[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-economice-romania-se-mentine-pe-locul-45-in-clasamentul-privind-calitatea-vietii-si-bunastarea/mediaPool/ujyK8y3.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: România se menține pe locul 45 în clasamentul privind calitatea vieții și bunăstarea
|
Așa arată cel mai recent top realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte
România se menține pe locul 45 în clasamentul mondial privind Indicele de Progres Social, care evaluează calitatea vieții și bunăstarea socială în 171 de țări, efectuat de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte. Potrivit cercetării, scorul general al României a fost 74,49 din 100, similar cu cel din 2024 (74,61), rezultat care, deși este sub restul statelor UE, ne menține în rândul statelor din a doua categorie, în care am intrat în 2022. Cel mai recent raport arată că stagnarea progresului social este un fenomen global, care afectează aproape fiecare regiune a lumii, iar circa o treime dintre țările analizate au înregistrat scăderi în ultimul an. Țara noastră își îmbunătățește poziția în clasamentul mondial la categoria nevoilor de bază – locul 45, față de 49 în 2024 -, rămâne pe locul 45 la capitolul oportunități și scade ușor la categoria bunăstare – locul 63, față de 61 anterior. Analizând indicatorii cuprinși sub aceste trei capitole, România a obținut cele mai bune rezultate la nutriție și îngrijiri medicale (locul 36 mondial, față de 41 în anul anterior) și locuințe (locul 36, față de 43). Îmbunătățiri s-au înregistrat și la apă și salubritate (locul 58, față de 72). În schimb, cele mai mici scoruri au fost înregistrate la sănătate și educație de bază (locul 86 la ambele categorii), capitole care arată un decalaj al României față de state cu PIB/capita similar (peer countries), între care Ungaria, Croația, Polonia sau Grecia, potrivit raportului. Evoluția PIB și cea a Indicelui de Progres Social nu se află într-o relație de determinare, dar unele țări reușesc mai bine decât altele să transforme creșterea economică în progres social, arată raportul. De exemplu, deși Danemarca și SUA au un PIB pe cap de locuitor similar, progresul social al SUA este cu aproape 10 puncte mai mic (91,16 față de 81,76). De asemenea, SUA și Letonia au rezultate similare în ceea ce privește progresul social, în contextul în care PIB-ul pe cap de locuitor al Letoniei este la jumătate față de SUA. ‘Una dintre tendințele evidențiate de raport este slăbirea relației dintre performanța economică și progresul social în ultimii ani, în special după pandemia COVID-19. Această evoluție este vizibilă și în România, o economie care a înregistrat unul dintre cele mai rapide ritmuri de creștere din Uniunea Europeană, dar care continuă să se confrunte cu provocări în domenii precum educația, sistemul de sănătate sau reducerea inegalităților regionale. Pentru a avea o creștere economică cu efecte pozitive asupra nivelului de bunăstare a cetățenilor, sunt necesare măsuri care să asigure nu doar păstrarea ritmului de creștere a investițiilor publice și private (cu capital străin și local), ci și direcționarea lor strategică spre infrastructura socială și spre anumite regiuni geografice și industrii’, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova, citat în prezentarea raportului. Norvegia rămâne și în 2025 pe primul loc în lume, cu un scor de 91,73 (față de 91,95 în anul anterior), urmată îndeaproape de Danemarca, Finlanda, Suedia, respectiv Elveția, toate cu scoruri de peste 90, însă în stagnare sau scădere față de anul anterior. Din 2011, cele mai mari îmbunătățiri s-au înregistrat la categoriile informație și comunicații, locuințe, educație avansată, apă și salubritate, țările cu cele mai ridicate creșteri ale scorului care înregistrează progresul social fiind Fiji, Arabia Saudită și Republica Moldova.
Prețul petrolului crește mai ceva ca Făt-Frumos
barilul de petrol american depăşeşte din 100 de dolari, cel european atinge 115 dolari, la intrarea Războiului din O.Mijlociu în a doua lună
Preţurile petrolului continuă să crească, după o lună de Război în Orientul Mijlociu, iar petrolul american a depăşit din nou, luni, pragul de 100 de dolari, relatează AFP. Barilul WTI, referinţa americană, s-a scumpit cu 3,50%, la 103,13 dolari, şi se afla la 101,73 dolari barilul luni dimineaţa. Barilul Brent de la Marea Nordului, referinţa mondială, s-a scumpit cu 2,98%, la 115.93 dolari, la deschidere, şi se afla la 115,49 luni dimineaţa. Iranul blochează în continuare Strâmtoarea Ormuz, tranzitată în mod obşnuit de o cincime din petrolul mondial şi destinat î n mare parte Asiei. Îngrijorarea pieţelor a crescut după ce rebeli huthi don Yemen au anunţat sâmbătă că au tras ”o salvă de rachete de croazieră şi de drone” împotriva unor instalaţii strategice în Israel. Aceste atacuri alimentează tenmeri cu privire la o extindere a Războiului din Orientul Mijlociu la Marea Roşie, în contextul în care Arabia Saudită şi-a mutat o mare parte a exporturilor de petrol către această regiune, pentru a evita Strâmtoarea Ormuz. ”Capacitatea huthi de a perturba traficul maritim în Strâmtoarea Bab el-Mandeb, care reprezintă aproximativ 12% din comerţul mondial, contituie noul risc major”, estimează Chris Weston de la Pepperstone. ”Orice perturbare semnificativă, asociată unei creşteri puternice a costurilor asigurărilor, ar putea antrena o nouă creştere puternică a preţului brutului şi extercita o presiune suplimentară asupra activelor cu risc”, adaugă el. Preşedintele american Donald Trump a ameninţat duminică că armata americană poate prelua ”foarte uşor” controlul Insulei Kharg, o instalaţie petrolieră esenţială a Iranului. Aurul s-a apreciat cu 0,23% la 4.504 de dolari uncia, luni dimineaţa, rămânând sub o presiune puternică, în pofida statului său tradiţional de valoare de refugiu. El a rămas în scădere cu peste 15% faţă de un vârf atins în martie, şocul preţurilor petrolului alimentând temeri cu privire la inflaţie şi consolidând anticipări ale unor creşteri ale dobânzilor de către marile bănci centrale. Indicele Nikkei de la Tokyo a pierdut peste 5% în primele tranzacţii şi a pierdut încă 4,57% luni dimineaţa. La Seul, Kospi s-a depreciat cu 3,13%, în contextul în care Războiul din Orientul Mijlociu nu dă semne de slăbire la intrarea în a doua lună. Indicele S&P de la Sydney a scăzut cu 0,9%, la Taipei cu 2,14%, iar indicele Hang Seng de la Hong Kong s-a depreciat cu 1,55%. ”Persistenţa tensiunilor în Orientul Mijlociu, a căror soluţie rămâne incertă, continuă să apese asupra acţiunilor”, declară Keita Yamaguchi de la Monex.
Prosumatorii, pe locul doi în România, în funcție de capacitatea energetică instalată
Prosumatorii ocupă acum locul al doilea în România în funcție de capacitatea energetică instalată, iar valoarea investițiilor în aceste instalații depășește 2,2 miliarde de euro, conform datelor Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE), publicate luni. ‘Oficial, prosumatorii din România, cumulat, reprezintă al doilea producător de energie – intermitent – din România, cu a doua cea mai mare putere instalată. Puterea instalată a prosumatorilor, raportată la condițiile de solarizare din România, generează anual aproximativ 4,42 TWh de energie. Aceasta energie produsă – este cea care ține facturile sub control pentru sute de mii de gospodării și afaceri. România este singura țară din Europa unde prosumatorii își primesc banii după doi ani. Deși produc 10% din energia țării și alimentează comunitățile locale, legislația actuală favorizează furnizorii, permițându-le acestora să amâne plățile către prosumatori timp de 24 de luni (…) În total, prosumatorii au investit aproximativ 2,2 miliarde de euro din resurse proprii sau credite bancare pentru a-și produce energia. Este, probabil, una dintre cele mai mari mobilizări financiare private din sectorul energetic românesc. Acest lucru spune o poveste simplă: atunci când există o soluție clară și accesibilă, românii acționează’, susține președintele APCE, Dan Pîrșan, într-un comunicat de presă transmis AGERPRES. Potrivit sursei citate, prosumatorii reduc importurile, stabilizează rețelele locale și creează un avantaj clar pentru sistemul energetic, prin producția distribuită în sute de mii de puncte, fără costuri majore de transport, uzură și pierderi tehnologice. Asociația de profil subliniază faptul că România se apropie de 305.000 de prosumatori, cu o creștere exponențială în ultimii ani, iar estimările pentru anul în curs vizează depășirea barierei de 400.000 de prosumatori. ‘În spatele acestor cifre nu sunt doar investiții, ci oameni care au decis să își recapete controlul asupra unui cost esențial din viața lor: costul cu energia. Această evoluție a început, deja, să schimbe structura pieței de energie. Chiar și în condițiile eliminării intempestive a programului ‘Casa Verde 2025′, românii nu s-au oprit. În doar două luni de iarnă – decembrie 2025 și ianuarie 2026 – numărul prosumatorilor a crescut cu 15.000. Este o dovadă clară că dorința de independență energetică nu a depins exclusiv de sprijinul statului’, explică Pîrșan.
Numărul firmelor radiate a scăzut cu 3% în primele două luni din 2026
Un număr de 12.100 de firme au fost radiate la nivel național în primele două luni din 2026, cu 3,11% mai puține comparativ cu perioada similară din anul anterior, conform statisticilor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe radieri au fost înregistrate în București, respectiv 2.271 (număr în creștere cu 4,35% față de ianuarie-februarie 2025), și în județele Bihor (504, +7,23%), Cluj (493, -14,41%), Constanța (481, +35,1%), Timiș (469, -6,94%). Iași (459, -15,47%) și Ilfov (427, +16,03%). La polul opus, cele mai puține radieri au fost consemnate în județele Giurgiu (78, în scădere cu 32,17% față de primele două luni din 2025), Tulcea (80, -23,19%), Mehedinți (82, -14,58%) și Ialomița (85, +23,19%). Creșteri semnificative ale numărului de radieri s-au înregistrat în județele Galați (+43,08%), Constanța (+35,11%) și Caraș-Severin (+31,91%), în timp ce scăderile cele mai mari au fost raportate în Tulcea (-38,93%), Bistrița Năsăud (- 38,74%) și Giurgiu (-32,17%). Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 2.421 (-18,84%, raportat la primele două luni din 2025), agricultură, silvicultură și pescuit (986, -30,66%) și construcții (918, -10,09%). În februarie 2026 au fost consemnate 5.788 radieri de firme, cele mai multe în București (1.099), Bihor (292), Cluj (265) și Iași (247).
Mașinile electrice devin o problemă fiscal
l multe țări occidentale introduc forme de taxare a acestor vehicule
Mașinile electrice ar urma să devină o problemă fiscală, iar în multe țări occidentale șoferii unor astfel de vehicule vor fi supuși unei forme de taxare rutieră, notează președintele Asociație 2Celsius, Raul Cazan, într-o analiză publicată recent. ‘Guvernul Bolojan a introdus impozitul fix pentru autovehicule electrice: 40 lei pe an. Măsura a creat puțină rumoare acoperită, însă, de gălăgia generală legată de taxarea mașinilor convenționale pe baza capacității cilindrice. În viitorul apropiat, însă, în multe țări occidentale (diverse state nord-americane, Marea Britanie) șoferii de vehicule electrice vor fi supuși unei forme de taxare rutieră. În Marea Britanie se va percepe o taxă de trei pence pe milă (undeva la 2 bani pe milă) pentru mașinile complet electrice și jumătate din această sumă pentru vehiculele hibride plug-in. Un șofer care ar parcurge 8.000 de mile pe an va plăti 240 de lire sterline. Vehiculele electrice vor rămâne totuși mai atractive decât cele alimentate cu benzină și motorină, care costă șoferii aproximativ 480 de lire sterline pe an în special în acciza la combustibil. Taxa va strânge 1,9 miliarde de lire sterline la buget până la sfârșitul deceniului, conform estimărilor guvernamentale. Mașinile electrice ar urma să devină o problemă fiscală’, explică Cazan. Potrivit specialistului, taxele rutiere reprezintă o mare parte din veniturile guvernamentale, fiind stabilit principiul conform căruia toți participanții la trafic ar trebui să contribuie. ‘Ani de zile, experții financiari au avertizat că sporirea numărului de mașini electrice și dispariția motorului cu ardere internă vor face o gaură în finanțele publice. Taxele rutiere reprezintă o mare parte din veniturile guvernamentale, doar în UK generând 24,4 miliarde de lire sterline pe an (2025). Analiștii se așteaptă ca veniturile să scadă de la 0,7% din PIB în prezent la doar 0,1% până în 2050-2051. Noua schemă va acoperi aproximativ un sfert din acest deficit. Acest lucru se va schimba în anii următori; rata și domeniul de aplicare al taxei vor crește cu siguranță. Ceea ce contează în acest moment este că a fost stabilit principiul conform căruia toți participanții la trafic ar trebui să contribuie. The Economist opinează că cel mai bine este să se introducă un nou regim fiscal din timp, cât timp mașinile electrice sunt încă o minoritate pe drumuri, iar deținătorii lor nu reprezintă un lobby prea puternic’, subliniază Raul Cazan.
Profitul anual al BYD scade pentru prima dată în patru ani
Constructorul auto chinez BYD, cel mai mare producător de vehicule electrice din China după vânzări, a raportat o scădere peste aşteptări a profitului anual, pe fondul competiţiei intense şi al cererii mai slabe pe piaţa internă, transmite CNBC. Profitul net a scăzut cu 19%, la 32,6 miliarde de yuani (aproximativ 4,72 miliarde de dolari), potrivit unui raport depus la bursă. Este prima scădere anuală a profitului companiei în ultimii patru ani şi mai mare decât declinul mediu de 12,1% anticipat de analiştii chestionaţi de LSEG. Veniturile au crescut cu doar 3,5%, cel mai lent ritm din ultimii şase ani, în timp ce compania şi-a redus numărul de angajaţi cu 10,2%, la 869.622 de persoane la sfârşitul anului 2025. Rezultatele trimestriale au fost, de asemenea, slabe. În ultimele trei luni ale anului trecut, profitul a scăzut cu 38,2%, la 9,3 miliarde de yuani, marcând al treilea trimestru consecutiv de declin. Marja brută pentru automobile şi produse conexe, segment care a generat 80,7% din veniturile operaţionale, a coborât la 20,5%, cu 1,8 puncte procentuale sub nivelul din anul precedent.
Controversa cu Pentagonul a ajutat AI-ul Claude să crească
Anthropic se bucură de o creştere neaşteptată a numărului de abonaţi, conform unor estimări independente, venită şi pe fondul opoziţiei făcute de companie guvernului Trump. Conform Indagari, care a analizat 28 de milioane de tranzacţii anonimizate ale consumatorilor americani, AI-ul Claude câştigă abonaţi în număr record în acest început de an. Fără să poată calcula numărul absolut de utilizatori, compania estimează, totuşi, că în primele trei luni din 2026 numărul de abonaţi ai celor de la Anthropic s-a dublat. Plăţile analizate arată că oamenii aleg abonamentul Pro, de 20 de dolari pe lună. Anthropic vinde şi abonamente mai scumpe, de 100 şi chiar 200 de dolari pe lună. Vizibilitatea Anthropic şi a AI-ului Claude a crescut în acest început de an în condiţiile în care compania s-a opus folosirii acestuia de armata americană pentru a dezvolta arme automate şi analizarea datele colectate prin supravegherea în masă a oamenilor.
Cărţile Pokémon devin active alternative pentru investitori
Cărţile de colecţie Pokémon nu mai sunt doar suveniruri din copilărie. Unele dintre cele mai rare exemplare au început să fie tratate ca active alternative de investiţii, iar în anumite perioade randamentele lor au depăşit performanţele unor indicatori bursieri importanţi, precum indicele S&P 500, relatează CNBC. Potrivit platformei de evaluare Card Ladder, indicii care urmăresc vânzările de cărţi Pokémon au înregistrat în timpul boomului din pandemie şi într-un nou val de creştere din 2025 câştiguri mult peste randamentul mediu anual de 10%–12% al pieţei bursiere americane pe termen lung. Compararea nu este perfectă, deoarece datele despre piaţa bursieră acoperă decenii, în timp ce evoluţiile din piaţa cărţilor de colecţie sunt mai scurte şi mai volatile, însă diferenţele din anumite intervale sunt semnificative. Creşterea preţurilor este determinată în principal de raritate, starea de conservare a cărţilor şi de interesul unor cumpărători foarte bogaţi care concurează pentru un număr limitat de exemplare de top.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Astăzi despre: Petru Dumitriu. De la succes în România la exilul în Occident Un exemplu complex, o invitație la reflecție asupra relației dintre artist și contextul politic
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-Stiri-economice-romania-se-mentine-pe-locul-45-in-clasamentul-privind-calitatea-vietii-si-bunastarea”]