[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-internaTionale-nasa-se-pregateste-sa-lanseze-miercuri-spre-luna-prima-misiune-cu-echipaj-uman-dupa-mai-bine-de-jumatate-de-secol/mediaPool/uOVIZIT.jpeg”]
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: NASA se pregăteşte să lanseze miercuri spre Lună prima misiune cu echipaj uman după mai bine de jumătate de secol
|
NASA se pregăteşte să lanseze către Lună primul echipaj de astronauţi, după mai bine de 53 de ani, cu cea de-a doua misiune Artemis, un zbor de testare crucial pentru obiectivele mai ample ale umanităţii legate de satelitul natural al Pământului, în contextul în care SUA se grăbesc să-şi reafirme leadershipul în spaţiu, confruntându-se cu o concurenţă din ce în ce mai mare din partea Chinei, relatează Reuters.
Trei astronauţi americani şi unul canadian urmează să decoleze miercuri la bordul capsulei Orion a NASA şi al rachetei Space Launch System (SLS) pentru o misiune de testare de 10 zile în jurul Lunii şi înapoi, o călătorie sinuoasă, care îi va duce mai adânc în spaţiu decât au ajuns vreodată oamenii.
Misiunea este primul zbor de testare cu echipaj din cadrul programului Artemis al NASA, efortul emblematic al SUA de a începe zboruri regulate către Lună, cu un cost estimat de cel puţin 93 de miliarde de dolari începând din 2012. Oamenii nu au mai ajuns pe suprafaţa Lunii de la misiunea Apollo 17 din 1972, o realizare dificilă pe care NASA îşi propune să o repete în 2028 la polul sud lunar, accidentat.
SUA este singura ţară care a trimis oameni pe un alt corp ceresc, prin cele şase aselenizări ale programului Apollo, impulsionate de competiţia cu fosta Uniune Sovietică.
Oficialii americani s-au concentrat mai recent asupra Chinei, un rival tehnologic redutabil care a înregistrat progrese constante în ultimii ani cu propriul program destinat Lunii, cu o serie de aselenizări robotizate şi un obiectiv pentru 2030 de a-şi trimite propriul echipaj pe suprafaţa lunară.
Duminică, astronauta NASA Christina Koch, specialist de misiune în cadrul Artemis II, a declarat că Luna este o „suprafaţă martor” a formării sistemului solar şi o etapă intermediară către Marte, „unde am putea avea cele mai mari şanse de a găsi dovezi ale unei vieţi trecute”.
Printr-o serie de misiuni Artemis din ce în ce mai avansate, care se vor extinde până în următorul deceniu, SUA îşi propune să stabilească un precedent pentru modul în care alţii vor opera şi coexista pe suprafaţa Lunii, unde, într-o zi, ţările şi companiile vor putea exploata resursele rocilor lunare şi se vor putea pregăti pentru misiuni mult mai dificile către Marte. Ceilalţi membri ai echipajului sunt astronauţii NASA Victor Glover şi Reid Wiseman, precum şi Jeremy Hansen, care va fi primul astronaut canadian care va ajunge în vecinătatea Lunii.
Când va avea loc lansarea?
Lansarea este programată pentru 1 aprilie, deşi ar putea avea loc în orice zi după aceea până pe 6 aprilie, în funcţie de condiţiile meteorologice din Florida şi de eventualele probleme de ultim moment cu racheta. Ulterior, o altă fereastră de lansare, determinată în mare parte de mecanica orbitală dintre Pământ şi Lună, se deschide pe 30 aprilie.
Artemis III, planificată pentru 2027, va implica andocarea capsulei Orion pe orbita Pământului cu cele două module lunare ale NASA – sistemul Blue Moon de la Blue Origin al lui Jeff Bezos şi Starship de la SpaceX al lui Elon Musk. Această manevră delicată va demonstra modul în care modulele de aterizare vor prelua astronauţii înainte de a se îndrepta spre suprafaţa Lunii.
Această misiune a fost adăugată programului în februarie de către noul administrator al NASA, Jared Isaacman, un astronaut privat miliardar care a revoluţionat programul cu noi obiective. Decizia sa a amânat prima aselenizare cu echipaj a programului până la Artemis IV.
Piața lunară
NASA se bazează pe o serie de companii în cadrul programului său dedicat Lunii, sperând să stimuleze o piaţă comercială în viitor, a cărei valoare este greu de estimat, spun analiştii. Boeing şi Northrop Grumman conduc SLS, iar Lockheed Martin construieşte Orion pentru NASA. SpaceX şi Blue Origin îşi dezvoltă propriile module de aterizare cu finanţare de la NASA, dar în baza unor contracte care le permit să ofere navele spaţiale şi altor clienţi.
Un raport PricewaterhouseCoopers din ianuarie estima venituri de 127 de miliarde de dolari până în 2050 din activităţile de pe suprafaţa lunară, cu investiţii care ar putea ajunge la 72-88 de miliarde de dolari în aceeaşi perioadă. Deocamdată, şi în viitorul apropiat, guvernele vor determina strategiile pentru Lună şi veniturile companiilor.
Va mai trece mult timp până când infrastructura esenţială, precum sistemele de energie şi comunicaţii, va ajunge la un nivel care să permită o dezvoltare comercială pe Lună independentă de finanţarea guvernamentală, a declarat Akhil Rao, economist la firma de analiză Rational Futures, fost economist cercetător la NASA.
Rao, care a făcut parte din grupul de economişti şi personalul responsabil de politica spaţială al NASA concediaţi anul trecut în timpul reducerilor masive de personal federal efectuate de administraţia Trump, a declarat că „nu vede o valoare economică pe termen scurt pe care companiile ar putea să o obţină şi care ar permite NASA să nu se mai implice”.
Cum se va desfășura misiunea
Se preconizează că misiunea Artemis II a NASA va dura aproximativ 10 zile, trimiţând cei patru astronauţi într-o călătorie de mare viteză în jurul Lunii şi înapoi. Iată o prezentare zi cu zi a modului în care se preconizează că va decurge zborul:
Ziua lansării
Artemis II este programată să decoleze de la Centrul Spaţial Kennedy al NASA din Florida la bordul Space Launch System, cea mai puternică rachetă pe care agenţia a lansat-o vreodată. NASA a declarat că fereastra de lansare se deschide pe 1 aprilie, cu multiple oportunităţi de rezervă disponibile în zilele următoare, în funcţie de condiţiile meteorologice, pregătirea tehnică şi disponibilitatea poligonului de lansare. După lansare, capsula echipajului Orion se va separa de treapta superioară a rachetei şi va intra pe o orbită foarte eliptică în jurul Pământului.
Zilele 1–2: verificări pe orbita Pământului
Echipajul va petrece primele una-două zile pe orbita înaltă a Pământului, efectuând verificări ample ale sistemelor. Acestea includ testarea sistemelor de susţinere a vieţii, propulsie, navigaţie şi comunicaţii ale navei Orion, pentru a se asigura că nava spaţială este pregătită să se îndrepte spre spaţiul îndepărtat.
Injecţie translunară
Odată ce verificările sunt finalizate, sistemul de propulsie al Orion va efectua o aprindere critică a motorului cunoscută sub numele de injecţie translunară, trimiţând nava spaţială în afara orbitei Pământului şi pe o traiectorie către Lună.
Zilele 3 – 4: Călătoria către Lună
În timpul tranzitului de câteva zile către Lună, astronauţii vor continua să monitorizeze sistemele navei spaţiale pe parcursul zborului, care se va desfăşura la o distanţă mai mare de Pământ decât orice zbor spaţial uman anterior. Controlorii misiunii vor urmări performanţele de comunicaţii şi navigaţie pe măsură ce Orion se va îndrepta adânc în spaţiu.
Zbor pe lângă Lună
Orion va trece în spatele Lunii pe o traiectorie de „free-return” – adică un traseu care readuce în mod natural nava spaţială spre Pământ, fără a necesita propulsie suplimentară. Nava spaţială va atinge cea mai mare distanţă faţă de Pământ în această fază.
Zilele 5 – 8: Întoarcerea pe Pământ
După trecerea pe lângă Lună, echipajul va petrece câteva zile îndreptându-se spre casă, în timp ce efectuează teste suplimentare în spaţiul îndepărtat, inclusiv evaluări ale sistemelor de alimentare, ale controalelor termice şi ale operaţiunilor echipajului mult dincolo de orbita joasă a Pământului.
Reintrarea şi amerizarea
Pe măsură ce Orion se va apropia de Pământ, va separa componentele cheie înainte de a intra în atmosferă la viteze de aproximativ 40.230 km/h. Testarea scutului termic al capsulei în timpul reintrării în atmosferă cu energie ridicată este unul dintre obiectivele principale ale misiunii. Se preconizează că nava spaţială va ameriza în Oceanul Pacific, unde echipele de recuperare vor prelua echipajul.
Israelul adoptă legea privind pedeapsa cu moartea a palestinienilor condamnaţi pentru atacuri mortale
Parlamentul israelian a adoptat luni o lege care face din pedeapsa cu moartea o sentinţă implicită pentru palestinienii condamnaţi de tribunalele militare pentru atacuri mortale, îndeplinind o promisiune a aliaţilor de extremă dreapta ai prim-ministrului Benjamin Netanyahu, ceea ce a stârnit imediat numeroase reacţii, Hamasul chemând la atacuri de răzbunare.
Textul este conceput special pentru a se aplica doar palestinienilor găsiţi vinovaţi de atacuri sau atentate anti-israeliene soldate cu decese. Legea prevede pedeapsa cu moartea – prin spânzurare – ca pedeapsă implicită pentru palestinienii din Cisiordania condamnaţi pentru crime cu motivaţie naţionalistă.
De asemenea, aceasta oferă instanţelor israeliene posibilitatea de a aplica pedeapsa cu moartea cetăţenilor israelieni condamnaţi pentru acuzaţii similare – o formulare care, potrivit experţilor juridici, limitează efectiv cercul persoanelor care pot fi condamnate la moarte la cetăţenii palestinieni ai Israelului şi îi exclude pe cetăţenii evrei.
În instanţele civile din Israel, noua legislaţie prevede fie închisoarea pe viaţă, fie pedeapsa cu moartea pentru orice persoană condamnată pentru „provocarea deliberată a morţii unei persoane cu intenţia de a pune capăt existenţei Israelului”. Măsura a fost promovată de Itamar Ben-Gvir, ministrul de extremă dreapta al securităţii naţionale, care a purtat insigne în formă de ştreang în perioada premergătoare votului.
În încercarea de a preveni reacţiile negative la nivel internaţional, Netanyahu a cerut ca unele elemente ale legislaţiei să fie atenuate, a relatat presa israeliană. Totuşi, el a venit personal în Knesset şi a votat în favoarea proiectului de lege, care a obţinut sprijinul a 62 dintre cei 120 de membri ai Knessetului. După votul final, parlamentarii au izbucnit în urale şi s-au ridicat în picioare, plini de bucurie. Netanyahu, care a rămas la locul său, nu a reacţionat şi nici nu a luat cuvântul imediat.
Legea nu se va aplica retroactiv în cazul niciunui deţinut aflat în prezent în custodia Israelului, inclusiv în cazul militanţilor conduşi de Hamas care au atacat ţara la 7 octombrie 2023, declanşând războiul dintre Israel şi Hamas în Fâşia Gaza.
Israelul a abolit pedeapsa cu moartea pentru crimă în 1954. Singura persoană executată vreodată în Israel în urma unui proces civil a fost Adolf Eichmann, unul dintre arhitecţii Holocaustului nazist, în 1962.
Legislaţia adoptată a atras critici internaţionale la adresa Israelului, care se află deja sub lupa comunităţii internaţionale din cauza violenţelor crescânde ale coloniştilor evrei împotriva palestinienilor din Cisiordania ocupată.
Un cetăţean ucrainean, arestat în Germania, suspectat de spionaj în favoarea Rusiei
Un cetăţean ucrainean a fost încarcerat în Germania, suspectat de faptul că lucra pentru serviciile ruse de informaţii, o nouă ilustrare a ceea ce Guvernul german consideră o vastă campanie de spionaj şi destabilizare a Kremlinului, a anunţat parchetul german, relatează AFP.
”Cel mai târziu începând din noiembrie 2025, Vitalii M. acţiona în contul unui serviciu rus de informaţii, culegând informaţii despre un bărbat care se află în Germania care, după începutul războiului rus de agresiune, a participat la luptă în armata ucraineană”, a anunţat luni parchetul.
Suspectul, în vârstă de 53 de ani, a fost arestat la 27 martie şi a fost plasat a doua zi în arest preventiv, precizează parchetul. ”Operaţiunea de spionaj a servit probabil la pregătirea şi a altor operaţiuni de informaţii împotriva ţintei în Germania”, apreciază procuratura în comunicat.
Aceasta nu este prima arestare de acest fel. În urmă cu o săptămână, procuratura federală a arestat o româncă, în vârstă de 45 de ani, în Renania de Nord-Westfalia, şi un ucrainean în vârstă de 43 de ani, la Elda, în Spania. Ei sunt acuzaţi de faptul că au spionat un bărbat, în Germania, care furnizează drone şi piese de schimb Ucrainei, în contul unui serviciu rus de informaţii. O purtătoare de cuvânt a procuraturii federale a precizat că între aceste două cazuri nu există nicio legătură.
Trump se gândeşte să solicite ţărilor arabe o contribuţie la costurile războiului
Preşedintele SUA, Donald Trump, ia în considerare ideea de a solicita ţărilor arabe să plătească costurile războiului cu Iranul, a declarat luni purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, susţinând, pe de altă parte, că discuţiile cu Teheranul pentru a pune capăt conflictului progresează bine, relatează Reuters. Donald Trump ar fi „destul de interesat” de o eventuală contribuţie a ţărilor arabe la costurile războiului împotriva Iranului, a declarat luni purtătoarea sa de cuvânt, fără a oferi detalii. „Este ceva ce preşedintele ar fi destul de interesat să facă. Nu vreau să mă antepronunţ, dar ştiu că este o idee pe care o are şi un subiect despre care va vorbi cu siguranţă mai mult”, a declarat Karoline Leavitt într-o conferinţă de presă. Ea a răspuns astfel unui jurnalist care tocmai o întrebase „cine plăteşte costurile acestui război” şi dacă ţările arabe vor contribui la acestea.
Leavitt a mai spus că ceea ce Teheranul declară public diferă de ceea ce le spune oficialilor americani în privat, iar Iranul ar fi fost de acord în privat cu unele dintre condiţiile Washingtonului. „În ciuda tuturor declaraţiilor publice pe care le auziţi din partea regimului şi a relatărilor false, discuţiile continuă şi merg bine. Ceea ce se spune public este, desigur, mult diferit de ceea ce ni se comunică în privat”, a spus Leavitt.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Calendarul zilei: 3 aprilie – repere istorice, personalități și evenimente relevante
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/international/mozaic-Stiri-internaTionale-nasa-se-pregateste-sa-lanseze-miercuri-spre-luna-prima-misiune-cu-echipaj-uman-dupa-mai-bine-de-jumatate-de-secol”]