Romano-catolicii sărbătoresc Învierea Domnului

Romano-catolicii sărbătoresc Învierea Domnului

Credincioşii romano-catolici celebrează în această duminică Sfintele Paşti, cea mai însemnată sărbătoare a creştinătăţii, iar bisericile de rit apusean se umplu de oameni care doresc să ia Sfânta Lumină şi sărbătorească după cum se cuvine Învierea Mântuitorului.

Iată mesajul Excelenței Sale Josef Csaba Pál, Episcopul Timișoarei, cu ocazia Solemnității Învierii Domnului 2026.

”Cel mai mare eveniment din viața Bisericii este răstignirea și învierea lui Isus Hristos. Ne pregătim pentru această sărbătoare timp de patruzeci de zile în fiecare an și dorim să o celebrăm cu vrednicie.

Mesajul sărbătorii este: Isus nu a rămas în mormânt și nu a rămas în trecut. Isus Hristos trăiește și este cu noi în fiecare zi a vieții noastre.

Cu El, viața este complet diferită. Iubirea Lui ne umple, ne dă o speranță proaspătă, prezența Lui ne dă vieții putere și vitalitate și ne umple sufletele de recunoștință.

El ne inspiră să-I răspundem, așa cum exprimă și următorul fragment din poezia scrisă de Chiara Lubich în secolul trecut, în care ea i-a adresat cuvintele sale lui Isus: <Te iubesc pentru că ai intrat în viața mea mai mult decât aerul în plămânii mei, mai mult decât sângele în venele mele. Ai găsit o cale de intrare acolo unde nimeni altcineva nu putea, când nimeni nu mă putea ajuta de fiecare dată când eram inconsolabil>

Da, dragi frați și surori, Isus cel înviat este atât de aproape de noi și dorește o relație personală cu fiecare dintre noi. Nu este un Dumnezeu distant; locuiește în adâncul inimilor noastre și de acolo ne cheamă.

Când vede mulțimea de oameni care suferă în lume, ne trimite din adâncul sufletelor noastre, din relația noastră intimă și interioară cu El, pentru ca să devenim instrumente ale iubirii Sale, cuvântul Său mângâietor și încurajator, pentru ca să avem ochii deschiși să vedem suferințele așa cum le vede El, pentru ca să fim mâna Sa care îi ridică pe cei căzuți.

Întregul timp al Postului Mare, și în special Săptămâna Mare, ne-a pregătit pentru aceasta. Învierea Sa și apropierea Sa ne întăresc în speranța că răul nu are ultimul cuvânt, că El este mai puternic decât orice rău din lume și ne consolidează credința că după moarte vine învierea.

El nu ne transmite mesajul Său dătător de viață cu o fanfară puternică de trompetă, ci ne vorbește cu vocea blândă a iubirii.

Pentru ca vocea Sa calmă să ajungă la noi, trebuie să fim ca cineva care se pregătește să-și acordeze chitara, ascultând foarte atent sunetul acesteia, pe care s-ar putea să-i fie greu să-l audă în zgomotul din jur; de aceea, își pun urechea la chitară pentru a auzi sunetul clar.

Cu o astfel de atenție, și noi ar trebui să ascultăm vocea, mesajul lui Isus. Izbucnirea războiului în Iran, unde atât de mulți oameni suferă îngrozitor, ne aduce aminte și de distrugerile oribile provocate de alte războaie.

Aceasta ne îndeamnă cu atât mai mult să luăm în serios faptul că nu putem realiza mare lucru singuri; să ne agățăm și mai strâns de Hristos cel Înviat, care este în mijlocul nostru și poate face totul.

Să permitem prezenței Sale să ne pătrundă întreaga viață. Și dacă Duhul Său iertător și milostiv prinde rădăcini, cel puțin în inimile creștinilor, dacă le pătrunde viața, atunci putem avea încredere că El va călăuzi destinul și viitorul copiilor Săi într-o direcție bună.

Întăriți în această speranță, le urez tuturor fraților și surorilor mele o sărbătoare binecuvântată și frumoasă și o viață plină de recunoștință! Hristos a înviat, Hristos trăiește, Hristos este cu noi.

Fie ca El să ne umple mințile și inimile, să fie prezent în relațiile noastre și ca acțiunile și faptele noastre să izvorască din relația noastră cu El! Îmi doresc sincer tuturor să putem experimenta pacea Celui Înviat în viețile noastre și printre națiuni!”