Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Articolul 5 al NATO, în pericol

Rodica Condurache
31 mar 2026234 vizualizări

Pentagonul refuză să reafirme angajamentul faţă de apărarea colectivă, spunând că decizia îi revine lui Trump

Secretarul american al apărării Pete Hegseth a refuzat marţi să reafirme angajamentul SUA faţă de apărarea colectivă a NATO – celebrul articol 5 – , spunând că acest lucru va depinde de preşedintele Donald Trump, care i-a criticat pe aliaţii europeni pentru că au refuzat să se alăture Statelor Unite în războiul împotriva Iranului, relatează Reuters.

Declaraţiile lui Hegseth din conferinţa de presă susţinută marţi la Pentagon au fost ieşite din comun, având în vedere că apărarea colectivă se află în centrul alianţei nord-atlantice, care a fost formată în 1949 cu scopul principal de a contracara riscul unui atac sovietic asupra teritoriului aliat. Orice semnal din partea Statelor Unite că ar putea să nu fie dispuse să apere aliaţii NATO în cazul unui atac al Rusiei sau al unui alt adversar ar putea slăbi grav alianţa, chiar dacă Trump optează împotriva retragerii complete din aceasta, lucru ce ar putea necesita consimţământul Congresului.

Întrebat de Reuters la conferinţa de presă dacă Statele Unite sunt încă angajate în apărarea colectivă a NATO, Hegseth a spus: „În ceea ce priveşte NATO, aceasta este o decizie care va fi lăsată la latitudinea preşedintelui. Dar voi spune doar că au fost dezvăluite multe lucruri”.

Făcând aparent referire la tensiunile cu aliaţii Franţa, Italia, Spania şi Marea Britanie, Hegseth a spus: „Când solicităm asistenţă suplimentară sau simplu acces, bază şi survol, primim întrebări, obstacole sau ezitări. Nu ai o alianţă prea solidă dacă ai ţări care nu sunt dispuse să-ţi stea alături când ai nevoie de ele. (Trump) doar subliniază acest lucru şi, în cele din urmă, va fi decizia lui cum va arăta situaţia”, a adăugat Hegseth.

 

Rusia obține avantaje

 

Experţii au avertizat de mult timp că aceste declaraţii care sugerează că Statele Unite ar putea să nu-şi onoreze angajamentele faţă de NATO ar putea încuraja Rusia să testeze disponibilitatea membrilor NATO de a aplica articolul 5 al alianţei, care stipulează că un atac armat împotriva unui stat membru este un atac împotriva tuturor.

Războiul cu Iranul a exacerbat tensiunile dintre Statele Unite şi Europa, care s-au intensificat de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, anul trecut, pe o serie de teme, de la revizuirea de către Trump a relaţiilor comerciale în valoare de 2 trilioane de dolari până la cererile sale privind proprietatea asupra Groenlandei, un teritoriu autonom al Danemarcei, aliat în NATO. Europa urmăreşte, de asemenea, cu nervozitate eforturile lui Trump de a media încetarea războiului dintre Rusia şi Ucraina, unii înalţi oficiali europeni fiind îngrijoraţi de faptul că Trump pare să susţină un acord în favoarea Moscovei.

Franţa a refuzat să permită Israelului să-i utilizeze spaţiul aerian pentru un zbor de reaprovizionare care transporta arme americane folosite în războiul împotriva Iranului, iar Italia a refuzat să acorde permisiunea ca avioanele militare americane să aterizeze la baza aeriană Sigonella din Sicilia înainte de a se îndrepta spre Orientul Mijlociu, au declarat surse pentru Reuters. Spania a declarat public luni că şi-a închis spaţiul aerian pentru avioanele americane implicate în atacurile asupra Iranului, iar Polonia a refuzat o solicitare a SUA de a trimite un sistem Patriot în Orientul Mijlociu.

Trump a criticat, de asemenea, în repetate rânduri Marea Britanie, cel mai apropiat aliat european al Americii, pentru că nu s-a alăturat Statelor Unite atunci când acestea au declanşat războiul. Marţi, el a menţionat în mod special Marea Britanie într-o postare pe reţelele de sociale, în care a spus că securizarea Strâmtorii Ormuz, blocată acum de Iran, va fi lăsată în seama ţărilor care au nevoie de petrolul din Orientul Mijlociu. „Va trebui să începeţi să învăţaţi cum să luptaţi singuri, SUA nu vor mai fi acolo să vă ajute, la fel cum nici voi nu aţi fost acolo pentru noi. Iranul a fost, în esenţă, decimat. Partea grea s-a terminat. Duceţi-vă şi procuraţi-vă propriul petrol!” – a scris Trump pe Truth Social.

 

Rubio: SUA „vor trebui să reevalueze” relaţiile cu NATO

 

Secretarul de stat american Marco Rubio afirmă că Statele Unite ”vor trebui să reevalueze” relaţia lor cu NATO odată ce războiul împotriva Iranului se va încheia, întrucât Alianţa este ”o stradă cu sens unic”. ”Cred că nu există nicio îndoială, din păcate, că, după încheierea acestui conflict, va trebui să reevaluăm acea relaţie. Va trebui să reevaluăm valoarea NATO în cadrul acestei alianţe pentru ţara noastră”, a declarat Rubio pentru Fox News.

Înaltul diplomat american a afirmat că a fost ”unul dintre cei mai fervenţi apărători ai NATO” în timpul mandatului său în Senatul SUA, deoarece ”a găsit o mare valoare în această alianţă”. O mare parte din această valoare consta în existenţa bazelor militare din Europa, care permiteau armatei americane ”să-şi proiecteze puterea în diferite părţi ale lumii”, a spus Rubio. ”Dacă acum am ajuns într-un punct în care alianţa NATO înseamnă că nu putem folosi acele baze, că, de fapt, nu mai putem folosi acele baze pentru a apăra interesele Americii, atunci NATO este o stradă cu sens unic”, a adăugat el.

 

 

xxxxxxxxxxxx

 

Ilie Bolojan, despre UE: Nu cred că votul în unanimitate trebuie menţinut

 

Premierul Ilie Bolojan a declarat într-un interviu pentru publicaţia franceză Le Figaro că este pentru o Europă mai integrată economic, fără bariere, în care deciziile sunt luate mai rapid şi nu crede că votul în unanimitate trebuie menţinut.

Premierul a fost întrebat în cadrul interviului dacă nu îl îngrijorează când unii spun că NATO şi Uniunea Europeană sunt două organizaţii care vor dispărea. ”Uniunea Europeană poate rămâne competitivă în următorii ani doar dacă rămânem împreună şi dacă ne consolidăm. În competiţia globală, fără o masă economică importantă, ţările mai izolate nu vor mai fi competitive. Sunt pentru o Europă mai integrată economic, fără bariere, în care deciziile sunt luate mai rapid. Nu cred că votul în unanimitate trebuie menţinut”, a arătat şeful Executivului.

Ilie Bolojan a subliniat că vecinătatea noastră reprezintă o provocare importantă, pentru că ”avem războiul din Ucraina, care durează de patru ani, dacă ne gândim la a doua invazie, şi nu la prima din 2014”.  ”Din cauza atacurilor ruseşti, fiecare ţară europeană şi-a pierdut o parte din încrederea în previzibilitatea acţiunilor Rusiei. Pentru noi, este important ca frontiera de est a Uniunii Europene să fie sigură. Şi pentru noi, de-a lungul istoriei, multe ameninţări au venit din est”, a declarat premierul Ilie Bolojan în interviu.

Întrebat câţi ucraineni sunt în România, el a răspuns: ”În acest moment, sunt puţin sub 100.000, în principal femei cu copii. Sunt concentraţi în anumite regiuni şi au un sistem de învăţământ. Există cursuri în limba ucraineană şi sunt relativ bine integraţi”.

 

xxxxxxxxxxxx

 

Ciocniri între studenţi şi poliţie la Belgrad

 

Sute de studenţi sârbi s-au confruntat marţi cu poliţia în timpul unor proteste faţă de percheziţiile efectuate de poliţie în birourile Universităţii din Belgrad, ceea ce a inflamat tensiunile dintre autorităţi şi activiştii antiguvernamentali, tensiuni care izbucnesc în mod regulat de mai bine de un an, relatează Reuters.

Mulţimile din centrul oraşului Belgrad s-au ciocnit pentru scurt timp cu poliţia, care a folosit bastoane pentru a dispersa demonstranţii care scandau „câini” şi „trădători”, potrivit unui martor Reuters.

Poliţia a declarat că percheziţia a făcut parte dintr-o anchetă cu privire la moartea unei studente de 25 de ani, vinerea trecută, după ce aceasta a căzut de la o fereastră a unei clădiri a facultăţii din apropiere. Rectorul universităţii, Vladan Djokic, le-a spus ulterior mulţimii de protestatari că poliţia a intrat în clădire fără o explicaţie legală valabilă, în căutarea unor documente, şi a confiscat computere. „Puteţi face descinderi în incinta universităţii, dar nu puteţi face descinderi în conştiinţa oamenilor”, a spus el, adresându-se autorităţilor, în faţa mulţimii care îl aclama.

Dragan Vasiljevic, directorul poliţiei sârbe, a declarat că agenţii acţionau în baza unui mandat judecătoresc când au intrat în birourile universităţii pentru a căuta dovezi legate de moartea studentei. El a declarat într-o conferinţă de presă la Belgrad că poliţia a găsit petarde, staţii radio, măşti de gaz, bannere şi truse de prim ajutor în timpul percheziţiei. Protestele antiguvernamentale au cuprins Serbia începând din decembrie 2024, când 16 persoane au murit în urma prăbuşirii unei copertine la o gară recent renovată din oraşul Novi Sad, din nordul Serbiei.

Anul trecut, studenţii protestatari au ocupat facultăţile din multe părţi ale ţării, inclusiv clădirea principală a administraţiei Universităţii din Belgrad.

Protestatarii, liderii opoziţiei şi organizaţiile de apărare a drepturilor omului i-au acuzat pe preşedintele populist sârb Aleksandar Vucic şi pe aliaţii săi de corupţie, legături cu crima organizată, violenţă împotriva oponenţilor politici şi înăbuşirea libertăţii presei. Vucic şi aliaţii săi au negat acuzaţiile.

 

xxxxxxxxxxx

 

 

 

COLOANA:

 

Un judecător a blocat decizia lui Trump de a opri finanţarea posturilor publice de radio şi televiziune

 

Un judecător federal american a blocat marţi ordinul executiv al preşedintelui Donald Trump de a opri finanţarea federală pentru reţelele publice de radio şi televiziune NPR şi PBS, conform AFP.

La 1 mai, preşedintele a emis un ordin executiv pentru „încetarea finanţării federale a NPR şi PBS”, pe care Casa Albă le-a acuzat de răspândirea „propagandă de stânga cu bani de la contribuabili”. Acest ordin a fost urmat de un vot al Congresului în iulie, care a eliminat 1,1 miliarde de dolari din finanţarea pentru Corporation for Public Broadcasting (CPB), acum desfiinţată, care a contribuit parţial la bugetele NPR şi PBS. Apelat de cele două reţele publice, judecătorul districtual american Randolph Moss a decis marţi că ordinul prezidenţial este inaplicabil deoarece încălcă Primul Amendament la Constituţia SUA – cel care protejează libertatea de exprimare.

În hotărârea sa, judecătorul explică faptul că guvernul poate alege ce finanţează. Dar el consideră, de asemenea, că nu poate pedepsi instituţiile media prin reducerea finanţării acestora din cauza opiniilor lor.

Peste 40 de milioane de americani ascultă NPR în fiecare săptămână, iar 36 de milioane urmăresc un post de televiziune local PBS în fiecare lună, conform estimărilor acestor instituţii media.

 

 

xxxxxxxxxxxx

 

Avion de transport militar rusesc, prăbuşit în Crimeea – 29 de persoane au murit

 

Un avion de transport militar rusesc An-26 s-a prăbuşit într-o stâncă din Crimeea, ucigând 29 de persoane aflate la bord, din cauza unei posibile defecţiuni tehnice, a anunţat Ministerul Apărării din Rusia, miercuri dimineaţă. Agenţia de ştiri TASS, citând ministerul, a anunţat că comunicarea cu aeronava s-a pierdut, marţi, în jurul orei 18:00, ora locală, în timpul unui zbor planificat deasupra Crimeei.

Peninsula, acoperită de munţi înalţi care duc până la coasta Mării Negre, a fost anexată de Rusia de la Ucraina în 2014. ”Ministerul Apărării a raportat că o echipă de căutare a găsit locul catastrofei”, a relatat TASS. ”Conform unui raport de la faţa locului, şase membri ai echipajului şi 23 de pasageri aflaţi la bord au fost ucişi”, se mai arată în anunţ.

Raportul ministerului nu a precizat câte persoane se aflau la bord, dar nu a menţionat niciun supravieţuitor la bordul An-26, un transport militar tactic uşor care a fost timp de decenii un pilon principal care poate transporta marfă şi până la 40 de pasageri pe distanţe scurte şi medii.

”Nu a existat niciun impact asupra aeronavei”, a anunţat ministerul, sugerând că obiecte precum rachete, drone şi păsări nu au fost implicate.

 

xxxxxxxxxxxxx

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.