Credincioșii romano-catolici celebrează Floriile

În Biserica Catolică, la fel ca și în cea Ortodoxă, Paștele și Floriile nu sunt sărbătorite la o dată fixă în fiecare an.

Învierea Domnului este cea mai importantă sărbătoare creștină, pentru ambele confesiuni, însă este celebrată la date diferite. Astfel, Floriile și Paștele catolic 2026 pică, de cele mai multe ori, cu o săptămână înaintea celor ortodoxe.

Floriile catolice reprezintă una dintre cele mai importante sărbători, marcând începutul Săptămânii Mari și apropierea Paștelui. Această zi amintește de intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim, când El a fost întâmpinat de mulțime cu ramuri de măslin și aclamat ca un rege al păcii și al speranței. Din acest motiv, Floriile îmbină în mod simbolic bucuria și solemnitatea, anticipând atât triumful Învierii, cât și patimile care vor urma.

În Biserica Catolică, la fel ca în Biserica Ortodoxă, Floriile sunt celebrate întotdeauna în duminica de dinaintea Paștelui. Data lor nu este fixă, ci depinde direct de data Paștelui catolic, care se calculează în funcție de echinocțiul de primăvară și de fazele Lunii.

Anul acesta, romano-catolicii celebrează Floriile duminică, 29 martie.

În vechime, Duminica Floriilor era sărbătorită doar de comunitatea creştină din Ierusalim, fiind apoi transmisă şi în Egipt, Siria şi Asia Mică, iar în secolul al V-lea se celebra şi în Constantinopol, când împăratul şi curtea participau la procesiunea solemnă. Încă de pe atunci, credincioșii purtau ramuri de finic pe străzile orașului, cântând imnuri creștine.

În zilele noastre, tradițiile catolice de Florii seamănă destul de mult cu cele ortodoxe. Biserica Catolică organizează o procesiune specială în duminica de Florii, la care participă creștinii catolici. Credincioșii catolici pregătesc frumoase împletituri din flori și crenguțe de salcie pe care le agață în vârful unor prăjini de lemn cu care participă la procesiune.

După încheierea procesiunii, multe crengi împodobite sunt arse, iar cenușa este păstrată pentru Miercurea Cenușii din anul următor, care este de fapt prima zi a Postului Mare. Cenușa este folosită de preoți care o presară pe frunțile credincioșilor ca semn de pocăință și angajament că vor ține postul cu sfințenie.

La fel ca și la ortdocși, mormintele celor trecuți la cele veșnice trebuie curățate, iar de cruci trebuie atârnate crenguțe de salcie pe care le sfinţesc înainte la preot. Astfel de ramuri de salcie sunt duse şi acasă şi păstrate într-un loc curat, de regulă agăţate lângă o icoană.

CITEȘTE ȘI: Se oprește apa, la începutul săptămânii viitoare, în mai multe localități timișene

La Timișoara, sfințirea ramurilor de salcie va avea loc duminică, la ora 10, în curtea Episcopiei Romano-Catolice din strada Augustin Pacha nr 4, de unde credincioșii vor pleca în procesiune până la Domul din Piața Unirii, unde la ora 10,30 va fi celebrată Sfânta Liturghie Arhierească a Floriilor.