Geopolitica la Zi (72). Alegerile din Ucraina vor determina și soarta României.

Pe tema alegerilor din Ungaria, care vor avea loc duminică, sunt destul de multe de discutat. V-am mai spus că aici vedem, în principal, lupta între această nouă tripletă, ca să spunem așa, a politicii internaționale, Putin–Trump, care a schimbat puțin modul în care se efectuează politica internațională și îl susține pe Viktor Orbán, și susținătorii lui Péter Magyar, care sunt în principal Bruxelles-ul, pe linia soroșistă, care deja nu mai este în vogă în politica internațională, ca să spunem așa.

Dar vedem mai multe evenimente de interferență în aceste alegeri. În primul rând, au apărut niște investigații care spun că Andrei Iermak, prietenul lui Zelenski, se pare că plătește oameni să meargă în stradă împotriva lui Orbán în Ungaria, cu sume de până la 36.000 de dolari. Asta nu a fost confirmat, să fie clar, dar au apărut anumite investigații în presa internațională și maghiară.

Apoi am văzut presupusul atac asupra TurkStream, la granița dintre Serbia și Ungaria. Este o problemă. Nu s-a întâmplat până la urmă atacul, dar s-a vorbit despre faptul că era planificat.

Este ceva foarte grav, pentru că aici este vorba despre un atac la adresa securității naționale. Securitatea energetică este securitate, exact cum este și teritoriul sau populația. Nu știm încă dacă ucrainenii au fost în spatele acestui posibil atac.

Nimeni nu a confirmat această informație, care a circulat în presă. Dar cam asta s-a dat de înțeles din declarațiile lui Vučić și ale lui Orbán. Și mai știm doar că explozivele ar fi fost americane.

Clar este că ar putea fi vorba despre o țară sau o grupare cu legături cu americanii. Și aici mă refer la americani, la CIA, la astfel de organizații care ar putea furniza astfel de explozive relativ ușor. Aici putem discuta și despre un posibil fals al lui Orbán, pentru a obține mai multă simpatie.

Încă nu știu ce să cred. Tind să cred că nu este așa, pentru că țin minte ce s-a întâmplat și în cazul Nord Stream. Dar, da, Orbán este criticat constant de publicațiile europene.

J.D. Vance însă s-a dus în vizită la Orbán. O vizită care cred că este mai benefică decât una pe care ar fi putut-o efectua Donald Trump, pentru că Donald Trump este imaginea principală asociată astăzi cu războiul și cu ilegalitatea internațională. Deci faptul că a venit J.D. Vance este foarte benefic, aș spune eu, pentru Viktor Orbán și pentru prestația lui în alegeri.

Am ascultat și conferința lor de presă. M-am uitat și la interviul lui J.D. Vance de la Colegiul „Mathias Corvinus”. În principal, s-a acuzat Bruxelles-ul și oficialii nealeși de acolo, ca să fie clar despre cine este vorba, că intervin în alegerile din Ungaria, că încearcă să manipuleze opinia publică și că aceasta nu este o interferență legală.

Vance a mai discutat despre cum birocrații de la Bruxelles încearcă să afecteze economia Ungariei din cauza faptului că nu sunt de acord cu Viktor Orbán. L-a lăudat pe Orbán și a spus că a fost cel mai dedicat pe tema rezolvării războiului din Ucraina.

O a doua temă principală care a reieșit din discuțiile lor este cea a energiei, a securității energetice a Europei, pentru că aici intervin și relațiile dintre Ungaria și Rusia sub leadership-ul lui Viktor Orbán. Este destul de clar că nu mai există securitate energetică, oricât încearcă cei de la Bruxelles să întoarcă situația și să spună că J.D. Vance interferează în alegerile din Ungaria. Da, într-un fel, faptul că se duce acolo influențează opinia publică, dar nu este ceva fără precedent.

Nu au făcut și liderii europeni același lucru de nenumărate ori, inclusiv în țări care nu fac parte din Uniunea Europeană? Să nu uităm alegerile din Republica Moldova de anul trecut, când mai mulți favoriți ai Bruxelles-ului s-au dus de mai multe ori în Moldova pentru a o susține și a o îmbrățișa pe Maia Sandu.

Pe tema Ungariei, mai există un ultim atac care trebuie menționat, venit din zona politică. Politico, după cum știți, este o publicație importantă de la Bruxelles, influențată de mediul instituțional de acolo și care reflectă adesea opiniile birocrației europene, chiar dacă încearcă uneori să publice și articole critice la adresa Ursulei von der Leyen sau a altor oficiali.

A apărut un articol intitulat „Ungaria și Rusia au semnat un plan de 12 puncte pentru legături mai apropiate, arată un document”. Din titlu și subtitlu se încearcă inducerea ideii că ar fi ceva nou, din această săptămână, o posibilă interferență a rușilor pentru a-l ajuta pe Viktor Orbán în mod ilegal.

Dar am citit atent articolul și documentele invocate de Politico, despre care nu se știe cine le-a furnizat, fiind documente confidențiale ruso-maghiare. Am observat că nu este vorba despre un acord nou sau despre legături semnificativ aprofundate. Este, de fapt, un plan de acțiune destul de vag, semnat la summitul de la Moscova din decembrie, în cadrul Comisiei de Cooperare Economică dintre guvernele Rusiei și Ungariei, o întâlnire care are loc aproximativ o dată la doi ani, încă din 2005.

Nu este clar nici de unde provine ideea celor „12 puncte”, pentru că documentul are, de fapt, 10 secțiuni tematice. De exemplu, una dintre ele se referă la comerț și menționează că acesta a scăzut ușor în 2024 și 2025, sugerând că ar trebui să crească. Este ceva obișnuit în astfel de documente bilaterale.

Pe partea de energie, se reafirmă doar faptul că Rusia va continua să furnizeze petrol și gaze Ungariei, atât timp cât aceasta dorește să importe. În ceea ce privește centrala nucleară Paks 2, se face doar un bilanț al progreselor de până acum.

În esență, documentul laudă cooperarea existentă în domenii precum educația, industria sau sănătatea și sugerează extinderea acesteia, ceea ce este normal în orice relație bilaterală. Nu este nimic șocant sau ascuns publicului.

Ca răspuns, și reprezentanții Comisiei Europene au oferit declarații pentru Politico, exprimându-și nemulțumirea față de acest așa-zis „nou acord”, care, în realitate, nu este unul nou.

Podesta, vice-purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat că instituția este împotriva Rusiei, considerând că aceasta nu este un partener de încredere, mai ales în domeniul energiei, și că nu vor face alte comentarii.

Se pune însă întrebarea: cum se susține că Rusia nu este de încredere în domeniul energetic, în condițiile în care tocmai Europa este cea care a redus cooperarea în acest sector? Mai ales în contextul în care s-a sugerat că atacul asupra Nord Stream ar fi avut origini europene. Aici pozițiile Bruxelles-ului par, din nou, contradictorii.

În ceea ce privește alegerile din Ungaria, în opinia mea, mi-aș dori să câștige Viktor Orbán, inclusiv din perspectiva României, pentru că lumea trece printr-o perioadă clară de reorganizare, iar în astfel de momente sunt necesare state pe care le putem considera serioase și realiste în sistemul internațional actual. Avem nevoie de Ungaria în UE. Dacă va câștiga Péter Magyar, atunci ar putea apărea probleme în interiorul Uniunii Europene, pentru că nu vor mai exista suficiente voci care să se opună unor politici promovate de Ursula von der Leyen sau de cei care au susținut-o în aceste poziții.

Pe tema alegerilor din Ungaria, care vor avea loc duminică, sunt destul de multe de discutat. V-am mai spus că aici vedem, în principal, lupta între această nouă tripletă, ca să spunem așa, a politicii internaționale, Putin–Trump, care a schimbat puțin modul în care se efectuează politica internațională și îl susține pe Viktor Orbán, și susținătorii lui Péter Magyar, care sunt în principal Bruxelles-ul, pe linia soroșistă, care deja nu mai este în vogă în politica internațională, ca să spunem așa.

Dar vedem mai multe evenimente de interferență în aceste alegeri. În primul rând, au apărut niște investigații care spun că Andrei Iermak, prietenul lui Zelenski, se pare că plătește oameni să meargă în stradă împotriva lui Orbán în Ungaria, cu sume de până la 36.000 de dolari. Asta nu a fost confirmat, să fie clar, dar au apărut anumite investigații în presa internațională și maghiară.

Apoi am văzut presupusul atac asupra TurkStream, la granița dintre Serbia și Ungaria. Este o problemă. Nu s-a întâmplat până la urmă atacul, dar s-a vorbit despre faptul că era planificat.

Este ceva foarte grav, pentru că aici este vorba despre un atac la adresa securității naționale. Securitatea energetică este securitate, exact cum este și teritoriul sau populația. Nu știm încă dacă ucrainenii au fost în spatele acestui posibil atac.

Nimeni nu a confirmat această informație, care a circulat în presă. Dar cam asta s-a dat de înțeles din declarațiile lui Vučić și ale lui Orbán. Și mai știm doar că explozivele ar fi fost americane.

Clar este că ar putea fi vorba despre o țară sau o grupare cu legături cu americanii. Și aici mă refer la americani, la CIA, la astfel de organizații care ar putea furniza astfel de explozive relativ ușor. Aici putem discuta și despre un posibil fals al lui Orbán, pentru a obține mai multă simpatie.

Încă nu știu ce să cred. Tind să cred că nu este așa, pentru că țin minte ce s-a întâmplat și în cazul Nord Stream. Dar, da, Orbán este criticat constant de publicațiile europene.

J.D. Vance însă s-a dus în vizită la Orbán. O vizită care cred că este mai benefică decât una pe care ar fi putut-o efectua Donald Trump, pentru că Donald Trump este imaginea principală asociată astăzi cu războiul și cu ilegalitatea internațională. Deci faptul că a venit J.D. Vance este foarte benefic, aș spune eu, pentru Viktor Orbán și pentru prestația lui în alegeri.

Am ascultat și conferința lor de presă. M-am uitat și la interviul lui J.D. Vance de la Colegiul „Mathias Corvinus”. În principal, s-a acuzat Bruxelles-ul și oficialii nealeși de acolo, ca să fie clar despre cine este vorba, că intervin în alegerile din Ungaria, că încearcă să manipuleze opinia publică și că aceasta nu este o interferență legală.

Vance a mai discutat despre cum birocrații de la Bruxelles încearcă să afecteze economia Ungariei din cauza faptului că nu sunt de acord cu Viktor Orbán. L-a lăudat pe Orbán și a spus că a fost cel mai dedicat pe tema rezolvării războiului din Ucraina.

O a doua temă principală care a reieșit din discuțiile lor este cea a energiei, a securității energetice a Europei, pentru că aici intervin și relațiile dintre Ungaria și Rusia sub leadership-ul lui Viktor Orbán. Este destul de clar că nu mai există securitate energetică, oricât încearcă cei de la Bruxelles să întoarcă situația și să spună că J.D. Vance interferează în alegerile din Ungaria. Da, într-un fel, faptul că se duce acolo influențează opinia publică, dar nu este ceva fără precedent.

Nu au făcut și liderii europeni același lucru de nenumărate ori, inclusiv în țări care nu fac parte din Uniunea Europeană? Să nu uităm alegerile din Republica Moldova de anul trecut, când mai mulți favoriți ai Bruxelles-ului s-au dus de mai multe ori în Moldova pentru a o susține și a o îmbrățișa pe Maia Sandu.

Pe tema Ungariei, mai există un ultim atac care trebuie menționat, venit din zona politică. Politico, după cum știți, este o publicație importantă de la Bruxelles, influențată de mediul instituțional de acolo și care reflectă adesea opiniile birocrației europene, chiar dacă încearcă uneori să publice și articole critice la adresa Ursulei von der Leyen sau a altor oficiali.

A apărut un articol intitulat „Ungaria și Rusia au semnat un plan de 12 puncte pentru legături mai apropiate, arată un document”. Din titlu și subtitlu se încearcă inducerea ideii că ar fi ceva nou, din această săptămână, o posibilă interferență a rușilor pentru a-l ajuta pe Viktor Orbán în mod ilegal.

Dar am citit atent articolul și documentele invocate de Politico, despre care nu se știe cine le-a furnizat, fiind documente confidențiale ruso-maghiare. Am observat că nu este vorba despre un acord nou sau despre legături semnificativ aprofundate. Este, de fapt, un plan de acțiune destul de vag, semnat la summitul de la Moscova din decembrie, în cadrul Comisiei de Cooperare Economică dintre guvernele Rusiei și Ungariei, o întâlnire care are loc aproximativ o dată la doi ani, încă din 2005.

Nu este clar nici de unde provine ideea celor „12 puncte”, pentru că documentul are, de fapt, 10 secțiuni tematice. De exemplu, una dintre ele se referă la comerț și menționează că acesta a scăzut ușor în 2024 și 2025, sugerând că ar trebui să crească. Este ceva obișnuit în astfel de documente bilaterale.

Pe partea de energie, se reafirmă doar faptul că Rusia va continua să furnizeze petrol și gaze Ungariei, atât timp cât aceasta dorește să importe. În ceea ce privește centrala nucleară Paks 2, se face doar un bilanț al progreselor de până acum.

În esență, documentul laudă cooperarea existentă în domenii precum educația, industria sau sănătatea și sugerează extinderea acesteia, ceea ce este normal în orice relație bilaterală. Nu este nimic șocant sau ascuns publicului.

Ca răspuns, și reprezentanții Comisiei Europene au oferit declarații pentru Politico, exprimându-și nemulțumirea față de acest așa-zis „nou acord”, care, în realitate, nu este unul nou.

Podesta, vice-purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat că instituția este împotriva Rusiei, considerând că aceasta nu este un partener de încredere, mai ales în domeniul energiei, și că nu vor face alte comentarii.

Se pune însă întrebarea: cum se susține că Rusia nu este de încredere în domeniul energetic, în condițiile în care tocmai Europa este cea care a redus cooperarea în acest sector? Mai ales în contextul în care s-a sugerat că atacul asupra Nord Stream ar fi avut origini europene. Aici pozițiile Bruxelles-ului par, din nou, contradictorii.

În ceea ce privește alegerile din Ungaria, în opinia mea, mi-aș dori să câștige Viktor Orbán, inclusiv din perspectiva României, pentru că lumea trece printr-o perioadă clară de reorganizare, iar în astfel de momente sunt necesare state pe care le putem considera serioase și realiste în sistemul internațional actual. Avem nevoie de Ungaria în UE. Dacă va câștiga Péter Magyar, atunci ar putea apărea probleme în interiorul Uniunii Europene, pentru că nu vor mai exista suficiente voci care să se opună unor politici promovate de Ursula von der Leyen sau de cei care au susținut-o în aceste poziții.