(P) Revoluția digitală ne poate „lenevi” creierul. Europarlamentarul Andi Cristea a explicat, la Bruxelles, cum ne vor schimba viața ochelarii inteligenți cu AI

Europarlamentarul social-democrat Andi Cristea a participat recent, la Parlamentul European, la un eveniment de referință dedicat sănătății mintale și impactului tehnologiilor digitale asupra tinerilor. Sub genericul nevoii de prevenție, Cristea a explicat cum noile interfețe, precum ochelarii inteligenți, riscă să transforme radical modul în care interacționăm și gândim.

Reuniunea a adus la aceeași masă experți și lideri politici
pentru a analiza provocările unui mediu digital tot mai agresiv și prezent în
fiecare clipă a vieții noastre. În acest context, Andi Cristea a
subliniat că tehnologia nu mai este un element exterior, ci devine o extensie a
simțurilor noastre, fapt ce necesită o atenție sporită din partea factorilor
politici.

Potrivit europarlamentarului, epoca în care smartphone-ul
era centrul universului nostru digital apune, făcând loc dispozitivelor purtabile care elimină
bariera fizică dintre utilizator și informație.

„Nu mai vorbim despre prototipuri sau concepte. Ochelarii inteligenți există deja și sunt, din punct de vedere vizual, aproape identici cu ochelarii clasici. Diferența majoră este că pe lentile apare, în timp real, informație generată de inteligența artificială, direct în câmpul vizual al utilizatorului”, a explicat Andi Cristea.

Acesta a punctat că rolul
telefonului se schimbă fundamental, devenind o simplă unitate de procesare
ascunsă în buzunar, în timp ce interfața efectivă se mută „în fața ochilor”.

Deși progresul tehnologic oferă
oportunități imense, Andi Cristea avertizează asupra pericolului de a pierde
exercițiul cognitiv de bază. Integrarea directă între percepția umană și
procesarea digitală poate duce la o „lenevire” a proceselor de analiză și
sinteză.

„În momentul în care ai permanent în fața ochilor răspunsuri generate de AI, tentația de a delega gândirea devine foarte mare. Dacă nu mai exersăm procesele cognitive, analiză, sinteză, formulare, există riscul real de diminuare a acestor capacități. Ne apropiem de o formă de comunicare asistată în timp real, în care poți purta o conversație fluentă citind de pe un prompter invizibil. Întrebarea este cât din acea conversație mai este autentică și cât este mediată algoritmic.”

Dincolo de gadgeturi, discuția de la
Bruxelles a vizat siguranța emoțională a generațiilor tinere, expuse tot mai
mult la instrumente automate și chatbot-uri de tip companion AI, care nu pot
substitui interacțiunea umană sau expertiza clinică.

„Sănătatea mintală trebuie tratată ca o prioritate strategică la nivel european. Avem nevoie de cooperare între instituții, experți și statele membre pentru a construi politici care protejează cu adevărat generațiile tinere. Tehnologia trebuie să rămână un sprijin, nu un înlocuitor al relațiilor umane”, a conchis Andi Cristea.

Europarlamentarul social-democrat Andi Cristea a participat recent, la Parlamentul European, la un eveniment de referință dedicat sănătății mintale și impactului tehnologiilor digitale asupra tinerilor. Sub genericul nevoii de prevenție, Cristea a explicat cum noile interfețe, precum ochelarii inteligenți, riscă să transforme radical modul în care interacționăm și gândim.

Reuniunea a adus la aceeași masă experți și lideri politici
pentru a analiza provocările unui mediu digital tot mai agresiv și prezent în
fiecare clipă a vieții noastre. În acest context, Andi Cristea a
subliniat că tehnologia nu mai este un element exterior, ci devine o extensie a
simțurilor noastre, fapt ce necesită o atenție sporită din partea factorilor
politici.

Potrivit europarlamentarului, epoca în care smartphone-ul
era centrul universului nostru digital apune, făcând loc dispozitivelor purtabile care elimină
bariera fizică dintre utilizator și informație.

„Nu mai vorbim despre prototipuri sau concepte. Ochelarii inteligenți există deja și sunt, din punct de vedere vizual, aproape identici cu ochelarii clasici. Diferența majoră este că pe lentile apare, în timp real, informație generată de inteligența artificială, direct în câmpul vizual al utilizatorului”, a explicat Andi Cristea.

Acesta a punctat că rolul
telefonului se schimbă fundamental, devenind o simplă unitate de procesare
ascunsă în buzunar, în timp ce interfața efectivă se mută „în fața ochilor”.

Deși progresul tehnologic oferă
oportunități imense, Andi Cristea avertizează asupra pericolului de a pierde
exercițiul cognitiv de bază. Integrarea directă între percepția umană și
procesarea digitală poate duce la o „lenevire” a proceselor de analiză și
sinteză.

„În momentul în care ai permanent în fața ochilor răspunsuri generate de AI, tentația de a delega gândirea devine foarte mare. Dacă nu mai exersăm procesele cognitive, analiză, sinteză, formulare, există riscul real de diminuare a acestor capacități. Ne apropiem de o formă de comunicare asistată în timp real, în care poți purta o conversație fluentă citind de pe un prompter invizibil. Întrebarea este cât din acea conversație mai este autentică și cât este mediată algoritmic.”

Dincolo de gadgeturi, discuția de la
Bruxelles a vizat siguranța emoțională a generațiilor tinere, expuse tot mai
mult la instrumente automate și chatbot-uri de tip companion AI, care nu pot
substitui interacțiunea umană sau expertiza clinică.

„Sănătatea mintală trebuie tratată ca o prioritate strategică la nivel european. Avem nevoie de cooperare între instituții, experți și statele membre pentru a construi politici care protejează cu adevărat generațiile tinere. Tehnologia trebuie să rămână un sprijin, nu un înlocuitor al relațiilor umane”, a conchis Andi Cristea.