Rectorul UVT, Marilen Pirtea: „Viitorul bunăstării nu va fi decis de tehnologie în sine, ci de calitatea educației și a relațiilor pe care alegem să le construim în jurul ei”

Ediția 2026 a raportului „World Happiness Report” aduce o schimbare importantă de perspectivă asupra bunăstării globale, punând accent pe impactul tehnologiei digitale și al social media asupra vieții oamenilor, în special a tinerilor. Rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof. univ. dr. Marilen Pirtea, atrage atenția că nu tehnologia în sine determină nivelul de fericire, ci modul în care aceasta este integrată în viața socială.

„Viitorul bunăstării nu va fi decis de tehnologie în sine, ci de calitatea educației și a relațiilor pe care alegem să le construim în jurul ei”, subliniază rectorul UVT.

Potrivit raportului, bunăstarea tinerilor a înregistrat un declin semnificativ în unele dintre cele mai dezvoltate regiuni ale lumii, precum America de Nord și Europa de Vest. În schimb, în alte zone, nivelul de satisfacție a vieții a rămas stabil sau chiar a crescut. Această discrepanță a determinat cercetătorii să analizeze mai atent rolul social media.

Datele arată că problema nu este utilizarea în sine, ci intensitatea și modul în care platformele digitale sunt folosite. „Utilizarea moderată, în special pentru comunicare și conectare socială, este asociată cu niveluri mai ridicate de satisfacție a vieții. În schimb, utilizarea excesivă – în special peste 7 ore pe zi – este corelată cu scăderi semnificative ale bunăstării”, explică Pirtea.

Raportul evidențiază și diferențe în funcție de tipul de activitate online. Activitățile orientate spre relații – precum comunicarea, colaborarea sau învățarea – pot avea efecte pozitive. În schimb, consumul pasiv de conținut și comparațiile sociale sunt asociate cu stres, anxietate și scăderea satisfacției de viață.

„Nu toate platformele sau tipurile de utilizare au același impact. Activitățile digitale orientate spre relații pot avea efecte benefice, în timp ce expunerea constantă la comparații sociale poate eroda bunăstarea”, precizează rectorul UVT.

Un alt aspect esențial evidențiat de raport este rolul relațiilor sociale reale. Încrederea interpersonală, conexiunile autentice și sentimentul de apartenență au un impact mai puternic asupra fericirii decât simpla reducere a timpului petrecut online. De exemplu, sentimentul de apartenență la școală influențează mai mult satisfacția vieții decât utilizarea social media.

Totodată, raportul semnalează un paradox: mulți utilizatori recunosc că social media le afectează negativ starea de bine, dar continuă să o folosească din cauza presiunii sociale. „Acest lucru sugerează că impactul social media nu este doar individual, ci și colectiv și sistemic”, afirmă Pirtea.

În acest context, specialiștii susțin necesitatea unei schimbări de paradigmă în politicile publice. Accentul ar trebui mutat de la controlul tehnologiei către îmbunătățirea mediilor sociale în care aceasta este utilizată.

„Cele mai eficiente politici nu vor fi cele care interzic accesul la social media, ci cele care reconstruiesc contextul social al învățării și dezvoltării”, subliniază rectorul UVT. El adaugă că educația trebuie să devină un pilon central, nu doar pentru transmiterea de cunoștințe, ci și pentru dezvoltarea competențelor de utilizare conștientă a mediului digital.

În concluzie, raportul arată că fericirea în era digitală depinde tot mai mult de calitatea relațiilor umane și de echilibrul în utilizarea tehnologiei. „Întrebarea pentru decidenți nu mai este doar <cum controlăm social media?>, ci cum creăm o generație care știe să trăiască bine într-o lume digitală?”, conchide Marilen Pirtea.