Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Washington Post: Pentagonul se pregăteşte pentru operaţiuni terestre de câteva săptămâni în Iran

Rodica Condurache
28 mar 2026489 vizualizări

Pentagonul se pregăteşte pentru săptămâni de operaţiuni terestre în Iran, au declarat oficiali americani, în timp ce mii de soldaţi americani şi puşcaşi marini sosesc în Orientul Mijlociu pentru ceea ce ar putea deveni o nouă fază periculoasă a războiului, în cazul în care preşedintele Donald Trump ar decide să escaladeze conflictul, scrie Washington Post.

Orice potenţială operaţiune terestră nu ar ajunge la nivelul unei invazii pe scară largă şi ar putea implica, în schimb, raiduri efectuate de o combinaţie de forţe de operaţiuni speciale şi trupe de infanterie convenţionale, au spus oficialii. Toţi au vorbit sub protecţia anonimatului despre planuri militare extrem de sensibile care se află în dezvoltare de săptămâni întregi. O astfel de misiune ar putea expune personalul american la o serie de ameninţări, inclusiv drone şi rachete iraniene, foc de la sol şi explozivi improvizaţi. Sâmbătă, nu era clar dacă Trump va aproba toate, unele sau niciunul dintre planurile Pentagonului.

Administraţia Trump a oscilat în ultimele zile între a declara că războiul se apropie de sfârşit şi a ameninţa că îl va amplifica. În timp ce preşedintele a semnalat dorinţa de a negocia încetarea conflictului, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a avertizat, marţi, că, dacă regimul de la Teheran nu renunţă la ambiţiile sale nucleare şi nu încetează ameninţările împotriva Statelor Unite şi a aliaţilor săi, Trump este ”pregătit să dezlănţuie iadul” asupra lor.

”Este sarcina Pentagonului să facă pregătiri pentru a oferi comandantului suprem opţiuni maxime. Asta nu înseamnă că preşedintele a luat o decizie”, a spus Leavitt.

Discuţiile din cadrul administraţiei din ultima lună au abordat posibila capturare a insulei Kharg, un nod cheie al exporturilor de petrol iranian din Golful Persic, şi raiduri în alte zone de coastă din apropierea Strâmtorii Ormuz pentru a găsi şi distruge arme care pot viza transportul comercial şi militar, au spus oficialii. Unul dintre aceştia a afirmat că obiectivele luate în considerare ar dura probabil ”săptămâni, nu luni” pentru a fi îndeplinite. Altul a estimat durata potenţială la ”câteva luni”. Pentagonul nu a răspuns sâmbătă la solicitările de comentarii.

Trump a declarat, în 20 martie, reporterilor, în Biroul Oval: ”Nu trimit trupe nicăieri. Dacă aş face-o, cu siguranţă nu v-aş spune, dar nu trimit trupe.”

Secretarul de stat Marco Rubio a declarat, vineri, în Franţa, după o reuniune a aliaţilor SUA îngrijoraţi de costurile economice crescânde ale războiului, că ”nu va fi un conflict prelungit”. El a repetat o evaluare frecventă, deşi vagă, a administraţiei, potrivit căreia operaţiunea este înaintea programului, şi a spus că Statele Unite ”pot atinge toate obiectivele fără trupe terestre”.

Comentariile lui Rubio au urmat unui raport al Axios care indica faptul că Pentagonul pregăteşte o ”lovitură finală” împotriva Iranului, care ar putea include atât forţe terestre, cât şi o campanie masivă de bombardamente. Axios şi Wall Street Journal au raportat, de asemenea, în ultimele zile că administraţia ia în considerare trimiterea a încă 10.000 de soldaţi terestri în Orientul Mijlociu, pentru a-i completa pe cei aflaţi deja în regiune. Washington Post nu a putut verifica aceste rapoarte.

În ultima lună, 13 soldaţi americani au fost ucişi în luptă, dintre care şase într-un accident aviatic în Irak, şase într-un atac cu drone asupra Portului Shuaiba din Kuweit şi unul într-un atac asupra bazei aeriene Prince Sultan din Arabia Saudită. Peste 300 de militari au fost răniţi de drone şi rachete iraniene în atacuri de represalii care au vizat instalaţii americane în cel puţin şapte ţări din Orientul Mijlociu, dintre care cel puţin 10 au suferit răni grave, au declarat oficialii.

Perspectiva desfăşurării trupelor de luptă americane pe teritoriul iranian se confruntă cu o opoziţie semnificativă în rândul americanilor, potrivit sondajelor recente. Un sondaj, realizat în comun de Associated Press şi Centrul Naţional de Cercetare a Opiniei Publice de la Universitatea din Chicago, a constatat că 62% dintre respondenţi se opun ferm utilizării trupelor terestre în Iran, doar 12% fiind în favoarea acestei măsuri.  Cei chestionaţi au fost împărţiţi mai uniform în ceea ce priveşte oportunitatea ca SUA să lanseze atacuri aeriene împotriva ţintelor militare din Iran, 39% fiind împotrivă şi 33% în favoare.

Iranul a revendicat atacurile asupra unor importante situri industriale din Golf

Iranul a revendicat, duminică, responsabilitatea pentru atacurile asupra a două dintre cele mai mari topitorii de aluminiu din lume, din Bahrain şi Emiratele Arabe Unite, reaprinzând temerile privind perturbări majore ale economiei globale după o lună de război în Orientul Mijlociu.

Într-un conflict care nu dă semne de ameliorare, Iranul şi Israelul au continuat să se bombardeze reciproc duminică, iar mai multe state din Golf au raportat din nou atacuri iraniene asupra teritoriilor lor. Cu o zi înainte, rebelii pro-iranieni houthi din Yemen au deschis un nou front în război, lansând două atacuri împotriva Israelului. Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice (IRBC) din Iran, armata ideologică a ţării, a revendicat responsabilitatea prin intermediul postului de radio de stat IRIB pentru atacurile cu rachete şi drone care au avariat sâmbătă fabricile Aluminium Bahrain (ALBA) şi Emirates Global Aluminium (EGA).

Topitoria Alba, una dintre cele mai mari din lume, anunţase deja pe 15 martie închiderea a 19% din capacitatea sa de producţie pentru a face faţă întreruperilor de aprovizionare cauzate de blocada impusă de Iran asupra strâmtorii strategice Ormuz. Aceasta a confirmat duminică dimineaţa că doi dintre angajaţii săi au suferit răni minore în atacul iranian şi a declarat că evaluează amploarea pagubelor de la fabrica sa. Sâmbătă, Ega a anunţat că fabrica sa Al Taweelah din Abu Dhabi, una dintre cele două locaţii ale sale din Emirate, a suferit „pagube semnificative” într-un atac în care au fost rănite şase persoane.

Gardienii Revoluţiei au declarat că aceste două companii, „datorită investiţiilor şi participaţiilor deţinute de companii americane, joacă un rol semnificativ în aprovizionarea industriilor militare americane”.

Gardienii Revoluţiei au ameninţat, de asemenea, duminică, că vor ataca universităţile americane din Orientul Mijlociu, ca represalii pentru atacurile despre care au spus că au afectat două universităţi din Iran. Multe universităţi americane au campusuri în ţările din Golf, cum ar fi Universitatea Texas A&M din Qatar şi Universitatea New York din Emiratele Arabe Unite.

Atacurile cu rachete şi drone au continuat duminică în toată regiunea. La Teheran, un jurnalist AFP a auzit două explozii puternice venind din nordul oraşului.

În Israel, armata, ca şi în nopţile precedente, a raportat rachete iraniene îndreptate spre teritoriul său şi i-a îndemnat pe locuitorii din zonele vizate să se adăpostească. Alertele au fost ridicate la scurt timp după aceea.

Eforturile diplomatice s-au intensificat în ultimele zile pentru a încerca să pună capăt războiului, iar oficiali turci, pakistanezi, egipteni şi saudiţi urmează să se întâlnească la Islamabad pentru „discuţii aprofundate”.

Milioane de oameni au participat la mitingurile „No Kings” în SUA şi în Europa

 Bruce Springsteen a fost capul de afiş al protestului din Minnesota

Milioane de oameni au protestat, sâmbătă, faţă de războiul din Iran şi faţă de acţiunile preşedintelui Donald Trump la mitingurile ”No Kings” desfăşurate în SUA şi Europa. Protestul principal a fost în Minnesota, unde mii de oameni s-au înghesuit pentru a sărbători rezistenţa faţă de impunerea agresivă a legislaţiei anti-imigraţie a lui Trump, scrie Associated Press.

Principalul eveniment din Minnesota, cel din St. Paul, l-a avut pe Bruce Springsteen cap de afiş. El şi alţi vorbitori i-au lăudat pe locuitorii statului că ieşit în stradă, în iarnă, pentru a se opune agenţilor de la ICE (Immigration and Customs Enforcement). Springsteen a interpretat ”Streets of Minneapolis”, piesa pe care a scris-o după ce Renee Good şi Alex Pretti au fost împuşcaţi mortal de agenţi federali. Springsteen a deplâns moartea lui Good şi Pretti, dar a afirmat că opoziţia acestui stat la ICE a dat speranţă restului ţării. ”Puterea şi angamentul vostru ne-au spus că asta e încă America”, a afirmat el. ”Iar acest coşmar reacţionar şi aceste invazii ale oraşelor americane nu vor rezista”, a adăugat el.

Oamenii au ieşit în stradă de la New York City, cu aproape 8,5 milioane de rezidenţi, la Driggs, un oraş cu mai puţin de 2.000 de locuitori în estul Idaho, un stat unde Trump a luat 66% din voturi în 2024.

Mulţimi în general liniştite

Organizatorii din SUA au estimat că primele mitinguri ”No Kings” au adunat peste 5 milioane de persoane, în iunie, şi 7 milioane, în octombrie. Ei se aşteptau la 9 milioane de participanţi la cele de sâmbătă, dar nu se ştie dacă aşteptările au fost împlinite. Organizatorii au arătat că au fost înregistrate peste 3.100 de acţiuni – cu 500 mai mult decât în octombrie – în 50 de state. Protestele au fost în general paşnice, dar au fost raportate unele arestări.

Oficialii partidelor, dispreţuitori la adresa protestatarilor

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe Abigail Jackson a catalogat protestele ca fiind produsul ”reţelelor de finanţare de stânga”, cu un sprijin public redus. Şi Comitetul Naţional Republican din Congres a emis critici dure. ”La aceste mitinguri Hate America este primesc o voce cele mai violente şi bolnave fantezii ale extremei stângi”, a declarat purtătorul de cuvânt Maureen O’Toole.

Politica anti-imigraţie a lui Trump a fost, în special în Minnesota, doar un punct pe lista protestatarilor, care a inclus războiul din Iran şi drepturile persoanelor transgender. Vorbitorii de la mitingul din Minnesota au criticat puterea economică a miliardarilor. În Washington, sute de oameni au mărşăluit pe lângă Lincoln Memorial şi în National Mall, cu pancarte pe care scria ”Lasă coroana jos, clovnule” şi ”Schimbarea regimului începe acasă”.

La New York, Donna Lieberman, director executiv al Sindicatului pentru Libertăţi Civile din  New York, a declarat că Trump şi suporterii săi vor ca oamenii să se teamă să protesteze.

La evenimentul principal din Minnesota, înainte ca Springsteen să urce pe scenă, a fost difuzată o înregistrare video în care actorul Robert DeNiro a afirmat că se trezeşte deprimat în fiecare dimineaţă din cauza lui Trump, dar sâmbătă a fost mai fericit pentru că milioane de oameni au protestat. El i-a felicitat pe locuitori că au scos ICE din oraş. La protest au mai participat cântăreaţa Joan Baez, actriţa Jane Fonda, senatorul de Vermont Bernie Sanders şi mulţi activişti şi aleşi.

Proteste şi în alte ţări

Proteste au avut loc în zeci de alte ţări, potrivit co-directorului executiv Ezra Levin de la Indivisible, unul dintre organizatori. La Roma, mii de persoane au mărşăluit cu scandări îndreptate spre premierul Giorgia Meloni. Ei au avut bannere în semn de protest faţă de atacurile Israelului şi SUA în Iran. La Londra, demonstraţii au avut bannere cu mesaje împotriva extremei drepte şi a rasismului. La Paris, câteva sute de persoane, în principal americani care trăiesc în Franţa, s-au adunat la Bastilia.

Un elev italian de 13 ani îşi înjunghie profesoara şi difuzează agresiunea în direct pe Telegram

Un adolescent în vârstă de 13 ani şi-a înjunghiat profesoara de franceză, săptămâna aceasta, într-un colegiu, în provincia Bergamo, un act pe care l-a filmat şi difuzat în direct pe platforma Telegram. Un video de un minut şi 53 de secunde, văzut de către unele publicaţii italiene, dar nedifuzat, surprinde agresiunea.

În filmare, adolescentul i-a aplicat două lovituri de cuţit profesoarei – prima la gât, după ce a luat-o prin surprindere, pe la spate, iar a doua în abdomen, după care a fost imobilizat de către un profesor. Profesoara, Chiara M., în vârstă de 57 de ani, transportată în stare gravă la spital cu un elicopter, a fost transfuzată înainte să ajungă la spital, ceea ce ”cu siguranţă a contribuit la a-i salva viaţa, pentru că prezenta răni grave şi pierdea mult sânge”, a declarat un consilier regional însărcinat cu afaceri sociale în Lombardia, Guido Bertolaso.

Ea a fost internată la terapie intensivă, iar viaţa nu-i mai era în pericol, potrivit televiziunii publice Rai News.

Pe baza postărilor pe Telegram, presa italiană schiţează un profil psihologic al unui adolescent cu un ego supradimensionat, care respinge regulile şi normele sociale. El se descrie în postările sale ca fiindu-le superior colegilor săi şi se prezintă ca un ”soldat” care luptă pentru drepturile sale.

Suspectul afirmă că Chiara M. l-a ”umilit în mod deliberat”, într-o scrisoare pe care a publicat-o pe un grup Telegram înainte de a trece la fapte, miercuri. El descrie în scrisoare o viaţă ”plină de nedreptate şi de lipsă de respect” şi spune că a decis ”să ia situaţia în mâini”. Presa italiană evocă o serie de motivaţii banale – o notă mai mică decât considera el că merită, o ceartă în timpul căreia profesoara i-a luat apărarea colegului său şi nu lui.

El a postat pe grupul Telegram fotografii cu un tricou alb cu inscripţia scrisă de mână ”Vendetta”, pe care băiatul l-a purtat în timpul faptelor, dar şi cu arme – cuţite şi pistoale false -, găsite în rucsacul său.

În scrisoare, elevul îşi evocă interesul faţă de chimie şi voinţa de a fabrica substanţe explozive. Elevul, care nu este responsabil penal, a fost plasat într-un centru pentru monori.

Vance crede că extratereștri sunt „demoni”

Vicepreşedintele american J. D. Vance se angajează, într-un podcast al conservatorului Benny Johnson, să studieze în detaliu informaţiile de care dispun autorităţile despre OZN-uri şi spune că el consideră extratereştrii drept nişte ”demoni”, după ce fostul preşedinte Barack Obama a declarat că aceştia sunt ”reali”, iar Donald Trump a promis să deschidă arhivele în legătură cu acest subiect, relatează AFP. ”N-am putut încă să-i acord suficient timp pentru a înţelege cu adevărat subiectul, dar o voi face, credeţi-mă. Mă obsedează”, a declarat vineri, pe un ton amuzat, vicepreşedintele american, în acest podcast. ”Mai am încă trei ani ca vicepreşedinte. Voi merge până la fund în dosarul OZN-urilor”, s-a angajat el. Vicepreşedintele era întrebat despre declaraţii făcute în februarie de către preşedintele american Donald Trump. Locatarul Casei Albe, care invoca atunci ”interesul mare” al publicului, anunţa că vrea să le ordone agenţiilor federale ”să identifice şi să publice” dosarele despre extratereştri şi OZN-uri, a căror difuzare este cerută de către americani de zeci de ani. El reacţiona atunci faţă de declaraţii ale predecesorului său Barack Obama, care a răspuns, întrebat despre existenţa extratereştrilor că ”sunt reali, dar nu i-am văzut”. J. D. Vance a fost invitat vineri să se pronunţe la rândul său. ”Nu cred că sunt extratereştri. Cred că sunt demoni”, a declarat el.

Vicepreşedintele, un catolic fervent, convertit în 2019, a declarat că foloseşte acest cuvânt cu sensul său creştin. El a evocat ”fiinţe celeste care zboară peste tot şi care le fac lucruri ciudate oamenilor”.

Studiu: Meningita ucide anual peste 250.000 de persoane în întreaga lume

Meningita ucide peste 250.000 de persoane în întreaga lume în fiecare an, dintre care mai mult de o treime sunt copii cu vârsta sub cinci ani, adesea în Africa, estimează un amplu studiu publicat sâmbătă, în urma unei epidemii recente din Anglia, relatează AFP. „În ciuda progreselor notabile înregistrate în combaterea meningitei bacteriene graţie campaniilor mondiale de vaccinare, povara acestei boli rămâne considerabilă”: aproximativ 2,54 milioane de cazuri şi 259.000 de decese în 2023, potrivit acestei evaluări publicate în The Lancet Neurology şi prezentată ca fiind cea mai completă de până acum, graţie evaluării a 17 agenţi patogeni.

O epidemie recentă în Anglia a provocat două decese şi a înregistrat 22 de cazuri de infecţie invazivă cu meningococ B. Au fost administrate apoi aproape 11.000 de vaccinuri şi aproximativ 14.000 de doze de antibiotice.

Începând cu anul 2000, intensificarea campaniilor de vaccinare la nivel mondial a redus considerabil numărul de infecţii şi decese cauzate de meningită, însă progresele sunt mai modeste decât în cazul altor boli, observă autorii studiului. Ţările cele mai sărace, în special cele din „centura africană a meningitei” care se întinde de la Senegal până în Etiopia, au înregistrat cele mai ridicate rate de mortalitate şi de infecţie. Nigeria, Ciadul şi Nigerul au fost afectate în mod deosebit. Conform studiului, factorii majori de risc de deces sunt: greutatea scăzută la naştere, naşterea prematură şi poluarea aerului.

Indonezia: 70 de milioane de copii fără acces la reţelele sociale

Aproximativ 70 de milioane de copii sunt oficial privaţi de acces la reţelele sociale în Indonezia, după ce sâmbătă a intrat în vigoare o interdicţie pentru persoanele sub 16 ani, autorităţile avertizând platformele că nu va exista „niciun spaţiu de compromis”, relatează AFP.

Arhipelagul asiatic cu 284 de milioane de locuitori devine astfel cea mai recentă ţară din lume care a adoptat legislaţie pentru a-şi proteja populaţia tânără de efectele nocive temute ale expunerii la conţinutul captivant al platformelor.

Conturile aparţinând persoanelor cu vârsta sub 16 ani trebuie să înceapă să fie dezactivate începând de sâmbătă pe platformele aşa-numite „cu risc ridicat”, şi anume YouTube, TikTok, Facebook, Instagram, Threads, X, Bigo Live (video live) şi Roblox. X şi Bigo Live au aplicat deja această nouă reglementare şi au ridicat vârsta minimă de utilizare la 16 ani, respectiv 18 ani, a indicat vineri seara ministrul Comunicaţiilor, Meutya Hafid, chiar înainte de intrarea în vigoare a interdicţiei. Celelalte platforme digitale trebuie „să-şi alinieze imediat produsele, funcţionalităţile şi serviciile la reglementările în vigoare”, a declarat ministrul în cadrul unei conferinţe de presă, afirmând că nu va exista „niciun spaţiu de compromis” pentru reţelele sociale care operează în Indonezia.

Guvernul indonezian nu a precizat însă cum intenţionează să controleze aplicarea acestei măsuri de interzicere. Platforme sunt responsabile de reglementarea accesului minorilor, iar nerespectarea acestor dispoziţii expune contravenienţii la o amendă sau chiar la suspendare.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.