[analyse_image type=”featured” src=”https://sansanews.ro/wp-content/uploads/2026/03/WhatsApp-Image-2026-03-26-at-02.21.07.jpeghttps://sansanews.ro/wp-content/uploads/2026/03/WhatsApp-Image-2026-03-26-at-02.21.07.jpeg”]
Municipiul Buzău marchează o premieră națională în infrastructura locativă, prin demararea celui mai ambițios proiect de renovare integrată finanțat prin PNRR. Din nou este campion, din nou este singurul din țară, din nou avem un loc premiant, din nou avem coroniță, pentru că ne aflăm pe primul loc, după București, la tragere pe acest program. Ceea ce a început ca o inițiativă standard de anvelopare și așa s-a prezentat, s-a transformat într-un program complex de consolidare seismică și eficiență energetică, vizând 30 de blocuri. Ceea ce trebuia să fie un mare succes administrativ al municipiului Buzău, un proiect de aproape 100 de milioane de euro pentru reabilitarea a 30 de blocuri, s-a transformat într-un coșmar pentru proprietarii lor, până la urmă. Sub promisiunea unei izolări termice gratuite, mulți proprietari susțin că au fost induși în eroare, semnând acorduri pentru anvelopare, ca ulterior să descopere că blocurile lor au fost încadrate oficial în clase de risc seismic. Lipsa de transparență a Primăriei nu doar că a generat tensiuni pe șantiere, dar poate duce la o prăbușire instantanee a valorii apartamentelor, lăsând cetățenii cu proprietăți greu de vândut și imposibil de ipotecat.
O analiză a documentelor oficiale scoate în evidență o diferență bizară între expertizele vechi și cele actuale. Frapează faptul că, blocuri care în 2005 erau declarate Urgență 1, care însemna atunci risc de prăbușire, cum este blocul 41, din cartierul Micro 14 sau blocul 17, din cartierul Micro 5, au coborât miraculos la gradul II de risc seismic, în anul 2022.
Noile expertize, făcute într-un interval scurt, pentru a prinde fereastra PNRR, ridică semne de întrebare asupra rigurozității calculelor, având în vedere că, în 1993 atât blocul 41, cât și 17 erau considerate un pericol iminent.
Repere cronologice
Drumul de la birocrație la șantier a început în martie 2022, când Consiliul Local Municipal a aprobat depunerea proiectului pentru fonduri europene, iar lista celor 30 de imobile a fost definitivată, incluzând și puncte considerate critice până la acel moment, precum blocul 41 și blocul 17.
În data de 16 iulie 2025, primarul Constantin Toma a semnat contractul de execuție cu asocierea condusă de firma Concelex, valoarea lucrărilor depășind 75 de milioane de euro, fără TVA.
Deși în octombrie 2025 au apărut semnale de alarmă privind riscul pierderii fondurilor, din cauza unor întârzieri tehnice, situația s-a stabilizat ulterior. În prezent, în martie 2026, Ministerul Dezvoltării continuă decontarea sumelor pentru lucrările executate, asigurând fluxul financiar necesar pentru finalizarea proiectelor de reabilitare și consolidare.
Revolta din spatele ușilor închise:
„Am semnat pentru termopane, nu pentru consolidare!”
Proprietarii care locuiesc în blocurile ce fac în prezent obiectul marii reabilitări integrate ( n.r. termică și seismică) acuză faptul că nu au știut ce semnează. Inițial, spun ei, li s-a comunicat că este nevoie de aprobarea lor pentru eficiență energetică, adică montarea de polistiren pe fațadele blocurilor și geamuri noi. Ulterior, când au început lucrările, unii dintre aceștia s-au trezit cu somații de evacuare a boxelor și intervenții brutale în structura blocului.
Locatarii
din Blocul C3 Hasdeu susțin că nu au văzut niciodată experți făcând măsurători
și nici nu li s-au prezentat documentele tehnice care să justifice riscul
seismic.
Avocatul Dorin Bădulescu, care îi reprezintă acum pe proprietarii nemulțumiți, a relatat public că edilul Constantin Toma i-ar fi amenințat pe locatarii care cereau explicații, că vor fi buni de plată cu 350.000 de euro, costul expertizei, dacă blochează accesul muncitorilor în subsoluri.
Documente dispărute și noi
reîncadrări seismice
Un aspect șocant, care alimentează neîncrederea oamenilor în selecția făcută de Primărie pentru întocmirea listei transmise Guvernului în vederea obținerii de finanțare pe PNNR, este istoricul documentației. Conform publicației Digi24, Buzăul s-a confruntat cu o situație ciudată, în 2016, când s-a constatat că expertizele originale pentru zeci de blocuri cu risc seismic ridicat au dispărut pur și simplu din arhivele Primăriei și de aceea se tem că noile expertize au fost făcute pe repede înainte, pentru a nu rata finanțarea. A rămas însă intactă și chiar a fost preluată pe site-ul oficial al Primăriei, doar o listă clădirilor cu risc seismic, întocmită în anul 2005 de inginerul Viorel Constantinescu, expert în rezistența construcțiilor.
Conform listei la care facem referire, blocuri care în 2005 erau declarate Urgență 1, cum este blocul 41, din Micro 14 sau blocul 17, din Micro 5, au fost coborâte miraculos la gradul de risc seismic II în 2022. Nu suntem noi specialiști să putem pune la îndoială veridicitatea expertizelor efectuate, dar ca jurnaliști care documentăm de ani de zile diferite spețe, chiar și de acest gen, ne putem pune întrebări asupra prestației efectuate de firma Alma Consulting SRL, la cererea Primăriei Buzău, pentru acest program.
Drept urmare, suntem nedumeriți dacă nu cumva această reîncadrare a fost cheia pentru a face blocurile eligibile pentru PNRR, evitând costurile imense și procedurile stricte impuse de gradul de risc seismic I. Altfel, cum a putut să nu scadă riscul seismic în peste 20 de ani de degradare naturală? Și nici blocul nu se putea repara singur. Și nu sunt singurele. Imobilele cele mai șubrede din oraș nu fac parte din acest program record. Conform ultimei liste oficiale de expertiză, întocmită în 2005 de expertul în rezistența construcțiilor Viorel Constantinescu, blocurile din cartierul Obor și cele din centrul municipiului sunt încadrate în clasa de risc seismic U1, adică urgență maximă. Cu toate acestea, ele au fost complet omise din actualul program de reabilitare integrată. În schimb, pe lista celor 30 de blocuri finanțate prin PNRR au fost incluse clădiri construite spre finalul perioadei comuniste, din panouri prefabricate, structuri recunoscute pentru o rezistență mai bună la seisme.
Din punct de
vedere tehnic, blocurile de pe bulevardul „1 Decembrie” reprezintă o moștenire
a anilor ’85-’89, fiind construite pe două soluții structurale majore:
structura monolit, proiectată de institutul de cercetare local și panouri mari
prefabricate, după proiectul tip al ISLGC București. Deși la momentul
construcției și chiar la expertiza din 2005 aceste clădiri erau considerate
extrem de rezistente, cu pereți structurali de beton de tip fagure, normele de
astăzi schimbă radical perspectiva.
Această
situație a ridicat semne de întrebare în rândul buzoienilor, iar viceprimarul
Ionuț Apostu, într-un moment de sinceritate, a mărturisit că nu cunoaște
motivul exact al acestei selecții.
Păi îi putem spune noi domnului viceprimar
Apostu exact cum au stat lucrurile, deoarece cronologia faptelor este
grăitoare. Se demonstrează clar că Primăria avea deja în așteptare dosarele
pentru reabilitare energetică, depuse de asociațiile de proprietari, iar când a
apărut oportunitatea PNRR, le-a introdus la pachet și pe consolidare seismică.
Dovada incontestabilă este graba cu care s-a acționat pentru a nu rata finanțarea. În martie 2022, s-a obținut acordul consilierilor municipali prin HCL nr. 60/2022 pentru depunerea cererii de finanțare, deși documentația era incompletă. Ulterior, în septembrie, au fost nevoiți să revină cu HCL nr. 173/2022 pentru a completa prima hotărâre (nr. HCL60/2022) “vizând în special completarea anexelor cu descrierea pe scurt a lucrărilor de intervenție pentru blocurile incluse”. Vezi AICI și AICI!
Practic, prima dată dosarele au fost depuse fără expertiză tehnică, deci fără o dovadă certă că acele blocuri necesitau reabilitare seismică, aspect confirmat de faptul că cererea a fost înregistrată fără aceste studii esențiale, clarificările fiind solicitate ulterior, moment în care s-au făcut și aprobările pe repede înainte. Acest mod de operare ar putea fi o explicație și pentru retrogradarea subită a unor blocuri de la Urgența 1 la risc seismic de grad II. Pentru că s-a prioritizat bifarea criteriilor de finanțare în detrimentul realității tehnice din teren.
Nu vrem să intrăm într-un hățiș al polemicii între respectivii specialiști care vor să-și apere opera, cei care au avizat tehnic documentațiile solicitate pentru finanțare, dar ne întrebăm, cum nu a putut să scadă riscul seismic în 21 de ani, timp în care structura de rezistență a fost supusă continuu uzurii și micilor seisme? Mai ales că „bulina roșie”, vizibilă și astăzi pe fațade, este indicatorul clasic pentru categoria de risc seismic I.
Pentru a
înțelege confuzia, am apelat la legislație, dar și la specialiști, care susțin
că vechiul normativ, din anii ’90 ,folosea categoriile de urgență (U1, U2, U3)
pentru a stabili prioritatea intervenției. Astăzi, conform Legii nr. 212/2022
și Normativului P100-3/2019, expertiza tehnică împarte clădirile diferit în
clasele de risc. Riscul I, echivalentul bulinei roșii, înseamnă pericol major
de prăbușire totală sau parțială, iar riscul II, avarii structurale majore posibile,
dar probabilitate de colaps redusă. Adică, blocurile care se prăbușeau până în
2019, acum stau în picioare la un cutremur, în schimb, blocurile care erau
beton armat, precum cele de pe bulevardul “1 Decembrie”, acum sunt vulnerabile
și sunt încadrate în clasa II de risc seismic, conform expertizei Alma
Consulting.
Este această reîncadrare în clasa de risc seismic II o reflexie a unei realități tehnice noi sau o adaptare pentru a face proiectele mai fezabile financiar și mai ușor de aprobat? Într-un oraș situat într-o zonă seismică activă, răspunsul la această întrebare ar putea face, la un moment dat, diferența dintre viață și moarte.
6 blocuri din centrul orașului, incluse pe alte scheme de finanțare
Potrivit
autorităților, zona centrală a municipiului Buzău a necesitat o abordare
diferită. Pentru cele șase complexe de locuințe cu risc seismic ridicat —
blocurile A, A1, B1, C1, D și E — Primăria a fost nevoită să se îndrepte către
o altă sursă de finanțare, „Programul național de consolidare a clădirilor cu
risc seismic ridicat”.
Trecerea acestor imobile pe lista investițiilor nu a fost un proces automat, ci unul marcat de negocieri intense la nivel ministerial, a declarat viceprimarul Ionuț Apostu. Inițial, Ministerul Dezvoltării a dat undă verde doar pentru patru dintre cele șase imobile propuse, lăsând restul proiectului sub semnul întrebării, dar la finalul anului trecut s-au făcut diligențe la ministerul de resort pentru a accesa fonduri suplimentare. Profitând de sumele rămase disponibile în bugetul programului național, acesta a obținut includerea celui de-al cincilea bloc pe lista de finanțare. În prezent, se caută soluții financiare și pentru cel de-al șaselea bloc dintre cele menționate mai sus.
Cazuri de neconceput: Blocul 41 și viciile de construcție ignorate
Pentru a accesa aceste fonduri nerambursabile masive, municipalitatea a trebuit să îndeplinească criterii stricte de reziliență. Prin urmare, expertizele tehnice, efectuate de societatea din Vrancea, Alma Consulting SRL, în 2022, au arătat că multe dintre clădirile vizate aveau nevoie de intervenții structurale urgente pentru a susține noile materiale de izolație și pentru a garanta siguranța locatarilor.
Blocul 41, construit în 1972, care este cunoscut de ani de zile pentru viciile grave de execuție, cum ar fi lipsa armăturii, fiind propus pentru evacuare încă din anii ’90, prezintă acum contradicții tehnice care atrag atenția. Înainte de încadrarea la clasa II de risc seismic, din 2022, doi experți de renume, Panaite Mazilu și Viorel Constantinescu, stabiliseră clar, încă din 1993, că imobilul prezintă risc de prăbușire, așa cum rezultă din documentele Primăriei. Conform normativelor de atunci, aceștia au evaluat clădirea prin prisma necesarului critic de consolidare, dar chiar și așa, faptul că în expertiză s-a menționat degradarea armăturilor și multe alte aspecte tehnice care susțineau scenariul prăbușirii în cazul unui cutremur, noua expertiză, întocmită de Alma Consulting SRL, dă de gândit. Pentru a justifica încadrarea la riscul II, expertul firmei vrâncene a trebuit să calculeze un indice de siguranță de peste 35%. Din punct de vedere tehnic, este de neînțeles cum un bloc care în trecut se situa probabil sub pragul de 20-25%, specific pericolului iminent, a urcat brusc peste pragul de siguranță, fără a se fi executat vreo lucrare de consolidare.
În cazul unui seism major, de tip Vrancea, responsabilitatea pentru această abordare optimistă a calculelor inginerești va cădea direct pe umerii expertului tehnic, ai verificatorului de proiect și ai Primăriei Buzău, care au acceptat o documentație ce contrazice realitatea din teren, ceea ce sperăm să nu se întâmple.
Execuția sub presiune și
subcontractările de casă
Pe lângă dilemele tehnice și birocratice, proiectul celor 30 de blocuri se confruntă și cu o controversă legată de execuția propriu-zisă a lucrărilor. Deși licitația a fost adjudecată de asocierea de firme condusă de Concelex Engineering SRL, realitatea din teren arată o altă configurație a forței de muncă.
Conform documentației oficiale de atribuire, înregistrate în sistemul de achiziții publice (SEAP), una dintre condițiile clare ale contractului stipulează că firma câștigătoare nu are voie să subantreprenoreze lucrările. Această clauză este, de regulă, introdusă pentru a garanta că entitatea care a demonstrat știința inginerească la licitație este și cea care realizează efectiv construcția.
Cu toate acestea, o parte importantă din lucrările la cele 30 de blocuri a fost delegată către Troia Premium Construct, o societate cunoscută la nivel local drept firma de casă a Primăriei Buzău, datorită numeroaselor contracte de infrastructură derulate în ultimii ani în oraș.
Prezența
utilajelor și a muncitorilor firmei Troia pe șantierele finanțate prin PNRR a
fost confirmată oficial chiar de către viceprimarul orașului, Ionuț Apostu,
care a recunoscut că o parte din volumul de muncă este preluat de această
firmă, deși contractul principal aparține celor de la Concelex.
Dacă
interdicția de subcontractare din SEAP este încălcălcă, proiectul riscă
corecții financiare severe sau chiar rezilierea contractului. O firmă care nu a câștigat licitația principală, a ajuns să execute, contrar prevederilor din contract, lucrări de zeci de milioane de euro, ocolind astfel rigurozitatea procesului de selecție inițial.
Apartamente „șampilate” și
devalorizate
Pe măsură ce schelele urcă pe fațade, în interiorul blocurilor tensiunea atinge cote maxime de nemulțunire. O documentare realizată de Sansa News în teren, printre proprietarii de pe bulevardul „1 Decembrie” și din zona Colegiului B.P. Hasdeu, scoate la iveală o realitate revoltătoare. Zeci de familii susțin că au fost induse în eroare, semnând documente despre care credeau că vizează strict reabilitarea energetică, pentru a se trezi ulterior prizonierii unor lucrări de consolidare structurală pe care nu le-au solicitat. Cea mai gravă consecință a faptului că cetățenii s-au pomenit în mijlocul șantierelor pentru reabilitare seismică este impactul asupra patrimoniului personal. Ei credeau că locuiesc în blocuri sigure, dar s-au pomenit cu locuințele ștampilate oficial cu risc seismic.
Se știe foarte bine că, la ora actuală, majoritatea băncilor refuză creditarea pentru apartamentele din aceste blocuri cu risc II seismic, eliminând cumpărătorii tineri din programul “Prima Casă”. Băncile nu finanțează clădiri cu “bulină roșie” din cauza riscului ridicat de a pierde garanția statului, prioritatea programului fiind achiziția de locuințe sigure și noi.
Asta însemnă,
conform evaluatorilor, că valoarea de piață a scăzut cu 20% până la 40% instantaneu.
Proprietarii sunt acum legați de aceste apartamente, istoricul de risc seismic
rămânând atașat cărții tehnice pe viață, chiar și după consolidare.
Iată cum proiectul record al Buzăului demonstrează că o investiție de aproape 100 de milioane de euro poate deveni o povară atunci când transparența lipsește și documentele fundamentale dispar. Cetățenii spun că s-au trezit prinși într-un mecanism în care semnăturile lor au fost folosite pentru a accesa fonduri, fără a li se explica consecințele pe termen lung asupra valorii locuințelor.
Situația a
explodat recent în spațiul public prin vocea avocatului Dorin Bădulescu, care
reprezintă interesele locatarilor din blocul C3 Hasdeu , strada Ion Băieșu.
Oamenii povestesc cum s-au trezit peste noapte cu solicitarea de a elibereze
boxele — proprietate personală — pentru a permite intervenții la structura
subsolului.
„Oamenii au solicitat o reabilitare termică – polistiren și termopane. În schimb, s-au trezit că li se cere să abandoneze proprietatea pentru a se interveni la structură,” a declarat avocatul Bădulescu în cadrul emisiunii Connect News, de la Focus TV.
Revoltător este faptul că mulți locatari susțin că nu au văzut vreodată un expert la fața locului și nici nu le-a fost prezentată vreo documentație tehnică oficială care să justifice încadrarea în risc seismic II.
Conflictul ar fi culminat cu o ședință tensionată, la care a participat și primarul Constantin Toma. Departe de a calma spiritele, întâlnirea a adâncit conflictul dintre administrația locală și cetățeni. Conform avocatului Dorin Bădulescu, edilul, vizibil iritat de refuzul oamenilor de a-și pune bunurile la dispoziție, ar fi recurs la amenințări.
„Edilul a amenințat că îi va face să plătească 350.000 euro, contravaloarea studiilor și expertizelor deja achitate, dacă se opun lucrărilor. Un șantaj demn de filme,” a scris avocatul pe rețelele de socializare.
Această
atmosferă de presiune pune sub semnul întrebării seriozitatea întregului
proiect. Poate fi considerată o reabilitare în beneficiul cetățeanului, dacă
acesta este forțat să accepte lucrări structurale invazive fără a i se
demonstra, cu dovezi tehnice clare și transparente, necesitatea și urgența
acestora?
Conform Legii 212/2022 (Art. 20), lipsa acordului scris al proprietarilor pentru intervenții structurale poate bloca definitiv proiectul. Iar dacă expertiza este considerată superficială, documentația D.A.L.I., aprobată prin HCLM, este lovită de nulitate tehnică și nu poate primi autorizație de construire.
Concluzii: Sacrificarea transparenței
pentru bifarea proiectelor grandioase
Proiectul celor 30 de blocuri din Buzău arată așadar modul în care atragerea unor fonduri record poate deveni o povară atunci când transparența este sacrificată în favoarea lucrului făcut pe repede-înainte și doar pentru glorie, nu pentru utilitate. Analizând parcursul acestui demers, concluziile sunt cât se poate de clare.
Mii de
buzoieni s-au trezit prizonierii unui proiect structural invaziv după ce au
semnat, cu bună-credință, pentru o simplă reabilitare termică. Administrația
locală a folosit dorința oamenilor de a avea facturi mai mici la întreținere
pentru a forța o consolidare seismică, despre care mulți locatari nici nu știau
că este necesară sau că le va ștampila oficial locuința cu un risc seismic de
gradul II.
Reîncadrare seismică a blocurilor de locuințe pare a fi fost mai degrabă soluția de a încadra proiectul în plafoanele de cost ale PNRR și de a îndeplini condițiile pe specificitatea programului de finanțare, iar dacă se demonstrează că este așa, așa cum am mai spus, o astfel de abordare optimistă a calculelor inginerești poate face, în viitor, diferența dintre viață și moarte.
Pentru
proprietarul de rând, cadoul de la PNRR vine cu un cost ascuns imens, care
înseamnă prăbușirea valorii apartamentului pe piața imobiliară.
Subcontractarea lucrărilor, în ciuda interdicțiilor din contractul de finanțare, sugerează că atragerea fondurilor a fost mai presus de respectarea legii și de protecție a oamenilor, care s-au trezit cu șantiere deschise chiar în mijlocul sufrageriilor. Coșmarul lor cotidian înseamnă acum evacuări forțate, relocarea anevoioasă a lucrurilor personale, praf incontrolabil și un zgomot infernal produs de picamere, deranj care are la bază un calendar de lucrări ce se întinde anevoios până în 2028. S-a ajuns în situația absurdă ca primarul Toma să menționeze disponibilitatea a doar 6 apartamente în fostul sediu al Companiei de Apă, de pe bulevardul Unirii, în timp ce, în realitate, chiar primarul a spus-o, 18 familii au nevoie de locuințe în urma intervențiilor care le-au invadat spațiul personal, forțându-i pe mulți să se mute la țară pe perioadă nelimitată. Situațiile descrise ne întăresc acest punct de vedere, că s-a dorit și se dorește în continuare omisiunea, eludarea unei comunicări corecte, astfel încat oamenii să nu se sesizeze.
Această lipsă de onestitate este vizibilă
chiar și acum, după debutul scandalului, pe panourile de pe șantiere, unde realitatea
din teren este ascunsă prin omisiune.
Un exemplu grăitor este blocul C3, situat lângă Colegiul B.P. Hasdeu, dar situația se repetă și pe alte șantiere similare. În ciuda faptului că imobilele sunt supuse unor intervenții structurale majore de consolidare, panourile oficiale menționează doar „reabilitarea energetică”. Nu e doar o eroare de comunicare, ci dovada că cetățenii au fost duși în eroare special, pentru a nu bloca cumva un proiect care le transformă căminele în șantiere de consolidare nesolicitate.
Totul a fost ambalat într-o manipulare semantică grosolană, prin utilizarea sintagmei „reabilitare integrată”, folosită inclusiv de către primarul Constantin Toma, în toate declarațiile publice referitoare la acest proiect, chiar și în materialul video realizat pe acoperișul blocului cu 10 etaje, în urmă cu câteva zile. Din acest termen tehnic, oamenii n-au înțeles absolut nimic, atât timp cât li s-a indus constant convingerea că scopul este exclusiv eficiența energetică, pentru care și depuseseră dosar la Primărie. Nimeni nu le-a explicat clar că sub această „integrare” se ascunde, de fapt, consolidarea seismică a structurii de rezistență. Cel mult, au înțeles prin această “integrare” polistiren plus tâmplărie metalică. Au fost păcăliți cu termeni vagi tocmai pentru a evita o posibilă opoziție a lor față de un proces care le transformă apartamentele în șantiere.
Cum s-a ajuns
în această situație? Mecanismul a fost pus în mișcare prin intermediul președinților
de asociații, care depind de acreditarea Primăriei și, implicit, de instituția
de la Palatul Comunal. În momentul realizării expertizelor, aceștia aveau
obligația morală și legală de a le aduce oamenilor la cunoștință intenția reală
a municipalității și nu selectiv, ci fiecărui proprietar în parte. Iar Primăria ar fi trebuit să organizeze
conferințe de presă, în care să comunice această mare bombă rezultată în urma
noii expertize, care arată că toate blocurile care se considerau sigure, cele mai
noi, date în folosință în anii ’90, se încadrează acum la gradul II de risc
seismic. Asta este o concluzie care ar trebui să schimbe în totalitate toată
viziunea de finanțare și de abordare tehnică a dezvoltării imobiliare a
Buzăului.
Dar nu acesta a fost scopul, ci unul de a prinde cu orice preț banii alocați prin acest program. Drept urmare, șefii instituției au scos de la sertar cererile vechi de reabilitare termică ale asociațiilor și le-au depus pe acelea în programul PNRR. Nu s-a făcut o evaluare pe bune. Drept urmare, blocurile cu istoric, pe care oamenii le știau cu “bulină roșie”, precum cele din cartierul Obor, nu sunt prinse în acest program. Era de așteptat, deoarece proprietarii blocurilor cu „bulină roșie” nu ar fi cerut niciodată placarea cu polistiren înainte de reparațiile structurale, de aceea nici nu sunt acum introduse în acest program. Ar fi fost absurd să pună decorul peste niște pereți gata să cadă. E clar că s-au folosit dosarele blocurilor “sănătoase” pentru a forța indicatorii de finanțare, transformând peste noapte o dorință de confort termic într-o condamnare la consolidare forțată și devalorizare imobiliară.
Concluzia
dramatică, operația a reușit, cea mai mare sumă din țară pe acest program este
la Buzău, pacientul este în colaps programatic.
Municipiul Buzău marchează o premieră națională în infrastructura locativă, prin demararea celui mai ambițios proiect de renovare integrată finanțat prin PNRR. Din nou este campion, din nou este singurul din țară, din nou avem un loc premiant, din nou avem coroniță, pentru că ne aflăm pe primul loc, după București, la tragere pe acest program. Ceea ce a început ca o inițiativă standard de anvelopare și așa s-a prezentat, s-a transformat într-un program complex de consolidare seismică și eficiență energetică, vizând 30 de blocuri. Ceea ce trebuia să fie un mare succes administrativ al municipiului Buzău, un proiect de aproape 100 de milioane de euro pentru reabilitarea a 30 de blocuri, s-a transformat într-un coșmar pentru proprietarii lor, până la urmă. Sub promisiunea unei izolări termice gratuite, mulți proprietari susțin că au fost induși în eroare, semnând acorduri pentru anvelopare, ca ulterior să descopere că blocurile lor au fost încadrate oficial în clase de risc seismic. Lipsa de transparență a Primăriei nu doar că a generat tensiuni pe șantiere, dar poate duce la o prăbușire instantanee a valorii apartamentelor, lăsând cetățenii cu proprietăți greu de vândut și imposibil de ipotecat.
O analiză a documentelor oficiale scoate în evidență o diferență bizară între expertizele vechi și cele actuale. Frapează faptul că, blocuri care în 2005 erau declarate Urgență 1, care însemna atunci risc de prăbușire, cum este blocul 41, din cartierul Micro 14 sau blocul 17, din cartierul Micro 5, au coborât miraculos la gradul II de risc seismic, în anul 2022.
Noile expertize, făcute într-un interval scurt, pentru a prinde fereastra PNRR, ridică semne de întrebare asupra rigurozității calculelor, având în vedere că, în 1993 atât blocul 41, cât și 17 erau considerate un pericol iminent.
Repere cronologice
Drumul de la birocrație la șantier a început în martie 2022, când Consiliul Local Municipal a aprobat depunerea proiectului pentru fonduri europene, iar lista celor 30 de imobile a fost definitivată, incluzând și puncte considerate critice până la acel moment, precum blocul 41 și blocul 17.
În data de 16 iulie 2025, primarul Constantin Toma a semnat contractul de execuție cu asocierea condusă de firma Concelex, valoarea lucrărilor depășind 75 de milioane de euro, fără TVA.
Deși în octombrie 2025 au apărut semnale de alarmă privind riscul pierderii fondurilor, din cauza unor întârzieri tehnice, situația s-a stabilizat ulterior. În prezent, în martie 2026, Ministerul Dezvoltării continuă decontarea sumelor pentru lucrările executate, asigurând fluxul financiar necesar pentru finalizarea proiectelor de reabilitare și consolidare.
Revolta din spatele ușilor închise:
„Am semnat pentru termopane, nu pentru consolidare!”
Proprietarii care locuiesc în blocurile ce fac în prezent obiectul marii reabilitări integrate ( n.r. termică și seismică) acuză faptul că nu au știut ce semnează. Inițial, spun ei, li s-a comunicat că este nevoie de aprobarea lor pentru eficiență energetică, adică montarea de polistiren pe fațadele blocurilor și geamuri noi. Ulterior, când au început lucrările, unii dintre aceștia s-au trezit cu somații de evacuare a boxelor și intervenții brutale în structura blocului.
Locatarii
din Blocul C3 Hasdeu susțin că nu au văzut niciodată experți făcând măsurători
și nici nu li s-au prezentat documentele tehnice care să justifice riscul
seismic.
Avocatul Dorin Bădulescu, care îi reprezintă acum pe proprietarii nemulțumiți, a relatat public că edilul Constantin Toma i-ar fi amenințat pe locatarii care cereau explicații, că vor fi buni de plată cu 350.000 de euro, costul expertizei, dacă blochează accesul muncitorilor în subsoluri.
Documente dispărute și noi
reîncadrări seismice
Un aspect șocant, care alimentează neîncrederea oamenilor în selecția făcută de Primărie pentru întocmirea listei transmise Guvernului în vederea obținerii de finanțare pe PNNR, este istoricul documentației. Conform publicației Digi24, Buzăul s-a confruntat cu o situație ciudată, în 2016, când s-a constatat că expertizele originale pentru zeci de blocuri cu risc seismic ridicat au dispărut pur și simplu din arhivele Primăriei și de aceea se tem că noile expertize au fost făcute pe repede înainte, pentru a nu rata finanțarea. A rămas însă intactă și chiar a fost preluată pe site-ul oficial al Primăriei, doar o listă clădirilor cu risc seismic, întocmită în anul 2005 de inginerul Viorel Constantinescu, expert în rezistența construcțiilor.
Conform listei la care facem referire, blocuri care în 2005 erau declarate Urgență 1, cum este blocul 41, din Micro 14 sau blocul 17, din Micro 5, au fost coborâte miraculos la gradul de risc seismic II în 2022. Nu suntem noi specialiști să putem pune la îndoială veridicitatea expertizelor efectuate, dar ca jurnaliști care documentăm de ani de zile diferite spețe, chiar și de acest gen, ne putem pune întrebări asupra prestației efectuate de firma Alma Consulting SRL, la cererea Primăriei Buzău, pentru acest program.
Drept urmare, suntem nedumeriți dacă nu cumva această reîncadrare a fost cheia pentru a face blocurile eligibile pentru PNRR, evitând costurile imense și procedurile stricte impuse de gradul de risc seismic I. Altfel, cum a putut să nu scadă riscul seismic în peste 20 de ani de degradare naturală? Și nici blocul nu se putea repara singur. Și nu sunt singurele. Imobilele cele mai șubrede din oraș nu fac parte din acest program record. Conform ultimei liste oficiale de expertiză, întocmită în 2005 de expertul în rezistența construcțiilor Viorel Constantinescu, blocurile din cartierul Obor și cele din centrul municipiului sunt încadrate în clasa de risc seismic U1, adică urgență maximă. Cu toate acestea, ele au fost complet omise din actualul program de reabilitare integrată. În schimb, pe lista celor 30 de blocuri finanțate prin PNRR au fost incluse clădiri construite spre finalul perioadei comuniste, din panouri prefabricate, structuri recunoscute pentru o rezistență mai bună la seisme.
Din punct de
vedere tehnic, blocurile de pe bulevardul „1 Decembrie” reprezintă o moștenire
a anilor ’85-’89, fiind construite pe două soluții structurale majore:
structura monolit, proiectată de institutul de cercetare local și panouri mari
prefabricate, după proiectul tip al ISLGC București. Deși la momentul
construcției și chiar la expertiza din 2005 aceste clădiri erau considerate
extrem de rezistente, cu pereți structurali de beton de tip fagure, normele de
astăzi schimbă radical perspectiva.
Această
situație a ridicat semne de întrebare în rândul buzoienilor, iar viceprimarul
Ionuț Apostu, într-un moment de sinceritate, a mărturisit că nu cunoaște
motivul exact al acestei selecții.
Păi îi putem spune noi domnului viceprimar
Apostu exact cum au stat lucrurile, deoarece cronologia faptelor este
grăitoare. Se demonstrează clar că Primăria avea deja în așteptare dosarele
pentru reabilitare energetică, depuse de asociațiile de proprietari, iar când a
apărut oportunitatea PNRR, le-a introdus la pachet și pe consolidare seismică.
Dovada incontestabilă este graba cu care s-a acționat pentru a nu rata finanțarea. În martie 2022, s-a obținut acordul consilierilor municipali prin HCL nr. 60/2022 pentru depunerea cererii de finanțare, deși documentația era incompletă. Ulterior, în septembrie, au fost nevoiți să revină cu HCL nr. 173/2022 pentru a completa prima hotărâre (nr. HCL60/2022) “vizând în special completarea anexelor cu descrierea pe scurt a lucrărilor de intervenție pentru blocurile incluse”. Vezi AICI și AICI!
Practic, prima dată dosarele au fost depuse fără expertiză tehnică, deci fără o dovadă certă că acele blocuri necesitau reabilitare seismică, aspect confirmat de faptul că cererea a fost înregistrată fără aceste studii esențiale, clarificările fiind solicitate ulterior, moment în care s-au făcut și aprobările pe repede înainte. Acest mod de operare ar putea fi o explicație și pentru retrogradarea subită a unor blocuri de la Urgența 1 la risc seismic de grad II. Pentru că s-a prioritizat bifarea criteriilor de finanțare în detrimentul realității tehnice din teren.
Nu vrem să intrăm într-un hățiș al polemicii între respectivii specialiști care vor să-și apere opera, cei care au avizat tehnic documentațiile solicitate pentru finanțare, dar ne întrebăm, cum nu a putut să scadă riscul seismic în 21 de ani, timp în care structura de rezistență a fost supusă continuu uzurii și micilor seisme? Mai ales că „bulina roșie”, vizibilă și astăzi pe fațade, este indicatorul clasic pentru categoria de risc seismic I.
Pentru a
înțelege confuzia, am apelat la legislație, dar și la specialiști, care susțin
că vechiul normativ, din anii ’90 ,folosea categoriile de urgență (U1, U2, U3)
pentru a stabili prioritatea intervenției. Astăzi, conform Legii nr. 212/2022
și Normativului P100-3/2019, expertiza tehnică împarte clădirile diferit în
clasele de risc. Riscul I, echivalentul bulinei roșii, înseamnă pericol major
de prăbușire totală sau parțială, iar riscul II, avarii structurale majore posibile,
dar probabilitate de colaps redusă. Adică, blocurile care se prăbușeau până în
2019, acum stau în picioare la un cutremur, în schimb, blocurile care erau
beton armat, precum cele de pe bulevardul “1 Decembrie”, acum sunt vulnerabile
și sunt încadrate în clasa II de risc seismic, conform expertizei Alma
Consulting.
Este această reîncadrare în clasa de risc seismic II o reflexie a unei realități tehnice noi sau o adaptare pentru a face proiectele mai fezabile financiar și mai ușor de aprobat? Într-un oraș situat într-o zonă seismică activă, răspunsul la această întrebare ar putea face, la un moment dat, diferența dintre viață și moarte.
6 blocuri din centrul orașului, incluse pe alte scheme de finanțare
Potrivit
autorităților, zona centrală a municipiului Buzău a necesitat o abordare
diferită. Pentru cele șase complexe de locuințe cu risc seismic ridicat —
blocurile A, A1, B1, C1, D și E — Primăria a fost nevoită să se îndrepte către
o altă sursă de finanțare, „Programul național de consolidare a clădirilor cu
risc seismic ridicat”.
Trecerea acestor imobile pe lista investițiilor nu a fost un proces automat, ci unul marcat de negocieri intense la nivel ministerial, a declarat viceprimarul Ionuț Apostu. Inițial, Ministerul Dezvoltării a dat undă verde doar pentru patru dintre cele șase imobile propuse, lăsând restul proiectului sub semnul întrebării, dar la finalul anului trecut s-au făcut diligențe la ministerul de resort pentru a accesa fonduri suplimentare. Profitând de sumele rămase disponibile în bugetul programului național, acesta a obținut includerea celui de-al cincilea bloc pe lista de finanțare. În prezent, se caută soluții financiare și pentru cel de-al șaselea bloc dintre cele menționate mai sus.
Cazuri de neconceput: Blocul 41 și viciile de construcție ignorate
Pentru a accesa aceste fonduri nerambursabile masive, municipalitatea a trebuit să îndeplinească criterii stricte de reziliență. Prin urmare, expertizele tehnice, efectuate de societatea din Vrancea, Alma Consulting SRL, în 2022, au arătat că multe dintre clădirile vizate aveau nevoie de intervenții structurale urgente pentru a susține noile materiale de izolație și pentru a garanta siguranța locatarilor.
Blocul 41, construit în 1972, care este cunoscut de ani de zile pentru viciile grave de execuție, cum ar fi lipsa armăturii, fiind propus pentru evacuare încă din anii ’90, prezintă acum contradicții tehnice care atrag atenția. Înainte de încadrarea la clasa II de risc seismic, din 2022, doi experți de renume, Panaite Mazilu și Viorel Constantinescu, stabiliseră clar, încă din 1993, că imobilul prezintă risc de prăbușire, așa cum rezultă din documentele Primăriei. Conform normativelor de atunci, aceștia au evaluat clădirea prin prisma necesarului critic de consolidare, dar chiar și așa, faptul că în expertiză s-a menționat degradarea armăturilor și multe alte aspecte tehnice care susțineau scenariul prăbușirii în cazul unui cutremur, noua expertiză, întocmită de Alma Consulting SRL, dă de gândit. Pentru a justifica încadrarea la riscul II, expertul firmei vrâncene a trebuit să calculeze un indice de siguranță de peste 35%. Din punct de vedere tehnic, este de neînțeles cum un bloc care în trecut se situa probabil sub pragul de 20-25%, specific pericolului iminent, a urcat brusc peste pragul de siguranță, fără a se fi executat vreo lucrare de consolidare.
În cazul unui seism major, de tip Vrancea, responsabilitatea pentru această abordare optimistă a calculelor inginerești va cădea direct pe umerii expertului tehnic, ai verificatorului de proiect și ai Primăriei Buzău, care au acceptat o documentație ce contrazice realitatea din teren, ceea ce sperăm să nu se întâmple.
Execuția sub presiune și
subcontractările de casă
Pe lângă dilemele tehnice și birocratice, proiectul celor 30 de blocuri se confruntă și cu o controversă legată de execuția propriu-zisă a lucrărilor. Deși licitația a fost adjudecată de asocierea de firme condusă de Concelex Engineering SRL, realitatea din teren arată o altă configurație a forței de muncă.
Conform documentației oficiale de atribuire, înregistrate în sistemul de achiziții publice (SEAP), una dintre condițiile clare ale contractului stipulează că firma câștigătoare nu are voie să subantreprenoreze lucrările. Această clauză este, de regulă, introdusă pentru a garanta că entitatea care a demonstrat știința inginerească la licitație este și cea care realizează efectiv construcția.
Cu toate acestea, o parte importantă din lucrările la cele 30 de blocuri a fost delegată către Troia Premium Construct, o societate cunoscută la nivel local drept firma de casă a Primăriei Buzău, datorită numeroaselor contracte de infrastructură derulate în ultimii ani în oraș.
Prezența
utilajelor și a muncitorilor firmei Troia pe șantierele finanțate prin PNRR a
fost confirmată oficial chiar de către viceprimarul orașului, Ionuț Apostu,
care a recunoscut că o parte din volumul de muncă este preluat de această
firmă, deși contractul principal aparține celor de la Concelex.
Dacă
interdicția de subcontractare din SEAP este încălcălcă, proiectul riscă
corecții financiare severe sau chiar rezilierea contractului. O firmă care nu a câștigat licitația principală, a ajuns să execute, contrar prevederilor din contract, lucrări de zeci de milioane de euro, ocolind astfel rigurozitatea procesului de selecție inițial.
Apartamente „șampilate” și
devalorizate
Pe măsură ce schelele urcă pe fațade, în interiorul blocurilor tensiunea atinge cote maxime de nemulțunire. O documentare realizată de Sansa News în teren, printre proprietarii de pe bulevardul „1 Decembrie” și din zona Colegiului B.P. Hasdeu, scoate la iveală o realitate revoltătoare. Zeci de familii susțin că au fost induse în eroare, semnând documente despre care credeau că vizează strict reabilitarea energetică, pentru a se trezi ulterior prizonierii unor lucrări de consolidare structurală pe care nu le-au solicitat. Cea mai gravă consecință a faptului că cetățenii s-au pomenit în mijlocul șantierelor pentru reabilitare seismică este impactul asupra patrimoniului personal. Ei credeau că locuiesc în blocuri sigure, dar s-au pomenit cu locuințele ștampilate oficial cu risc seismic.
Se știe foarte bine că, la ora actuală, majoritatea băncilor refuză creditarea pentru apartamentele din aceste blocuri cu risc II seismic, eliminând cumpărătorii tineri din programul “Prima Casă”. Băncile nu finanțează clădiri cu “bulină roșie” din cauza riscului ridicat de a pierde garanția statului, prioritatea programului fiind achiziția de locuințe sigure și noi.
Asta însemnă,
conform evaluatorilor, că valoarea de piață a scăzut cu 20% până la 40% instantaneu.
Proprietarii sunt acum legați de aceste apartamente, istoricul de risc seismic
rămânând atașat cărții tehnice pe viață, chiar și după consolidare.
Iată cum proiectul record al Buzăului demonstrează că o investiție de aproape 100 de milioane de euro poate deveni o povară atunci când transparența lipsește și documentele fundamentale dispar. Cetățenii spun că s-au trezit prinși într-un mecanism în care semnăturile lor au fost folosite pentru a accesa fonduri, fără a li se explica consecințele pe termen lung asupra valorii locuințelor.
Situația a
explodat recent în spațiul public prin vocea avocatului Dorin Bădulescu, care
reprezintă interesele locatarilor din blocul C3 Hasdeu , strada Ion Băieșu.
Oamenii povestesc cum s-au trezit peste noapte cu solicitarea de a elibereze
boxele — proprietate personală — pentru a permite intervenții la structura
subsolului.
„Oamenii au solicitat o reabilitare termică – polistiren și termopane. În schimb, s-au trezit că li se cere să abandoneze proprietatea pentru a se interveni la structură,” a declarat avocatul Bădulescu în cadrul emisiunii Connect News, de la Focus TV.
Revoltător este faptul că mulți locatari susțin că nu au văzut vreodată un expert la fața locului și nici nu le-a fost prezentată vreo documentație tehnică oficială care să justifice încadrarea în risc seismic II.
Conflictul ar fi culminat cu o ședință tensionată, la care a participat și primarul Constantin Toma. Departe de a calma spiritele, întâlnirea a adâncit conflictul dintre administrația locală și cetățeni. Conform avocatului Dorin Bădulescu, edilul, vizibil iritat de refuzul oamenilor de a-și pune bunurile la dispoziție, ar fi recurs la amenințări.
„Edilul a amenințat că îi va face să plătească 350.000 euro, contravaloarea studiilor și expertizelor deja achitate, dacă se opun lucrărilor. Un șantaj demn de filme,” a scris avocatul pe rețelele de socializare.
Această
atmosferă de presiune pune sub semnul întrebării seriozitatea întregului
proiect. Poate fi considerată o reabilitare în beneficiul cetățeanului, dacă
acesta este forțat să accepte lucrări structurale invazive fără a i se
demonstra, cu dovezi tehnice clare și transparente, necesitatea și urgența
acestora?
Conform Legii 212/2022 (Art. 20), lipsa acordului scris al proprietarilor pentru intervenții structurale poate bloca definitiv proiectul. Iar dacă expertiza este considerată superficială, documentația D.A.L.I., aprobată prin HCLM, este lovită de nulitate tehnică și nu poate primi autorizație de construire.
Concluzii: Sacrificarea transparenței
pentru bifarea proiectelor grandioase
Proiectul celor 30 de blocuri din Buzău arată așadar modul în care atragerea unor fonduri record poate deveni o povară atunci când transparența este sacrificată în favoarea lucrului făcut pe repede-înainte și doar pentru glorie, nu pentru utilitate. Analizând parcursul acestui demers, concluziile sunt cât se poate de clare.
Mii de
buzoieni s-au trezit prizonierii unui proiect structural invaziv după ce au
semnat, cu bună-credință, pentru o simplă reabilitare termică. Administrația
locală a folosit dorința oamenilor de a avea facturi mai mici la întreținere
pentru a forța o consolidare seismică, despre care mulți locatari nici nu știau
că este necesară sau că le va ștampila oficial locuința cu un risc seismic de
gradul II.
Reîncadrare seismică a blocurilor de locuințe pare a fi fost mai degrabă soluția de a încadra proiectul în plafoanele de cost ale PNRR și de a îndeplini condițiile pe specificitatea programului de finanțare, iar dacă se demonstrează că este așa, așa cum am mai spus, o astfel de abordare optimistă a calculelor inginerești poate face, în viitor, diferența dintre viață și moarte.
Pentru
proprietarul de rând, cadoul de la PNRR vine cu un cost ascuns imens, care
înseamnă prăbușirea valorii apartamentului pe piața imobiliară.
Subcontractarea lucrărilor, în ciuda interdicțiilor din contractul de finanțare, sugerează că atragerea fondurilor a fost mai presus de respectarea legii și de protecție a oamenilor, care s-au trezit cu șantiere deschise chiar în mijlocul sufrageriilor. Coșmarul lor cotidian înseamnă acum evacuări forțate, relocarea anevoioasă a lucrurilor personale, praf incontrolabil și un zgomot infernal produs de picamere, deranj care are la bază un calendar de lucrări ce se întinde anevoios până în 2028. S-a ajuns în situația absurdă ca primarul Toma să menționeze disponibilitatea a doar 6 apartamente în fostul sediu al Companiei de Apă, de pe bulevardul Unirii, în timp ce, în realitate, chiar primarul a spus-o, 18 familii au nevoie de locuințe în urma intervențiilor care le-au invadat spațiul personal, forțându-i pe mulți să se mute la țară pe perioadă nelimitată. Situațiile descrise ne întăresc acest punct de vedere, că s-a dorit și se dorește în continuare omisiunea, eludarea unei comunicări corecte, astfel încat oamenii să nu se sesizeze.
Această lipsă de onestitate este vizibilă
chiar și acum, după debutul scandalului, pe panourile de pe șantiere, unde realitatea
din teren este ascunsă prin omisiune.
Un exemplu grăitor este blocul C3, situat lângă Colegiul B.P. Hasdeu, dar situația se repetă și pe alte șantiere similare. În ciuda faptului că imobilele sunt supuse unor intervenții structurale majore de consolidare, panourile oficiale menționează doar „reabilitarea energetică”. Nu e doar o eroare de comunicare, ci dovada că cetățenii au fost duși în eroare special, pentru a nu bloca cumva un proiect care le transformă căminele în șantiere de consolidare nesolicitate.
Totul a fost ambalat într-o manipulare semantică grosolană, prin utilizarea sintagmei „reabilitare integrată”, folosită inclusiv de către primarul Constantin Toma, în toate declarațiile publice referitoare la acest proiect, chiar și în materialul video realizat pe acoperișul blocului cu 10 etaje, în urmă cu câteva zile. Din acest termen tehnic, oamenii n-au înțeles absolut nimic, atât timp cât li s-a indus constant convingerea că scopul este exclusiv eficiența energetică, pentru care și depuseseră dosar la Primărie. Nimeni nu le-a explicat clar că sub această „integrare” se ascunde, de fapt, consolidarea seismică a structurii de rezistență. Cel mult, au înțeles prin această “integrare” polistiren plus tâmplărie metalică. Au fost păcăliți cu termeni vagi tocmai pentru a evita o posibilă opoziție a lor față de un proces care le transformă apartamentele în șantiere.
Cum s-a ajuns
în această situație? Mecanismul a fost pus în mișcare prin intermediul președinților
de asociații, care depind de acreditarea Primăriei și, implicit, de instituția
de la Palatul Comunal. În momentul realizării expertizelor, aceștia aveau
obligația morală și legală de a le aduce oamenilor la cunoștință intenția reală
a municipalității și nu selectiv, ci fiecărui proprietar în parte. Iar Primăria ar fi trebuit să organizeze
conferințe de presă, în care să comunice această mare bombă rezultată în urma
noii expertize, care arată că toate blocurile care se considerau sigure, cele mai
noi, date în folosință în anii ’90, se încadrează acum la gradul II de risc
seismic. Asta este o concluzie care ar trebui să schimbe în totalitate toată
viziunea de finanțare și de abordare tehnică a dezvoltării imobiliare a
Buzăului.
Dar nu acesta a fost scopul, ci unul de a prinde cu orice preț banii alocați prin acest program. Drept urmare, șefii instituției au scos de la sertar cererile vechi de reabilitare termică ale asociațiilor și le-au depus pe acelea în programul PNRR. Nu s-a făcut o evaluare pe bune. Drept urmare, blocurile cu istoric, pe care oamenii le știau cu “bulină roșie”, precum cele din cartierul Obor, nu sunt prinse în acest program. Era de așteptat, deoarece proprietarii blocurilor cu „bulină roșie” nu ar fi cerut niciodată placarea cu polistiren înainte de reparațiile structurale, de aceea nici nu sunt acum introduse în acest program. Ar fi fost absurd să pună decorul peste niște pereți gata să cadă. E clar că s-au folosit dosarele blocurilor “sănătoase” pentru a forța indicatorii de finanțare, transformând peste noapte o dorință de confort termic într-o condamnare la consolidare forțată și devalorizare imobiliară.
Concluzia
dramatică, operația a reușit, cea mai mare sumă din țară pe acest program este
la Buzău, pacientul este în colaps programatic.
[analyse_source url=”https://sansanews.ro/news-alert-30-de-blocuri-dintre-cele-mai-noi-incadrate-cu-risc-2-seismic-pentru-ca-acolo-erau-bani-oamenii-depusesera-pentru-reabilitare-energetica-un-lung-sir-de-dezinformari-le-a-facut-viata/”]