[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-economice-isarescu-prelungirea-conflictului-din-orientul-mijlociu-impact-sever-asupra-economiei/mediaPool/ugiKZQJ.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Isărescu: Prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu, impact sever asupra economiei
|
Guvernatorul a menționat că România se confruntă cu vulnerabilități structurale: un deficit de cont curent persistent, dezechilibre fiscale și sensibilitate la condițiile de finanțare externă
Prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea avea un impact sever asupra economiei, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, la conferința regională la nivel înalt ”The Economist Romania Government Roundtable”, organizată de grupul editorial The Economist. ”În calitate de Guvernator al Băncii Naționale a României, doresc să prezint modul în care privim aceste evoluții și cum este calibrat cadrul nostru de politică monetară pentru a menține stabilitatea, sprijinind în același timp creșterea sustenabilă. Economia României – interconectată cu cele din Europa de Sud-Est – a depus eforturi și s-a implicat continuu în ultimii 20 de ani pentru a accelera convergența cu UE; totuși, are încă nevoie de măsuri de politică pozitive și de investiții pentru a continua traiectoria progresului și a valorifica oportunitățile apărute. În ultimii ani, economia noastră a demonstrat reziliență, deși situația finanțelor publice se confruntă cu presiunea unor cheltuieli bugetare ridicate din trecut. Creșterea a continuat, deși într-un ritm mai moderat, susținută de investiții, absorbția fondurilor UE și o piață a muncii încă robustă”, a afirmat Mugur Isărescu. În același timp, el a menționat că România se confruntă cu vulnerabilități structurale: un deficit de cont curent persistent, dezechilibre fiscale și sensibilitate la condițiile de finanțare externă. Interdependența dintre condițiile fiscale și cele monetare subliniază faptul că drumul înainte necesită, printre altele, o consolidare fiscală graduală și credibilă, continuarea reformelor structurale pentru creșterea productivității, o absorbție eficientă a fondurilor europene și consolidarea credibilității instituționale. ”Inflația, care a atins un vârf sub impactul șocurilor asupra prețurilor energiei și alimentelor după Covid-19, s-a aflat pe o traiectorie descendentă până vara trecută, când a reapărut ca urmare a unor șocuri de ofertă (prețurile energiei și creșterea taxelor) generate de măsurile de ajustare fiscală. Conform celor mai recente evaluări privind perspectiva inflației, presiunile fundamentale asupra dinamicii prețurilor continuă să necesite vigilența noastră. Conflictul în curs din Orientul Mijlociu generează riscuri semnificative – inclusiv presiuni de creștere asupra prețurilor energiei, deteriorarea perspectivelor de creștere economică și sporirea aversiunii la risc pe piețele financiare internaționale. Dacă conflictul se va prelungi, impactul asupra economiei ar putea fi sever. Cu toate acestea, ajustarea fiscală trebuie să continue. Este adevărat că atunci când inflația accelerează, puterea de cumpărare se erodează; când riscurile geopolitice cresc, economisirea precaută se intensifică. Încrederea consumatorilor devine mai fragilă, iar tiparele de consum se ajustează”, a declarat Mugur Isărescu. El a precizat că Banca Națională a României trebuie să mențină o poziție fermă pentru a ancora așteptările inflaționiste și a proteja stabilitatea financiară.
Succes uriaș înregsitrat de platforma de vânzări online a Fiscului
Ministrul Nazare: Peste 1 milion de accesări în primele ore pe platforma eLicitatii.anaf.ro, lansată luni
Platforma electronică eLicitatii.anaf.ro, lansată luni de Agenția Națională de Administrare Fiscală, a înregistrat în primele ore ale zilei peste un milion de accesări, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. ‘Peste 1 milion de accesări în primele ore pe eLicitatii.anaf.ro – platforma electronică lansată azi de ANAF pentru vânzarea prin licitație publică a bunurilor sechestrate. Digitalizarea administrației fiscale nu răspunde doar unei nevoi reale a societății – este un proces obligatoriu și ireversibil’, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook. Potrivit acestuia, lansarea platformei, realizate de ANAF împreună cu Ministerul Finanțelor, marchează trecerea de la un set de proceduri limitate și birocratice la un sistem digital, deschis și accesibil tuturor. ‘Interesul ridicat înregistrat în primele ore de la lansare este, totodată, un indicator clar că românii își doresc mai multă transparență și acces facil la informațiile publice. De astăzi, orice persoană care accesează eLicitatii.anaf.ro poate consulta bunurile scoase la licitație de ANAF, poate urmări procesul și poate participa în condiții egale, fără bariere administrative sau geografice. Este un nou pas concret către o administrație fiscală modernă, transparentă, care oferă acces nediscriminatoriu la informații de interes public. Digitalizarea proceselor de publicitate și valorificare a bunurilor sechestrate de ANAF înseamnă nu doar eficiență, ci și trasabilitate și corectitudine – elemente esențiale de transparență și pentru utilizarea responsabilă a resurselor publice. De aceea, vom continua să accelerăm procesul de adopție a soluțiilor digitale care aduc statul mai aproape de cetățean. Transformarea digitală a administrației nu mai este o opțiune, ci o direcție ireversibilă de dezvoltare’, a transmis ministrul. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), împreună cu Ministerul Finanțelor, au lansat luni platforma digitală eLicitatiiANAF pentru publicitatea și vânzarea bunurilor sechestrate atât în materie penală, cât și în materie fiscală și a celor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului. Potrivit unui comunicat al ANAF, platforma este dedicată publicității și vânzării prin mijloace electronice a bunurilor supuse procedurilor de valorificare prin licitație. Platforma eLicitațiiANAF poate fi accesată la adresa elicitatii.anaf.ro. Orice persoană poate vizualiza bunurile disponibile pe platformă chiar și fără a deține un cont SPV, însă pentru participarea la licitație este necesara deschiderea unui cont în SPV. Platforma eLicitațiiANAF este structurată în două secțiuni principale: ‘Publicitate bunuri’ și ‘Licitație bunuri’. În secțiunea ‘Publicitate bunuri’, bunurile sunt promovate pentru o perioadă de 30 de zile, în scopul informării publicului și al asigurării unei vizibilități extinse. În această perioadă, persoanele interesate pot consulta informațiile disponibile și pot solicita programarea unei vizionări.
Numărul autorizațiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale a intrat puternic la apă
Numărul autorizațiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale s-a redus cu 8,4%, la 4154, în primele două luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate marți. Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (-130 autorizații), Sud-Est (-120), Nord-Vest (-63), Centru și București-Ilfov (-43 fiecare) și Nord-Est (-32). Creșteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Sud-Vest Oltenia (Â29 autorizații) și Sud-Muntenia (Â21). În februarie, s-au eliberat 2386 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, cu o suprafață utilă totală de 653.685 mp (Â22,8%), în creștere cu 35% față de luna ianuarie 2026 și în scădere cu 8,8% față de luna februarie 2025. Din totalul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale, 68,2% sunt pentru zona rurală. În profil teritorial, creșterea față de luna precedentă este reflectată în toate regiunile de dezvoltare: Centru (Â159 autorizații), Vest (Â146), Nord-Est (Â114), Sud-Muntenia (Â70), București-Ilfov (Â51), Nord-Vest (Â42), Sud-Est (Â20) și Sud-Vest Oltenia (Â16). Comparativ cu februarie 2025, se evidențiază o scădere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (-8,8%) și o creștere a suprafeței utile totale (Â8,7%). În profil teritorial, această scădere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (-231 autorizații) este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Est (-92 autorizații), Nord-Vest (-82), Vest (-45), București-Ilfov (-33) și Sud-Vest Oltenia (-4). Creșteri s-au înregistrat în Nord-Est (Â11 autorizații), Sud-Muntenia (Â9) și Centru (Â5). În luna februarie a acestui an, au fost eliberate și 488 autorizații de construire pentru clădiri nerezidențiale (Â29,4% față de luna ianuarie 2026), în suprafață utilă totală de 278.534 mp (Â58,3%).
Fermierii români vor avea acces mai uşor la credite garantate
Fermierii români vor avea acces mai uşor la credite garantate, datorită simplificării unor proceduri bancare şi intervenţiei Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, în baza noilor convenţii semnate de instituţie cu APIA şi trei bănci din România. Astfel, beneficiarii pot obţine credite garantate de FNGCIMM până la 80% din valoarea necesarului pentru capital de lucru. Creditele pot fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor curente, esenţiale în perioadele critice ale producţiei, finanţarea putând ajunge până la maximum 90% din suma confirmată de APIA. Fermierii români primesc în continuare acces la finanţare prin parteneriatul dintre Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) şi trei bănci din România. Noile convenţii semnate facilitează accesul beneficiarilor APIA la creditare, fiind încheiate acorduri cu BCR, Exim Banca Românească şi UniCredit Bank pentru susţinerea fermierilor care participă în programul de bunăstare a animalelor, în cadrul intervenţiei DR 06 – pachetul bunăstarea animalelor pentru porcine, anul de angajament 2026 si pachetul privind bunăstarea animalelor pentru păsări, anul de angajament 2026, informează FNGCIMM-APIA într-un comunicat de presă. Potrivit sursei citate, prin aceste parteneriate, beneficiarii pot obţine credite garantate de FNGCIMM până la 80% din valoarea necesarului pentru capital de lucru. Creditele pot fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor curente, esenţiale în perioadele critice ale producţiei, finanţarea putând ajunge până la maximum 90% din suma confirmată de APIA. Beneficiarii sunt IMM-uri definite conform legii, care se încadreză în criteriile de eligibilitate ale finanţatorului, deţin adeverinţe emise de APIA, nu se află în dificultate financiară şi nu beneficiază de garanţii de la alte fonduri de garantare pentru finanţarea accesată.
O treime dintre angajații români sunt dispuși să-și găsească o activitate suplimentară pentru un venit în plus
Trei sferturi dintre angajații români (75%) simt o presiune financiară crescută din cauza valului de scumpiri din ultima perioadă, iar peste o treime dintre ei (35%) afirmă că sunt dispuși să-și găsească o activitate suplimentară pentru un venit în plus, reiese dintr-un sondaj dat publicității marți. Conform datelor centralizate de platforma eJobs, aproape jumătate dintre respondenți susțin că sunt copleșiți și abia reușesc să își acopere cheltuielile de bază, 19,3% se descurcă, dar au fost nevoiți să renunțe la micile plăceri sau la obiceiul de a pune bani deoparte, pentru economii, la final de lună, în timp ce doar 5,3% declară că au o situație stabilă și nu simt o diferență majoră față de perioadele anterioare majorărilor de prețuri. În același timp, 42,5% dintre cei chestionați sunt de părere că, în 2026, o singură sursă de venit nu mai este suficientă pentru a-și asigura un trai decent. Acestora li se alătură 48,1% care adaugă, însă, o nuanță: poate fi suficient, dar doar dacă veniturile sunt mai mari de 7.000 de lei net/lună. O pondere mult mai mică (1,2%) cred că o singură sursă de venit este suficientă, iar 8,2% susțin că se pot descurca doar cu un salariu dacă sunt foarte chibzuiți. ‘În acest sens, aproape 35% dintre respondenți nu doar că sunt dispuși să își găsească o activitate suplimentară care să le aducă un venit în plus, ci sunt chiar interesați și caută activ oferte, pentru alți 18,9% acest demers fiind o prioritate maximă în momentul de față. 29,5% s-ar gândi serios la acest lucru dacă ar găsi ceva care să le placă, iar alți 5% deja au o activitate suplimentară față de locul de muncă principal. Cei mai mulți ar alege, în completarea jobului actual, o activitate flexibilă, care să permită alegerea programului și a nivelului de încărcare, de tipul livrării rapide de mâncare sau ridesharing-ului’, explică CEO-ul platformei de recrutare online, Bogdan Badea, în comunicat.
Instagram ar putea avea un abonament
În încercarea de a-şi creşte veniturile din alte surse, dincolo de reclame, Meta ia în calcul lansarea unui abonament lunar pentru Instagram. Unii dintre utilizatorii platformei sociale deţinute de Meta au observat în ultimele zile noi funcţii, neanunţate de companie până acum şi etichetate drept exclusive. Acestea au fost observate în ţări precum Filipine şi Mexic, purtând brandul Instagram Plus, ceea ce a dus imediat cu gândul la un viitor abonament. La Interpelările presei de peste ocean, compania americană a confirmat că testează în prezent un abonament cu funcţii exclusive şi că acesta este disponibil doar în câteva ţări. Funcţiile care au putut fi observate sunt concentrate în jurul formatului Stories şi oferă, în principiu, mai multe informaţii şi opţiuni privind performanţa acestor postări, inclusiv posibilitatea targetării separate a unor audienţe diferite. Dintre acestea, se remarcă o funcţie care se numeşte „Spotlight Story” – posibilitatea de a păstra o postare în format Story vizibilă mai mult de 24 de ore, ceva ce restul utilizatorilor nu pot face.
Petrolul scade, iar acţiunile cresc
Preţurile petrolului au scăzut, iar majoritatea acţiunilor au crescut marţi, în urma unui raport care indica faptul că Donald Trump ar fi dispus să pună capăt conflictului cu Iranul, chiar dacă Strâmtoarea Ormuz ar rămâne închisă, relatează France24. Însă investitorii rămân precauţi, întrucât articolul din Wall Street Journal a apărut în aceeaşi zi în care preşedintele SUA a ameninţat că va distruge principalul nod de export de petrol al Iranului şi staţiile de desalinizare, dacă acesta nu acceptă un acord, sugerând totodată că diplomaţia face progrese. Vestea vine în contextul în care guvernele din întreaga lume se grăbesc să pună în aplicare măsuri pentru a uşura povara creşterii preţurilor la combustibili, încercând totodată să economisească energie, având în vedere că o cincime din ţiţeiul şi gazul mondial trec prin această cale navigabilă.
India avertizează că războiul cu Iranul ar putea încetini creşterea economică
India a avertizat că prognoza sa de creştere economică de 7,0%–7,4% pentru anul financiar care se încheie în martie 2027 se confruntă cu ”riscuri considerabile de scădere” din cauza creşterii costurilor energetice şi a perturbărilor lanţurilor de aprovizionare provocate de războiul cu Iranul, relatează CNBC. Conflictul, început pe 28 februarie după atacurile Statelor Unite şi Israelului asupra Iranului, a perturbat transportul de mărfuri prin Strâmtoarea Ormuz, o rută maritimă vitală prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial, ceea ce a dus la creşterea costurilor energetice şi de transport şi a afectat lanţurile globale de aprovizionare. ”Deficitul comercial va creşte semnificativ” în următorul an financiar care se încheie în martie 2027 şi va duce la ”lărgirea deficitului de cont curent”, a scris consilierul economic-şef al guvernului indian, V. Anantha Nageswaran, într-un raport.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Ministrul Muncii, anunț de ultimă oră legat de legea salarizării unice
De același autor
Calendarul zilei: 3 aprilie – repere istorice, personalități și evenimente relevante
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-Stiri-economice-isarescu-prelungirea-conflictului-din-orientul-mijlociu-impact-sever-asupra-economiei”]