[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-economice-webb-returo-sistemul-sgr-din-romania-a-devenit-un-etalon/mediaPool/u0KU2Iu.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Webb (RetuRo): Sistemul SGR din România a devenit un etalon
|
Deșeul a devenit resursă, iar această resursă am păstrat-o aici, în România, pentru a fi valorificată în continuare, arată Gemma Webb, CEO al RetuRo
România a construit această infrastructură de economie circulară – SGR – de la zero și a devenit un etalon atât la nivel național, cât și internațional, a declarat, miercuri, la evenimentul Resource Recovery Summit 2026, Gemma Webb, CEO al RetuRo. ‘În calitate de CEO al RetuRo de trei ani și jumătate, am avut privilegiul de a conduce cea mai mare inițiativă de economie circulară din România, de la concepție la implementare și până la sistemul stabil pe care îl avem astăzi. Sistemul de Garanție-Returnare din România generează, în prezent, un impact economic, de mediu și societal semnificativ la nivel național. În mai puțin de trei ani de funcționare, am colectat peste nouă miliarde de ambalaje și am vândut peste 650.000 de tone de materiale către reciclatori. În 2025, anul doi de activitate, am atins o rată de colectare de 83% și am vândut 95% din aceste materiale către reciclatori, pentru a fi reintroduse în circuit prin reciclare și reutilizare ulterioară. Economia noastră circulară nu înseamnă doar reciclare, ci se află la intersecția dintre mediu, economie, comerț și industrie. Prin asigurarea unei surse locale și stabile de PET, aluminiu și sticlă, am redus dependența de importuri și am consolidat industria românească. Deșeul a devenit resursă, iar această resursă am păstrat-o aici, în România, pentru a fi valorificată în continuare. Sistemul SGR din România a devenit un etalon în sector, atât la nivel național, cât și internațional (…) România a construit această infrastructură de economie circulară de la zero și cred cu tărie că modelul nostru poate inspira și alte țări din UE’, a subliniat Webb. Aceasta a adăugat că, pentru implementarea unui astfel de proiect e nevoie de politici publice solide, dar și de predictibilitate. ‘Ambiția nu este suficientă. Ai nevoie de politici solide, de implementare consecventă și de un mediu reglementator predictibil, pentru că nu poți construi dacă regulile se schimbă permanent. Ceea ce avem în România este un cadru reglementar consistent, predictibil și sustenabil – și acesta este elementul-cheie, pentru că viziunea fără structură nu aduce scalabilitate. În ultimii trei ani, am lucrat ‘mână în mână’ cu autoritățile, cu deschidere și transparență totală – și acest lucru a fost extrem de important pentru succesul sistemului. De aici vine a doua lecție: colaborarea. SGR nu înseamnă doar infrastructură de date și rețea logistică, deși acestea sunt, desigur, esențiale. Înainte de toate, este vorba despre încredere între Guvern, industrie și consumatori’, a punctat șefa RetuRo. În opinia Gemmei Webb, din punct de vedere social, SGR a generat o schimbare culturală semnificativă în privința comportamentului responsabil față de reciclare și mediu în România.
Anul acesta vor fi finalizați 250 de km de autostradă și drumuri expres
l în ceea ce privește Autostrada A7, ministrul Transporturilor a precizat că tronsonul până la Pașcani ar urma să fie finalizat până la sfârșitul lunii august
Bugetul Ministerului Transporturilor pentru 2026 este unul modest, fiind necesare fonduri suplimentare la rectificarea bugetară din vară pentru acoperirea proiectelor în derulare și a celor noi, a declarat marți ministrul Ciprian Șerban, la finalul audierilor din Parlament. El a precizat că, până la finalul acestui an, ar putea fi finalizați aproximativ 250-255 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres. ‘Bugetul Ministerului Transporturilor este unul modest. Nu pot să spun că este un buget bun, pentru că aveam nevoie de mai mulți bani. Dacă inițial am plecat de la o sumă propusă de 36 de miliarde lei, am ajuns la 42,014 miliarde lei, la care mai adăugăm încă 1 miliard. Anul acesta estimăm 1 miliard lei de execuție din programul SAFE, banii pentru avansuri. Așteptăm cu interes rectificarea din vară, să putem completa sumele necesare pentru a acoperi toate proiectele pe care le avem în derulare sau proiectele noi pe care urmează să le finanțăm’, a afirmat ministrul. Întrebat despre modernizarea Gării de Nord, acesta a precizat că există în prezent un control în desfășurare și nu poate oferi detalii suplimentare. ‘La Gara de Nord este în desfășurare un control al Parchetului European (EPPO). Acolo nu aș vrea să mă pronunț, lăsăm organele abilitate să-și facă treaba, după care vedem ce se întâmplă. Sunt multe discuții privind reactualizarea prețurilor’, a spus Ciprian Șerban. Referitor la infrastructura rutieră, ministrul a menționat că, în urma discuțiilor cu constructorii, în special cu UMB, estimările arată că până la finalul anului vor fi finalizați aproximativ 250-255 de kilometri de autostradă și drumuri expres. ‘La finalul acestui an, după discuțiile pe care le-am avut cu cel mai mare constructor pe care îl avem, și aici mă refer la UMB, estimăm undeva în jur de 250-255 de km de autostradă și drumuri expres finalizate’, a afirmat ministrul Transporturilor, întrebat câți kilometri noi de autostradă ar putea avea România la finalul acestui an. Șerban a adăugat că în această estimare sunt incluse și proiectele finanțate prin programul SAFE. În ceea ce privește Autostrada A7, oficialul a precizat că tronsonul până la Pașcani ar urma să fie finalizat până la sfârșitul lunii august, existând însă unele dificultăți punctuale. ‘Pe A7, după discuția pe care am avut-o cu constructorul, închidem la finalul lunii august tot tronsonul până la Pașcani. Nu ar trebui să avem probleme. Într-adevăr, la Margina – Holdea, la acel tunel, mai avem ceva probleme cu sistemele de siguranță din cadrul tunelului. Sperăm să finalizăm și acolo până la finalul august’, a adăugat ministrul. Acesta a subliniat că nu există riscul pierderii fondurilor, precizând că unele sume sunt din împrumuturi și nu din granturi.
Medicul Mircea Beuran cere mai multe case de asigurări de sănătate
Mircea Beuran, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale, a declarat la Profit Health.forum că sistemul de sănătate din România ar trebui să includă o diversitate de case de asigurări, atât publice, cât şi private, ca parte a unei reforme fundamentate pe realităţile locale. “Sunt elemente care ar trebui fundamentate, şi anume casele de asigurări să fie în diversitate, publice şi private”, a spus Beuran, precizând că tema a fost analizată şi în perioadele în care a ocupat funcţii în Ministerul Sănătăţii. Beuran a făcut referire la începuturile organizării sistemului de asigurări, arătând că România s-a uitat iniţial, în 1994, la modelul german. “Când am început, în 1994, acest lucru, prima casă cu care s-a discutat a fost casa germană. Era la vremea aceea programul Bismarck”, a spus preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale, adăugând că recomandarea primită atunci a fost ca sistemul să fie adaptat specificului naţional. În acelaşi timp, Beuran a spus că studiile clinice pot aduce venituri suplimentare pentru sistemul medical. “Aceste studii clinice reprezintă un plus la bugetul pe care gândim să fie şi strategic, dar să fie şi suficient”, a declarat preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale, menţionând colaborarea cu Ministerul Sănătăţii. Beuran a spus că dezvoltarea sistemului nu poate fi redusă la infrastructură şi echipamente. “Un sistem de sănătate modern nu se construieşte doar cu spitale şi aparatură. Se construieşte cu oameni, cu ştiinţă, cu date, cu respect şi cu profesionişti”, a subliniat el. Preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale a arătat că prevenţia şi medicina bazată pe dovezi trebuie tratate ca obligaţii, nu opţiuni, şi că lipsa personalului bine pregătit şi distribuit echilibrat la nivel naţional limitează eficienţa reformelor.
Şeful celui mai mare fond suveran din lume avertizează: pieţele europene de capital sunt în criză
Pieţele europene de capital se confruntă cu o problemă structurală majoră şi trebuie să se reformeze urgent, a avertizat Nicolai Tangen, directorul general al Norges Bank Investment Management (NBIM), fondul suveran al Norvegiei, evaluat la aproximativ 2.000 de miliarde de dolari. Într-un interviu acordat CNBC, în marja conferinţei anuale Euronext de la Paris, Tangen a subliniat că Europa trebuie să îşi unifice pieţele de capital pentru a rămâne competitivă la nivel global. ”Pieţele de capital trebuie să îşi revină. Câştigătorul ia totul. Investitorii merg acolo unde lichiditatea este mai mare şi evaluările sunt mai atractive”, a declarat acesta. Potrivit lui Tangen, fragmentarea actuală a pieţelor europene împiedică fluxurile eficiente de capital şi reduce atractivitatea regiunii pentru investitori. El a avertizat că, în lipsa unor reforme, Europa riscă să rămână şi mai mult în urma Statelor Unite. Datele NBIM reflectă deja această tendinţă: în ultimul deceniu, ponderea acţiunilor europene în portofoliul fondului a scăzut de la 41% la 21%, în timp ce investiţiile în acţiuni americane au crescut de la 37% la aproximativ 55%. Aproape 40% din portofoliul fondului este acum alocat pieţei americane, cu participaţii importante în companii precum Nvidia, Apple şi Microsoft. Tangen a subliniat că Europa are nevoie de armonizarea legislaţiei financiare şi corporative, reguli mai unitare şi mecanisme mai eficiente pentru facilitarea tranzacţiilor transfrontaliere. ”Nu putem avea o piaţă de capital atât de fragmentată. Nu vom avea lichiditate şi nici profunzime”, a spus acesta. Apeluri similare au venit şi din partea altor lideri internaţionali. În luna ianuarie, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a cerut finalizarea uniunii pieţelor de capital, precum şi accelerarea investiţiilor în inovare şi energie. În acelaşi timp, Tangen a remarcat rezilienţa surprinzătoare a pieţelor financiare în contextul războiului dintre SUA şi Iran, în ciuda creşterii preţurilor la energie. ”Suntem surprinşi că pieţele sunt atât de stabile şi nu au reacţionat mai puternic, având în vedere riscurile evidente”, a spus el.
ANPC a dat amenzi de peste 1,49 milioane lei la benzinării
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a efectuat controale pe 5 martie 2026 la stațiile de distribuție a carburanților, iar în urma verificărilor au fost aplicate 245 de amenzi contravenționale, în valoare totală de peste 1,49 milioane lei, conform unui comunicat de presă. ‘Potrivit cadrului legal aplicabil, în perioadele de mobilizare, stare de război, stare de urgență, stare de alertă sau alte situații de criză stabilite prin acte normative, ANPC poate interveni pentru produsele, categoriile de produse sau serviciile stabilite ca fiind în situație de risc speculativ. În aceste condiții, sunt strict interzise practicile care afectează consumatorul, precum: practicarea unor prețuri nejustificat de mari; limitarea nejustificată a producției sau a vânzărilor; acumularea și revânzarea produselor la prețuri crescute nejustificat’, se arată în comunicat. Potrivit sursei citate, controalele au vizat patru categorii principale, în cadrul cărora au fost identificate neconformități. Astfel, la carburanți și produse conexe s-a constatat neafișarea prețului carburantului la loc vizibil / la pompă; totemuri de informare a prețurilor nefuncționale; lipsa informațiilor privind caracteristicile combustibililor comercializați (ex. procent etanol); afișarea unor afirmații comerciale nejustificate (ex. ‘garantăm cea mai mare cifră cetanică produsă în România’); documentație privind calitatea carburanților incompletă sau inaccesibilă; scurgeri de combustibil, pistoale defecte și paviment neigienizat. La produse alimentare, ANPC a constatat lipsa traducerii complete a etichetelor în limba română; produse cu data durabilității minimale depășită sau ambalaje deteriorate; fructe și legume depreciate sau cu mucegai; neafișarea corectă a prețurilor sau a prețului pe unitatea de măsură; depozitare necorespunzătoare și vitrine frigorifice neigienizate. În cazul serviciilor alimentare (fast-food / alimentație publică) instituția a identificat următoarele neconformități: lipsa informării privind alergenii; etichetare incorectă a produselor; nerespectarea temperaturilor de păstrare pentru produse și materii prime; agregate frigorifice, cuptoare și ustensile neigienizate; proceduri nesigure în zona de preparare a alimentelor.
Franţa transmite că UK ar fi primită ”cu braţele deschise” în piaţa unică a UE
niunea Europeană ar primi Marea Britanie ”cu braţele deschise” dacă aceasta ar decide să revină în piaţa unică, a declarat marţi ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, în contextul în care Londra încearcă să relanseze relaţiile cu blocul comunitar, relatează Reuters. Declaraţiile au fost făcute la un eveniment organizat la Berlin, alături de omologul său german, şi vin după ce ministrul britanic de Finanţe, Rachel Reeves, a afirmat că Regatul Unit este dispus să se alinieze la numeroase reguli economice ale Uniunii Europene pentru a stimula creşterea economică. ”Privim către prietenii noştri britanici, care vorbesc despre resetarea relaţiilor, despre aliniere şi chiar despre ideea unei uniuni vamale. Dacă sunt pregătiţi să revină în piaţa unică, cu toate drepturile şi obligaţiile aferente, vor fi primiţi cu braţele deschise”, a declarat Barrot. Guvernul laburist condus de premierul Keir Starmer a devenit tot mai vocal în ceea ce priveşte costurile economice ale Brexitului, realizat în 2020 după referendumul din 2016. Totuşi, executivul britanic a exclus până acum revenirea în piaţa unică sau aderarea la o uniune vamală.
Site-urile mici, cele mai afectate de scăderea generală a traficului web
Scăderea traficului generat de motoarele de căutare, în special de Google, afectează toate site-urile web, însă, cel mai afectate sunt site-urile mici. Conform unui studiu publicat de Chartbeat, în ultimii doi ani, traficul site-urilor mici (sub 10.000 de afişări pe zi) din motoarele de căutare s-a redus cu 60%. În cazul site-urilor medii (10.000 – 1000.000 de afişări pe zi) scăderea traficului din motoarele de căutare este de 47%. În fine, site-urile mari (peste 100.000 de afişări pe zi) înregistrează o scădere a acestei categorii de trafic cu 22%. Cifrele sugerează că site-urile mari reuşesc să reziste mai bine tendinţei de scădere a traficul din motoarele de căutare, în vreme ce site-urile mai mici sunt mult mai afectate. Scăderea traficului din motoarele de căutare este cauzată de creşterea în popularitate a chatboţilor de inteligenţă artificială. Traficul generat de aceştia a crescut cu 200% în aceeaşi perioadă, dar reprezintă sub 1% din tot traficul.
OpenAI lansează GPT-5.4 mini şi nano
La doar două săptămâni după ce a lansat modelul GPT-5.4, OpenAI anunţă două nouă versiuni ale acestuia, numite mini şi nano. La fel ca în cazul modelului principal din această serie, versiunile mini şi nano sunt promovate ca fiind bune în special pentru programare şi sarcinile care presupun aşa-zisul raţionament al AI-ului. GPT-5.4 mini, despre care producătorul spune că se apropie ca performanţă de flagship-ul seriei, va fi disponibil inclusiv pentru utilizatorii care nu plătesc abonament. Utilizatorii versiunii gratuite vor putea apela la noul mini selectând opţiunea Thinking din meniul aplicaţiei. În cazul abonaţilor, la mini se va apela atunci când vor expira folosirile GPT-5.4 incluse în abonament. OpenAI ţine să sublinieze că GPT-5.4 mini este superior lui GPT-5.0 când vine vorba de raţionare şi înţelegerea comenzilor multimodale, care presupun parcurgerea textelor, vocii, imaginilor şi a filmărilor video.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Calendarul zilei – 26 martie: Momente definitorii pentru România și lume. Ziua în care Carol I devine primul rege al României
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-Stiri-economice-webb-returo-sistemul-sgr-din-romania-a-devenit-un-etalon”]