[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-economice-motorina-standard-a-sarit-de-10-leil.-plafonarea-marjelor-va-conduce-la-scaderea-preturilor/mediaPool/uR5z2cJ.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Motorina standard a sărit de 10 lei/l. Plafonarea marjelor va conduce la scăderea prețurilor?
|
În anumite condiții, pot duce exact la efectul opus: reducerea ofertei și creșterea riscului de penurie, arată Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă
Motorina standard a depăşit pragul de 10 lei/l în 6 staţii Rompetrol din capitală, în urma deciziei companiei controlate de kazahii de la KMG să majoreze luni seară preţul, atât al benzinei, cât şi pe cel al motorinei, cu 5 bani/l, relevă datele analizate de Profit.ro. După scumpirea de luni seară, preţul unui litru de motorină standard în staţiile Rompetrol din capitală să-a majorat de la 9,91-9,99 lei/l la 9,95-10,04 lei/l. Preţul diesel-ului este de 10 lei/l sau mai mare în 6 din cele 15 staţii deţinute de Rompetrol în capitală. Benzina standard s-a scumpit, la rândul său, de la 9,12-9,23 lei/l la 9,17-9,28 lei/l în staţiile Rompetrol din Bucureşti. Rompetrol prelucrează ţiţei kazah la rafinăria Petromidia, adus pe mare din portul rusesc Novorosisk. În ultimii ani, cu excepţia lui 2025, compania a fost pe pierdere, controlul marjelor impus de guvern urmând a o afecta. Iar pierderile au fost considerabile – jumătate de miliard de dolari în 5 ani, notează Profit.ro. Ultima modificare de preţuri avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, motorina standard ajungând în 13 staţii Lukoil şi într-una Rompetrol la 9,99 lei/l. Liderul pieţei, OMV Petrom, a scumpit în noaptea de sâmbătă spre duminică şi diesel-ul şi benzina cu 9 bani/l, însă chiar şi aşa preţurile se situează sub cele ale concurenţei, cel puţin în staţiile Petrom. Sâmbătă seară, Lukoil a majorat preţul motorinei standard cu 17 bani/l şi pe cel al benzinei standard cu 9 bani/l, preţurile în staţiile din Bucureşti ajungând la 9,98-9,99 lei/l, respectiv 9,14-9,19 lei/l.
Penurie și ofertă mai mică
Plafonarea marjelor comerciale la carburanți în România este o măsură de protecție pentru consumatori, dar în realitate poate determina reducerea ofertei și creșterea riscului de penurie, consideră președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.’Într-un moment în care piața energetică globală este deja tensionată, ideea plafonării marjelor comerciale la carburanți în România pare, la prima vedere, o măsură de protecție pentru consumator. În realitate, însă, mecanismele economice pe care le declanșează sunt mult mai complexe – și, în anumite condiții, pot duce exact la efectul opus: reducerea ofertei și creșterea riscului de penurie’, a explicat Chisăliță într-o analiză.cPotrivit acestuia, marja comercială nu este profitul final al distribuitorilor, ci diferența brută dintre prețul de achiziție și cel de vânzare. În România, marja brută tipică în anul 2025 este de circa 0,10 – 0,70 lei/litru (1% – 7% din prețul final), iar profitul real este extrem de mic, în unele cazuri fiind de 2 – 30 bani pe litru.cAstfel, aplicând scenariul propus de autorități, reducerea marjei la 50% din media ultimelor 12 luni pe baza datelor extrase de AEI din rapoartele publice ale companiilor nu ar reduce profitul companiilor, ci l-ar transforma în pierdere.
Românii cheltuie mai mulți bani la cinema
l încasările s-au ridicat la 63 milioane de euro încasări în 2025, în creștere cu 16%
Veniturile din cinematografe au ajuns la un nivel record de aproximativ 63 de milioane de euro în 2025, în creștere cu 16% (la valori exprimate în dolari) față de 2024 și cu aproximativ 10% peste media din perioada de dinaintea pandemiei, în timp ce consumatorii, afectați de presiunile economice, reduc cheltuielile pentru bunuri. Potrivit unei analize realizate de Colliers, evoluția confirmă schimbarea de comportament a consumatorilor care, în perioade economice dificile, reduc cheltuielile mari și se reorientează către experiențe mai accesibile de relaxare, și susține traficul în centrele de retail. Specialiștii arată că, deși contextul actual nu este comparabil cu perioadele de recesiune din trecut, evoluția economică recentă, cu presiune pe costuri și scăderea puterii de cumpărare, a fost suficientă pentru a influența comportamentul de consum al oamenilor. Anul 2025 a adus primele semne mai importante de încetinire a pieței muncii, după aproape zece ani de evoluție pozitivă: numărul angajaților a scăzut ușor, cu puțin peste 1% între martie și finalul anului, iar salariile nu au mai ținut pasul cu creșterea prețurilor începând cu jumătatea anului, afectând puterea de cumpărare. ‘În perioade mai dificile, oamenii reduc cheltuielile pentru produse precum haine sau bijuterii, economisesc mai mult și caută variante mai accesibile de relaxare. Acest fenomen nu este specific doar României, fiind observat și în alte piețe în perioade similare de incertitudine economică. Însă economia locală dă semne de reziliență și, cu toate că există dificultăți punctuale, piața muncii rămâne relativ stabilă, atenuând din efectele asupra consumului care ar putea conduce la o recesiune comparabilă’, a declarat Silviu Pop, director Romania Research la Colliers, citat în prezentarea analizei. Cinematograful rămâne una dintre cele mai la îndemână forme de relaxare. Creșterea prețurilor nu a ocolit însă nici acest segment: biletele la cinema sunt, în medie, cu peste 60% mai scumpe decât înainte de pandemie, ceea ce a susținut o parte din creșterea încasărilor la nivel de industrie, alături de interesul mai ridicat al oamenilor pentru astfel de activități accesibile. Din aceeași gamă, restaurantele și barurile se confruntă cu ușoare scăderi de venituri chiar și în contextul creșterii prețurilor. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în timp ce volumul activității – respectiv volumul produselor vândute – a scăzut cu peste 10% anul trecut, cifra de afaceri a scăzut doar ușor, cu aproximativ 2%, semn că oamenii ies mai rar în oraș, iar operatorii au compensat prin creșteri de prețuri. Pe termen lung, acest model bazat pe prețuri mai mari și consum mai redus poate deveni dificil de susținut, mai ales într-un context economic incert.
Grupul Revolut raportează un profit record de 2,3 miliarde dolari în 2025
Depozitele totale ale clienţilor au crescut cu 66%, ajungând la 67,5 miliarde de dolari l peste 4.8 milioane de utilizatori în România
Grupul Revolut raportează, marţi, un profit record de 2,3 miliarde dolari în 2025 şi venituri care au ajuns la 6 miliarde de dolari, fiind al cincilea an de profitabilitate netă. Depozitele totale ale clienţilor au crescut cu 66%, ajungând la 67,5 miliarde de dolari, pe măsură ce baza de clienţi retail a crescut cu 30%, ajungând la 68,3 milioane. Grupul raportează peste 4.8 milioane de utilizatori persoane fizice în România şi o creştere cu 32% a bazei de clienţi pe segmentul business. Revolut a publicat, marţi, Raportul anual pentru anul care s-a încheiat la 31 decembrie 2025. ”Revolut a obţinut cele mai bune rezultate de până acum, echilibrând creşterea rapidă cu expansiunea structurală a marjei şi diversificarea profundă a veniturilor”, prcizează compania, într-un comunicat de presă. Potrivit datelor transmise de Revolut, veniturile Grupului au crescut cu 46%, ajungând la 6,0 miliarde dolari, faţă de 4 miliarde dolari în 2024. ”Această performanţă a fost susţinută de Revolut Business, care reprezintă 16% din veniturile totale. Grupul monitorizează 11 linii de produse diferite, fiecare contribuind cu venituri de cca. 135 milioane dolari”, arată compania. Depozitele totale ale clienţilor au crescut cu 66%, ajungând la 67,5 miliarde dolari, faţă de 38 de miliarde dolari în 2024. ”Revolut a menţinut o abordare prudentă în gestionarea activelor, deţinând 90% din active în numerar şi echivalente de numerar şi instrumente de trezorerie. Portofoliul de credite pentru clienţi a crescut cu 120% faţă de anul precedent, ajungând la 2,9 miliarde dolari, constând în principal din credite personale negarantate, carduri de credit şi un portofoliu incipient de credite ipotecare. Aceasta a contribuit la o creştere de 23% faţă de anul precedent a veniturilor din dobânzi”, mai anunţă compania. De asemenea, Revolut anunţă o rentabvilitate record, creşterea veniturilor traducându-se într-un al cincilea an consecutiv de profitabilitate netă. Profitul înainte de impozitare a fost de 2,3 miliarde dolari, în creştere cu 57% faţă de 1,4 miliarde dolari în 2024. ”Marja profitului a crescut la 38%, faţă de 35% în 2024, reflectând efectul de levier operaţional al modelului de afaceri. Profit net a crescut la 1,7 miliarde dolari, faţă de 1 miliard dolari în 2024”, se mai arată în comunicatul de presă citat.
IMM-urile ar trebui incluse în Programul Rabla 2026
IMM-urile ar trebui incluse în Programul Rabla 2026, în condițiile în care excluderea acestora din ediția anterioară a generat amânarea investițiilor, creșterea costurilor operaționale și presiuni asupra pieței auto, a declarat luni vicepreședintele ACODAREN, Octavian Bara. ‘Programul Rabla a fost cel mai bun program pe care l-a avut România pentru a accelera înnoirea parcului auto. Anul trecut a fost un accident: s-a anulat aproape în totalitate, fiind reluat doar pentru persoane fizice, la o valoare de 4-5 ori mai mică, iar IMM-urile au fost complet excluse. Societățile comerciale trebuie să participe la programul Rabla din 2026, deoarece excluderea firmelor a produs efecte directe și vizibile: investiții amânate în modernizarea flotelor, costuri operaționale în creștere pentru IMM-uri și frânarea procesului de reducere a emisiilor în transportul comercial’, a menționat Octavian Bara, în cadrul unei conferințe de presă. Potrivit acestuia, o astfel de măsură ar sprijini firmele să realizeze investiții imediate, ar accelera tranziția către mobilitate cu emisii reduse, iar piața auto și rețelele locale de distribuție ar deveni mai stabile. ‘Știm foarte bine că piața auto din România este în scădere în ultimele două luni. Statistic, nu avem încă datele pentru martie, dar în primele două luni vânzările au scăzut cu 35%, respectiv 25,5%, ceea ce indică o scădere semnificativă a vânzărilor de autoturisme. De asemenea, aproximativ 10% din PIB-ul României este generat de uzina Dacia, prin fabricarea și comercializarea produselor sale’, a mai spus vicepreședintele asociației.
Danone cumpără producătorul de shake-uri proteice Huel
Grupul francez Danone intenţionează să cumpere producătorul de băuturi proteice Huel, printre ai cărui investitori celebri se află Idris Elba, într-o tranzacţie menită să profite de creşterea interesului pentru alimentaţia sănătoasă şi de schimbările în obiceiurile de consum generate de medicamentele pentru slăbit. Huel produce o gamă de shake-uri şi băuturi proteice îmbogăţite cu nutrienţi şi este susţinut de investitori celebri, printre care realizatorul podcastului ”The Diary of a CEO”, Steven Bartlett, şi actorul Idris Elba. Directorul general al Danone, Antoine de Saint-Affrique, a declarat că integrarea portofoliului Huel şi a capacităţilor sale digitale cu reţeaua globală şi expertiza nutriţională a Danone reprezintă o oportunitate importantă într-un segment „nou şi în creştere rapidă” al alimentelor nutriţional complete. La rândul său, directorul general al Huel, James McMaster, a spus că multe persoane nu consumă suficiente proteine, fibre sau nutrienţii necesari. ”Aceasta este problema pe care Huel există pentru a o rezolva”, a afirmat el. Tranzacţia este supusă aprobărilor autorităţilor de reglementare. Potrivit publicaţiei Financial Times, valoarea acordului este de aproximativ 1 miliard de euro (circa 1,15 miliarde de dolari), însă Danone nu a confirmat oficial suma. Danone, care produce iaurturi, apă şi produse de nutriţie specializată, inclusiv formule pentru sugari, deţine mărci cunoscute precum Activia, laptele vegetal Alpro şi formula pentru copii Aptamil. Companiile din industria alimentară încearcă tot mai mult să se adapteze la schimbările din comportamentul consumatorilor, determinate inclusiv de popularitatea medicamentelor din clasa GLP-1, utilizate pentru slăbit.
Statele Unite interzic routerele făcute în alte ţări
Folosind clasica justificare referitoare la securitatea naţională, Comisia Federală pentru Comunicaţii din SUA a interzis importul routerelor produse în afara ţării. Decizia vizează routerele pentru consumatori, adică cele folosite de utilizatorii obişnuiţi şi companii, acolo unde produsele create în China deţin 60% din piaţa americană. Utilizatorii şi companiile care deţin astfel de routere le pot folosi în continuare, dar producătorii trebuie să obţină acum o „aprobare condiţionată” de la autorităţile americane pentru a-şi mai putea vinde produsele în ţară. Interzicerea routerelor dezvoltate în afara SUA este similară celei de interzicere a dronelor, luată de aceeaşi Comisie Federală pentru Comunicaţii în decembrie anul trecut. După acea decizie, DJI, unul dintre cei mai mari producător de drone, a decis pur şi simplu că nu merită nici măcar efortul de a mai încerca să vândă în continuare drone în Statele Unite.
Preţul aurului a scăzut puternic
Preţurile aurului şi ale altor metale preţioase au continuat să scadă luni, dar au recuperat o parte din pierderile iniţiale după ce apariţia unor speranţe privind detensionarea conflictului cu Iranul a schimbat rapid încrederea investitorilor, transmite Reuters. Aurul spot a coborât iniţial la aproximativ 4.098 dolari pe uncie în cursul dimineţii, pentru ca ulterior să reducă pierderile şi să urce în jurul nivelului de 4.470 dolari pe uncie în tranzacţiile de după-amiază de la Londra. Contractele futures pe aur se tranzacţionau în jur de 4.470–4.500 dolari pe uncie, în scădere cu aproximativ 2% faţă de sesiunea precedentă. Volatilitatea a venit după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat că Statele Unite vor amâna loviturile planificate asupra infrastructurii energetice iraniene, invocând discuţii ”bune şi productive” cu Teheranul. Decizia a alimentat speranţele unei posibile de-escaladări a conflictului, ceea ce a redus cererea pentru active considerate refugiu. Aurul a avut săptămâna trecută cea mai slabă evoluţie din ultimii ani, metalul pierzând aproape 10% în ultimele zile şi aproximativ 20% faţă de recordul istoric de peste 5.590 de dolari pe uncie atins la sfârşitul lunii ianuarie.
Doar 18% dintre companii obțin valoare din AI
Dacă 86% dintre organizații intenționează să își crească investițiile în inteligență artificială, doar 18% reușesc să valorifice pe deplin această tehnologie și numai o treime au o strategie de talent aliniată cu obiectivele de AI, potrivit unui studiu dat luni publicității. Potrivit unei cercetări globale realizate de Accenture, doar 43% dintre companii investesc în dezvoltarea competențelor angajaților, ceea ce evidențiază un decalaj major în ceea ce privește valoarea generată de AI. Bazat pe un studiu realizat în rândul a peste 1.320 de executivi C-level și 4.560 de angajați din 20 de industrii și 12 piețe, raportul identifică un grup restrâns de organizații, ‘Talent Reinventors’ (18%), care depășesc faza de experimentare și obțin impact măsurabil din AI. Aceste companii sunt de șapte ori mai predispuse să raporteze îmbunătățiri la nivel de cultură, de șase ori în experiența angajaților și de patru ori în adaptabilitatea forței de muncă, înregistrând totodată o creștere a veniturilor de 1,8% și a profitului de 1,4% în 2025. Raportul evidențiază mai multe provocări critice care limitează valoarea AI.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Calendarul zilei – 26 martie: Momente definitorii pentru România și lume. Ziua în care Carol I devine primul rege al României
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-Stiri-economice-motorina-standard-a-sarit-de-10-leil.-plafonarea-marjelor-va-conduce-la-scaderea-preturilor”]