[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-economice-chisalita-fermierii-renunta-la-lucrarile-agricole-din-cauza-costurilor/mediaPool/uSpyi9H.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Chisăliță: Fermierii renunță la lucrările agricole din cauza costurilor
|
Până la 30% din terenuri riscă să rămână nelucrate
Fermierii încep să renunțe la lucrările agricole, în special la arat, din cauza costurilor ridicate, în condițiile în care prețul motorinei se apropie de 10 lei/litru, iar lipsa lichidităților face ca investițiile de 1.300-1.800 lei/ha să nu mai fie recuperate, ceea ce ar putea duce la neutilizarea a până la 10-30% din suprafețe și la scăderea producției agricole, potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă (AEI). ”Fermierii decid conștient să nu mai lucreze pământul: ‘Nu mai pot să bag 1.300-1.800 lei/ha într-o lucrare care nu se mai întoarce’. Nu se vede la televizor, nu e panică în piețe și nu sunt rafturi goale, dar, în câmp, se întâmplă ceva mult mai serios: România începe să producă mai puțin nu pentru că nu poate, ci pentru că nu mai merită. Iar totul pornește de la o variabilă aparent banală: motorina”, a explicat președintele AEI, Dumitru Chișăliță. Potrivit acestuia, arătura de primăvară se realizează, în mod normal, în februarie (dacă vremea permite, foarte rar), în martie – perioada optimă – și, limită, în prima parte a lunii aprilie. ”După 15 aprilie este deja riscant din punct de vedere agronomic, iar după sfârșitul lunii aprilie nu mai merită arat pentru culturile de primăvară. Realizând o corelație între suprafața ce trebuie arată și prețul motorinei, estimăm că, din lucrările efectuate în 2025, în acest an se vor realiza 70-75% în martie 2026, 10-15% în prima parte din aprilie și mai puțin de 5% după 15 aprilie. În total, 10-30% din suprafață nu se mai lucrează deloc, din cauza scumpirii motorinei și a lipsei resurselor de finanțare”, notează specialistul. Conform sursei citate, reducerea lucrărilor poate însemna fie lipsa aratului, fie oprirea lanțului tehnologic în diferite etape – de la discuire și însămânțare până la grăpare și tratamente. ”Aratul nu mai este standardul, devine excepția. Ani de zile, aratul a fost reflexul de bază al agriculturii românești. În 2026, pentru prima dată la scară largă, fermierii decid conștient să nu mai are pământul, nu din lipsă de cunoștințe sau comoditate, ci dintr-un calcul economic simplu: ‘Nu mai pot să bag 1.800-2.000 lei/ha într-o lucrare care nu se mai întoarce’. Cu motorina spre 10 lei/l, aratul devine prima victimă, nu pentru că este inutil, ci pentru că este cea mai costisitoare lucrare din lanțul tehnologic”, se mai precizează în document. Prin urmare, agricultura nu intră în colaps, dar devine mai fragilă, subliniază autorul. ”Aici este marea confuzie publică: ‘Dacă nu se ară, nu se produce’. Fals. România nu intră într-o agricultură de tip colaps, ci într-una de compromis, în care se reduc lucrările la minimum. Fiecare economie vine însă cu un cost ascuns – o dependență mai mare de condițiile meteo. Conform estimărilor din literatura de specialitate, producția vegetală scade cu 1-4% în scenarii normale și poate ajunge la minus 15% sau mai mult dacă apare seceta. Efectul nu este liniar, ci cumulativ”, a mai spus Dumitru Chișăliță
Afacerile din industrie au intrat la apă cu 16,3%
Așa arată ultimele date făcute publice de către Institutului Naţional de Statistică
Cifra de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă) a scăzut în termeni nominali,îÎn luna ianuarie 2026,, atât faţă de luna decembrie 2025 cu 16,3%, cât şi faţă de luna ianuarie 2025 cu 4,3%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”Cifra de afaceri din industrie, în termeni nominali, în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna precedentă, pe total, a scăzut cu 16,3%, ca urmare a scăderii înregistrate în industria extractivă (-19%) şi în industria prelucrătoare (-16,2%)”, arată datele INS. Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria bunurilor de capital (-23,4%), industria bunurilor de uz curent (-21,6%), industria bunurilor intermediare (-9,4%) şi industria energetică (-3,4%). Industria bunurilor de folosinţă îndelungată a crescut cu 6%. Cifra de afaceri din industrie a scăzut, în termeni nominali, în luna ianuarie 2026 faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, pe ansamblu, cu 4,3%, ca urmare a scăderii înregistrate în industria extractivă (-12,8%) şi în industria prelucrătoare (-4%). Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria energetică (-10,6%), industria bunurilor intermediare (-7,7%), industria bunurilor de uz curent (-4,7%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-3,4%). Industria bunurilor de capital a crescut cu 0,8%.
DNSC & ING Bank: Firmele, vizate de hackeri cu mesaje false de actualizare a datelor și apeluri false în numele ANAF
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și ING Bank avertizează asupra a două tentative de fraudă care vizează tot mai intens persoanele juridice – atacuri de tip phishing care solicită actualizarea urgentă a datelor, precum și apeluri false (spoofing) în care infractorii susțin că sună din partea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). ”Scopul infractorilor este obținerea unor câștiguri financiare, prin manipularea potențialelor victime să își introducă date bancare pe site-uri false sau să efectueze transferuri de bani. În ambele situații, atât paginile clonă, cât și conturile bancare în care ajung banii sunt controlate integral de atacatori. În acest scenariu, victimele primesc e-mailuri, SMS-uri sau mesaje pe rețele sociale care par să provină de la bănci, autorități sau instituții publice, fiind îndemnate să își ‘confirme’ sau ‘actualizeze’ informațiile personale. Atacatorii folosesc un ton urgent în mesaje (‘contul va fi blocat’ sau ‘nu vei mai avea acces la produsele și serviciile deținute’) și includ elemente grafice care par legitime, întrucât reproduc identitatea vizuală a entității pe care o imită”, precizează Directoratul, într-un comunicat de presă transmis, miercuri, AGERPRES. Conform experților, odată cu accesarea link-urilor suspecte incluse în mesaje, potențialele victime sunt redirecționate către site-uri false. Astfel, site-ul clonă arată similar cu cel al entității în care atacatorii se deghizează, fiind creat special pentru a colecta informații sensibile, precum date bancare, parole sau coduri de securitate (OTP), și care vor fi ulterior folosite pentru acces neautorizat la conturi sau inițierea de tranzacții frauduloase. ”În ING, investim masiv în sisteme avansate de monitorizare a tranzacțiilor, capabile să identifice în timp real activități suspecte și abateri de la comportamentul obișnuit al utilizatorilor. În paralel, acordăm o importanță majoră prevenției, prin informarea clienților cu privire la cele mai frecvente tipuri de fraude digitale. Ne dorim să consolidăm parteneriatul dintre bancă și client, întrucât majoritatea tentativelor de fraudă se bazează pe manipularea utilizatorilor pentru a-și divulga singuri datele bancare sau pentru a autoriza transferuri de bani. Este esențial ca fiecare client să înțeleagă faptul că nicio bancă nu va trimite, sub nicio formă, mesaje sau e-mail-uri care să conțină link-uri (URL-uri) prin care să solicite introducerea userului, parolei, codurilor de autentificare sau datelor cardului. Prevenția este crucială, deoarece în majoritatea cazurilor de fraudă, șansele de recuperare a banilor sunt extrem de reduse”, a declarat, în comunicatul citat, Alin Becheanu, Head of Faud Monitoring & Prevention, ING Bank România. În același timp, a fost descoperită o campanie de apeluri telefonice false în numele ANAF. ”Acest tip de fraudă este în prezent unul dintre cele mai active în România și se bazează pe tehnici de inginerie socială. În unele cazuri, infractorii din spatele apelurilor încearcă să convingă potențiala victimă să introducă date de autentificare la conturile de internet banking pe site-uri frauduloase, ori chiar să efectueze tranzacții în conturi controlate direct sau indirect de atacatori. În alte instanțe, atacatorii încearcă să obțină acces de la distanță pe dispozitivul victimei. Numitorul comun în aceste inițiative frauduloase este folosirea identității vizuale și a numelui ANAF, pentru a convinge victimele să transfere bani, să ofere date bancare sau acces la conturile lor. De regulă, schema frauduloasă debutează cu un apel telefonic fals din partea ANAF. De fapt, în spatele apelului sunt infractori online bine instruiți, care acționează asemănător unui operator de call center. Apelantul comunică potențialei victime faptul că are ‘o returnare de taxe’, ‘o rambursare de impozit’ sau ‘o sumă de recuperat’ și o îndeamnă să acceseze un link”, explică specialiștii în securitate cibernetică.
Peștele și conservele din pește, mai scumpe cu 7,8% în februarie
Peștele și conservele din pește au fost mai scumpe cu 7,8% în februarie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Potrivit sursei citate, peștele proaspăt a fost mai scump cu 8,04% luna trecută, comparativ cu aceeași lună din 2025, iar conservele și alte produse din pește au costat mai mult cu 7,41%. Anul trecut, consumul mediu lunar de pește, produse din pește și conserve din pește a fost de 0,797 kg pentru o persoană în primul trimestru, a urcat la 0,825 kg în trimestrul II și a coborât la 0,815 kg în trimestrul III. Datele privind prețurile la pește și consumul de pește sunt oferite de INS în contextul în care creștinii sărbătoresc, pe 25 martie, Buna Vestire, zi din Postul Mare în care credincioșii pot mânca pește. Următoarea dezlegare la pește este de Florii.
Volkswagen recheamă 100.000 de vehicule din cauza unor probleme la baterii
Producătorul auto Volkswagen recheamă aproape 100.000 de vehicule electrice, dintre care aproximativ 28.000 se află în Germania, din cauza unor probleme legate de modulele bateriilor, potrivit Autorităţii Federale pentru Transport Auto din Germania (KBA), citată de Reuters. Notificările de rechemare vizează aproape 75.000 de vehicule din seria electrică ID. a Volkswagen, precum şi aproximativ 20.000 de modele Cupra Born produse între februarie 2022 şi august 2024. Potrivit documentelor emise la începutul acestei luni, unele module din bateria de înaltă tensiune, care nu respectă specificaţiile, pot duce la reducerea autonomiei şi există, de asemenea, un risc de incendiu. Vehiculele aduse în service vor primi o actualizare software, bateria de înaltă tensiune va fi inspectată, iar dacă este necesar vor fi înlocuite module individuale ale bateriei. Publicaţia germană Focus a relatat prima despre această rechemare.
Semne de stagflaţie în zona euro
Activitatea sectorului privat din zona euro a scăzut în martie la cel mai redus nivel din ultimele zece luni, pe fondul tot mai multor semne că războiul cu Iranul afectează economia globală, transmite CNBC. Indicele PMI preliminar al managerilor de achiziţii pentru zona euro, publicat de S&P Global, a coborât la 50,5 în martie, în scădere puternică faţă de nivelul de 51,9 înregistrat în februarie. Economiştii consultaţi de Reuters estimaseră o scădere mai moderată, până la 51,0. Pragul de 50 de puncte separă creşterea economică de contracţie. Datele au alimentat avertismentele potrivit cărora regiunea s-ar putea confrunta cu spectrul stagflaţiei, o combinaţie periculoasă între inflaţie ridicată, şomaj şi creştere economică slabă. ”PMI-ul preliminar pentru zona euro trage un semnal de alarmă privind stagflaţia, pe măsură ce războiul din Orientul Mijlociu împinge preţurile în sus şi frânează creşterea economică”, a declarat marţi Chris Williamson, economist-şef pentru mediul de afaceri la S&P Global Market Intelligence.
Jamie Dimon: Războiul cu Iranul ar putea creşte şansele unei păci durabile
Directorul general al JPMorgan Chase, Jamie Dimon, a declarat marţi că războiul cu Iranul creează riscuri pe termen scurt, dar ar putea îmbunătăţi pe termen lung perspectivele pentru o pace durabilă în Orientul Mijlociu, transmite CNBC. ”Cred că războiul cu Iranul creşte şansele pe termen lung, este probabil mai riscant pe termen scurt, pentru că nu ştim care va fi rezultatul”, a spus Dimon într-o discuţie cu directorul general al companiei Palantir, Mike Gallagher, la o conferinţă organizată la Washington. Potrivit lui Dimon, schimbarea esenţială este o convergenţă a intereselor între marile puteri regionale. Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Statele Unite şi Israelul îşi doresc o pace permanentă, iar statele din Golful Persic, în special, au arătat că sunt dispuse să meargă în această direcţie. ”Atitudinea nu mai este aceeaşi ca acum 20 de ani. Toţi îşi doresc acest lucru.”, a spus Dimon. Dimon, care conduce cea mai mare bancă din lume după capitalizarea de piaţă, a legat analiza sa şi de factorul economic, afirmând că investiţiile străine directe care au intrat în regiune în ultimii ani ar putea scădea în lipsa stabilităţii.
Anthropic: Claude poate folosi acum computerul utilizatorilor
Compania de inteligenţă artificială Anthropic a anunţat că modelul său Claude poate acum să utilizeze computerul unui utilizator pentru a îndeplini diverse sarcini, într-un pas important în direcţia dezvoltării unor agenţi AI autonomi, transmite CNBC. Utilizatorii îi pot trimite lui Claude o sarcină de pe telefon, iar agentul de inteligenţă artificială o poate executa direct pe computer, a anunţat compania luni. După primirea instrucţiunilor, Claude poate deschide aplicaţii pe computer, poate naviga pe internet şi poate completa foi de calcul, potrivit Anthropic. Într-un exemplu demonstrat într-un videoclip publicat de companie, un utilizator întârzie la o şedinţă şi îi cere lui Claude să exporte o prezentare în format PDF şi să o ataşeze invitaţiei la întâlnire. Videoclipul arată cum sistemul realizează aceste acţiuni automat. Noua actualizare subliniază eforturile companiilor din domeniul inteligenţei artificiale de a crea aşa-numiţii ”agenţi AI”, capabili să execute autonom sarcini pentru utilizatori în orice moment al zilei.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF lansează platforma eLicitațiiANAF: Vrâncenii pot cumpăra online bunuri confiscate sau executate silit
De același autor
Calendarul zilei – 26 martie: Momente definitorii pentru România și lume. Ziua în care Carol I devine primul rege al României
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-Stiri-economice-chisalita-fermierii-renunta-la-lucrarile-agricole-din-cauza-costurilor”]