[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-economice-supriza-in-privinta-deficitului-bugetar-dupa-primele-doua-luni-ale-anului/mediaPool/ueXHf4m.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Supriză în privința deficitului bugetar după primele două luni ale anului
|
Ministrul Finanţelor: Execuţia bugetară pe primele două luni din 2026 confirmă o evoluţie solidă a finanţelor publice
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, declară că execuţia bugetară pe primele două luni din 2026 confirmă o evoluţie solidă a finanţelor publice, prin deficit la jumătate faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi infuzie de lichiditate în economie. ”Deficit la jumătate faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi infuzie de lichiditate în economie. Execuţia bugetară pe primele două luni din 2026 confirmă o evoluţie solidă a finanţelor publice. Ministerul Finanţelor a publicat ieri cifrele execuţiei bugetare pentru primele 2 luni din an. Deficitul s-a redus la 0,7% din PIB (14,23 miliarde lei), comparativ cu 1,58% din PIB în aceeaşi perioadă din 2025, ceea ce marchează o scădere semnificativă, de 0,88 puncte procentuale”, spune ministrul Finanţelor pe Facebook. Alexandru Nazare arată că statul colectează mai bine. ”Colectăm mai bine: veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 15,7%, ajungând la 103,73 miliarde lei, susţinute în principal de colectarea TVA. În acelaşi timp, restituirile de TVA au atins 7,22 miliarde lei, asigurând o infuzie importantă de lichiditate în economie şi sprijinind investiţiile mediului privat”, precizează el. Potrivit ministrului Finanţelor, şi la capitolul cheltuieli datele indică o disciplină bugetară consolidată: cheltuielile totale au scăzut, atât în termeni nominali, cât şi ca pondere în PIB. ”Au fost menţinute priorităţile sociale şi investiţionale, în timp ce cheltuielile de personal şi cele cu bunuri şi servicii au fost optimizate. Investiţiile au rămas la un nivel ridicat, cu peste 11 miliarde lei alocaţi în primele 2 luni, în principal din fonduri europene şi prin PNRR, ceea ce reconfirmă angajamentul pentru dezvoltare şi modernizare”, afirmă ministrul. Nazare menţionează că ”România continuă anul cu echilibru şi cu o abordare responsabilă asupra finanţelor publice”. Ministerul Finanţelor a prezentat, joi, execuţia bugetară pe primele două luni din 2026, arătând că deficitul a ajuns la 14,23 miliarde de lei, adică 0,7% din PIB, jumătate faţă de anul precedent. De asemenea, s-a înregistrat o majorare a restituirilor de TVA la 7,22 miliarde lei în perioada ianuarie-februarie, asigurând o infuzie de lichiditate şi mai mulţi bani în economie pentru susţinerea investiţiilor private.
Ilie Bolojan, despre ”băieţi deştepti din energie”: Blochează capacităţi
„n-au de gând să facă investiţii, n-au resurse, ci doar le blochează şi vând hârtii”, arată premierul
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că Transelectrica şi companiile care sunt principalii furnizori de energie au eliberat acorduri de racordare în reţea de 78.000 de megawaţi, ”de opt ori mai mult” decât are acum România asigurat. Premierul avertizeaă că realizarea tuturor acestor investiţii nu este fezabilă: ”Dacă s-ar face jumătate din aceste investiţii, am putea asigura cu energie electrică aproape toată Europa Centrală”. În schimb, noii băieţi deştepţi din energie ”blochează capacităţi”: ”N-au de gând să facă aceste investiţii, n-au resurse, ci doar le blochează şi vând hârtii”. ”România pentru a funcţiona are nevoie de aproximativ 9000 de megawaţi. Orice creştere de capacitate de producţie cu 10%, cu 20% ar însemna un mare plus pentru noi, pentru că ar însemna că avem un surplus de energie. Ceea ce ar însemna o reducere de preţuri la energie. Asta trebuie să facem. Dar nu trebuie să ne facem iluzii că cineva va investi să facă 9000 sau 10.000 de megawaţi, să dubleze această capacitate de producţie, pentru că nu şi-ar mai amortiza deloc investiţiile”, a declarat Ilie Bolojan, într-un interviu la G4Media. Premierul a explicat că, în ultimii 3 ani de zile, ”Transelectrica, în principal, dar şi companiile care sunt principalii furnizori au eliberat acorduri de racordare în reţea, reţineţi, de 78.000 de megawaţi, faţă de 9000 cât îl avem deja asigurat”. ”Au eliberat de opt ori mai mult. Asta ar însemna că, dacă s-ar face jumătate din aceste investiţii, am putea asigura cu energie electrică aproape toată Europa Centrală, ceea ce bineînţeles că nu este fezabil. Dar ce se întâmplă în fapt? Blocându-se nişte locuri la o masă unde cineva ar vrea să investească, în momentul în care un investitor serios se duce la Transelectrica şi vrea să facă o investiţie, i se spune una din două lucruri. Sau că nu se poate pentru că deja este ocupată toată reţeaua, deci scaunul de la masă este ocupat. Sau c, pentru a interveni în reţeaua respectivă, înseamnă practic să investeşti o grămadă de lucru, adică să-ţi mai cumperi un scaun”, detaliază premieurul. Ilie Bolijan susţine că, în acest fel, ”oamenii serioşi care vor să investească sunt blocaţi şi ratăm investiţii serioase”. ”Dar s-ar putea ca a doua zi să îl sune cineva care să spună: «Ştiţi, în zona unde vreţi să investiţi, am un proiect, o hârtie pe care v-o pot vinde. Deci îţi cedez scaunul pe care eu l-am rezervat fără să contribui cu nimic la masa respectivă, dacă vrei. Dar pentru asta trebuie să plăteşti nişte bani destul de mulţi, care înseamnă sute de mii de euro sau milioane de euro»”, afirmă premierul. Acesta avertizează că, prin faptul că am ocupat capacitatea de a te conecta la reţelele noastre,” am blocat pur şi simplu investiţiile în energie sau le-am scumpit foarte mult”. Întrebat dacă aceştia sunt noii băieţi deştepţi din energie, Bolojan a apreciat: ”Cu siguranţă o bună parte din aceşti oameni sunt băieţii deştepţi care s-au lipit de energie pentru că blochează capacităţi. N-au de gând să facă acele investiţii, n-au resurse, ci doar le blochează şi vând hârtii şi vând doar idei şi lucruri pe care le-au blocat”.
Afacerile din comerț au intrat la apă cu 23%
Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), a scăzut în ianuarie 2026 faţă de luna decembrie 2025, atât ca serie brută cu 23,1%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4,7%, arată datele Institutului Naţional de Statisică (INS). ”În luna ianuarie 2026, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), a scăzut faţă de luna decembrie 2025, atât ca serie brută cu 23,1%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4,7%. Faţă de luna ianuarie 2025, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în luna ianuarie 2026, a scăzut atât ca serie brută cu 2,8%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,5%”, arată datele INS. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna ianuarie 2026, comparativ cu luna precedentă, a scăzut pe ansamblu, cu 23,1%, ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-47,9%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (-35,6%), comerţul cu ridicata nespecializat (-28,4%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-24,9%), comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-23,5%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-23,3%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-12,8%) şi la comerţul cu ridicata specializat al altor produse (-12%). Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna ianuarie 2026, comparativ cu luna precedentă, a scăzut pe ansamblu, cu 4,7%. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna ianuarie 2026, comparativ cu luna ianuarie 2025, a scăzut pe ansamblu, cu 2,8%, ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu ridicata nespecializat (-15,2%), comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-8,4%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-7%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (-3,4%) şi la comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-2%).
Managerii din construcţii şi comerţ preconizează o creştere accentuată a preţurilor
Managerii din comerţul cu amănuntul şi servicii estimează pentru perioada martie – mai 2026 relativă stabilitate a activităţii economice, arată datele Institutului Naţional de Statisică (INS). De asemenea, managerii din toate sectoarele economice aferente cercetării statistice estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi în următoarele trei luni. Managerii din sectoarele de comerţ cu amănuntul şi construcţii preconizează creştere accentuată a preţurilor. Rezultatele anchetei desfăşurate în luna martie indică, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei, reflectată printr-un sold conjunctural de Â6%. În ceea ce priveşte numărul de salariaţi, se estimeazӑ relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -5%. Preţurile produselor industriale sunt aşteptate să crească, tendinţă indicată printr-un sold conjunctural de Â34%. Potrivit estimărilor din luna martie, pentru următoarele trei luni, se prognozează tendinţă de creştere a volumului producţiei din sectorul construcţii (sold conjunctural Â17%). Se preconizează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -1%). Se aşteaptӑ ca preţurile lucrărilor de construcţii să înregistreze creştere accentuată reflectată printr-un sold conjunctural de Â50%. Managerii din sectorul comerţ cu amănuntul estimează pentru următoarele trei luni stabilitate a cifrei de afaceri, soldul conjunctural fiind -4%. În ceea ce priveşte forţa de muncă, angajatorii anticipează o tendinţă de relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural Â2%). Majorӑri de preţuri sunt estimate de 53% dintre respondenţi, iar scăderi de doar 3%, soldul conjunctural de Â50% indicând creştere accentuată. Managerii din acest sector de activitate estimează relativă stabilitate a cererii de servicii pentru următoarele trei luni, soldul conjunctural fiind de 0%. Pe baza datelor, se estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi în următoarele trei luni (sold conjunctural -4%).
British Airways oferă bonusuri piloţilor care reduc consumul de combustibil
British Airways oferă piloţilor stimulente financiare pentru a reduce consumul de combustibil al aeronavelor, în condiţiile în care războiul dintre Statele Unite şi Iran a dus la creşterea puternică a preţurilor la combustibilul pentru avioane. Potrivit unor documente consultate de Bloomberg, piloţii companiei ar putea primi un bonus de 1% din salariul de bază dacă vor reuşi să reducă emisiile de dioxid de carbon ale aeronavelor cu 60.000 de tone peste nivelurile din 2025. British Airways a confirmat pentru CNBC că lucrează împreună cu British Airline Pilots’ Association (BALPA) la această iniţiativă şi a declarat că este ”pe deplin angajată să îmbunătăţească experienţa angajaţilor la locul de muncă”. Membrii BALPA urmează să voteze propunerea la sfârşitul lunii aprilie, iar planul ar putea intra în vigoare anul viitor, potrivit unei surse familiarizate cu discuţiile. ”BALPA şi British Airways explorează posibile schimbări ale termenilor şi condiţiilor pentru piloţii companiei, inclusiv modalităţi prin care aceştia pot continua să contribuie la obiectivele de sustenabilitate ale companiei”, a declarat sindicatul într-un comunicat. BALPA, care afirmă că reprezintă aproximativ 85% dintre piloţii din Regatul Unit, a precizat că orice modificare a condiţiilor de muncă va fi supusă votului membrilor. Iniţiativa apare într-un moment în care companiile aeriene din întreaga lume se confruntă cu creşterea accelerată a preţurilor la combustibilul pentru avioane, ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu. Blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran, rută prin care trece aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol, a alimentat creşterea preţurilor la energie. Preţul petrolului Brent, reperul internaţional, a crescut cu aproape 5%, ajungând la aproximativ 107 dolari pe baril, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate a urcat cu 4,2%, până la circa 94 de dolari pe baril.
Semnătura lui Trump va apărea pe viitoarele bancnote
Semnătura lui Donald Trump va apărea pe viitoarele bancnote americane, a anunţat joi Trezoreria, o premieră pentru un preşedinte al Statelor Unite în exerciţiu, relatează AFP. Primele bancnote de 100 de dolari care vor purta noua semnătură vor fi tipărite în iunie. Aceasta va fi apoi extinsă şi la bancnotele de alte valori, precizează comunicatul guvernamental. Din 1861, pe bancnotele verzi apărea doar semnătura secretarului american al Trezoreriei şi a trezorierului Statelor Unite. „Nu există o modalitate mai puternică de a recunoaşte realizările istorice ale ţării noastre măreţe şi ale preşedintelui Donald Trump decât bancnotele de dolari care îi poartă numele”, a justificat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, citat în comunicat. Acest anunţ face parte dintr-o serie de decizii menite să pună amprenta lui Donald Trump asupra numeroaselor clădiri sau simboluri ale Statelor Unite, stârnind acuzaţii de cult al personalităţii.
Anthropic, câştig preliminar în procesul cu guvernul american
Un judecător federal a admis cererea Anthropic de blocare a deciziei administraţiei Trump de a pune compania pe lista neagră a entităţilor în care nu se poate avea încredere. Deşi este doar o decizie preliminară, care întrerupe aplicarea deciziei guvernamentale, aceasta reprezintă o primă luptă câştigată de Anthropic şi dă speranţe companiei într-o decizie finală similară. Anthropic a cerut întreruperea aplicării pentru a preveni efectele negative financiare şi de imagine care puteau afecta companie pe durata procesului. Rita Lin a considerat că pedepsirea Anthropic pentru faptul că a adus în atenţia publică modul în care guvernul vrea să folosească inteligenţa artificială este un caz clasic de încălcare a Primului Amendament. „Nimic din statutul aplicabil nu susţine noţiunea orwelliană conform căreia o companie americană poate fi etichetată drept potenţial adversar şi sabotor al SUA pentru exprimarea dezacordului faţă de guvern” scrie judecătoarea în justificarea deciziei.
Apple extinde programul de producţie din SUA
Apple a anunţat joi o extindere importantă a programului său American Manufacturing Program, adăugând patru noi parteneri, Bosch, Cirrus Logic, TDK şi Qnity Electronics, în lanţul său de aprovizionare din Statele Unite, transmite CNBC. Companiile vor produce în SUA materiale şi componente esenţiale pentru produsele Apple vândute la nivel global, iar compania intenţionează să investească 400 de milioane de dolari în aceste programe până în 2030. Directorul general Tim Cook a prezentat această decizie drept un pariu pe inovaţia americană, afirmând că parteneriatele reprezintă ”un nou exemplu puternic a ceea ce este posibil atunci când investim” în producţia din Statele Unite. Potrivit companiei, noile parteneriate vor crea locuri de muncă şi vor consolida capacităţile industriale ale SUA. Extinderea accelerează American Manufacturing Program (AMP), aflat în centrul angajamentului Apple de a investi 600 de miliarde de dolari în producţie şi inovaţie în Statele Unite pe parcursul a patru ani.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Astăzi despre: Petru Dumitriu. De la succes în România la exilul în Occident Un exemplu complex, o invitație la reflecție asupra relației dintre artist și contextul politic
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-Stiri-economice-supriza-in-privinta-deficitului-bugetar-dupa-primele-doua-luni-ale-anului”]