[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-stiri-internationale-trump-cere-ajutorul-pentru-securizarea-stramtorii-ormuz/mediaPool/ueiTlm9.jpeg”]
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Trump cere ajutorul pentru securizarea Strâmtorii Ormuz
|
Apelurile sale nu au dus la niciun angajament concret
Preşedintele american Donald Trump a declarat că a solicitat unui număr de şapte ţări să trimită nave de război pentru a menţine deschisă strâmtoarea Ormuz, însă apelurile sale nu au dus la niciun angajament concret, în contextul în care preţurile petrolului cresc vertiginos pe fondul conflictului cu Iranul, relatează AP. Preşedintele a refuzat să numească ţările care depind în mare măsură de ţiţeiul din Orientul Mijlociu şi cu care administraţia negociază pentru a se alătura unei coaliţii menite să asigure securitatea căii navigabile pe care circulă, în mod obişnuit, aproximativ o cincime din petrolul comercializat la nivel mondial. „Solicit ca aceste ţări să se implice şi să-şi protejeze propriul teritoriu, deoarece este teritoriul lor”, a spus Trump referindu-se la strâmtoare, susţinând că acest canal de navigare nu este necesar Statelor Unite, având în vedere accesul propriu la petrol. Trump a făcut aceste declaraţii în timp ce răspundea la întrebările reporterilor, în timpul zborului de întoarcere din Florida la Washington la bordul avionului Air Force One. China îşi procură aproximativ 90% din petrol din strâmtoare, în timp ce SUA obţin o cantitate minimă, a precizat Trump. El a refuzat să comenteze posibilitatea ca China să se alăture coaliţiei. „Ar fi bine ca şi alte ţări să se ocupe de asta alături de noi, iar noi le vom ajuta. Vom colabora cu ele”, a declarat Trump. Anterior, el a făcut apel la China, Franţa, Japonia, Coreea de Sud şi Marea Britanie.
Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, a declarat mai devreme pentru CBS că Teheranul a fost „abordat de o serie de ţări” care solicită trecerea în siguranţă a navelor lor. „Decizia aparţine armatei noastre”. El a spus că unui grup de nave din „diferite ţări” li s-a permis trecerea, fără a oferi detalii. Iranul a declarat că strâmtoarea este deschisă tuturor, cu excepţia Statelor Unite şi a aliaţilor acestora.
Ţările adoptă o atitudine prudentă după apelul lui Trump
Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat duminică pentru NBC că a fost „în dialog” cu unele dintre ţările menţionate anterior de Trump şi a afirmat că se aşteaptă ca China „să fie un partener constructiv” în redeschiderea strâmtorii. Însă ţările nu au făcut nicio promisiune.
Marea Britanie a declarat că premierul Keir Starmer a discutat duminică cu Trump despre importanţa redeschiderii strâmtorii „pentru a pune capăt perturbării transportului maritim global” şi a vorbit separat cu premierul Canadei despre acest subiect. La bordul Air Force One, Trump l-a numit în mod specific pe Starmer, despre care a spus că iniţial a refuzat să pună portavioanele britanice „în pericol”.
„Indiferent dacă vom primi sprijin sau nu, pot spune asta, şi le-am spus: Ne vom aminti”, a declarat Trump. Un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei în SUA, Liu Pengyu, a declarat anterior că „toate părţile au responsabilitatea de a asigura o aprovizionare cu energie stabilă şi neîngrădită” şi că China va „consolida comunicarea cu părţile relevante” pentru dezamorsarea conflictului. Ministerul de Externe al Coreei de Sud a declarat că „ia act” de apelul lui Trump şi că „va coordona îndeaproape şi va analiza cu atenţie” situaţia împreună cu SUA.
Există aşteptări mari ca Trump să ceară acest lucru direct Japoniei atunci când prim-ministrul Sanae Takaichi se va întâlni cu el joi la Casa Albă. Franţa a declarat anterior că lucrează cu alte ţări — preşedintele Emmanuel Macron a menţionat parteneri din Europa, India şi Asia — la o posibilă misiune internaţională de escortare a navelor prin strâmtoare, dar a subliniat că aceasta trebuie să aibă loc atunci când „circumstanţele o permit”, adică după ce luptele s-au potolit.
Ministrul de externe al Germaniei, Johann Wadephul, care nu a fost menţionat în apelul lui Trump, a declarat pentru televiziunea ARD: „Vom fi în curând o parte activă a acestui conflict? Nu.” Între timp, stocurile de urgenţă de petrol „vor începe în curând să curgă către pieţele globale”, a declarat duminică Agenţia Internaţională pentru Energie, descriind acţiunea colectivă de reducere a preţurilor ca fiind „de departe cea mai mare din istorie”.
Aceasta a actualizat anunţul de săptămâna trecută de 400 de milioane de barili la aproape 412 milioane. Ţările membre din Asia intenţionează să elibereze stocurile „imediat”, iar rezervele din Europa şi America vor fi eliberate „de la sfârşitul lunii martie”. Trump nu a răspuns direct dacă administraţia sa discută despre vânzarea de contracte futures pe petrol ca o modalitate de a limita creşterea preţurilor la petrol. „Preţurile vor scădea brusc imediat ce totul se va termina. Şi se va termina destul de repede”, a declarat el reporterilor.
Miliardarul Peter Thiel, susţinător al lui Trump, a lansat o serie de prelegeri secrete despre Anticrist
n ce spun comentatorii catolici
Miliardarul american Peter Thiel, investitor de capital de risc şi susţinător de la început al preşedintelui Donald Trump, a lansat duminică o serie de prelegeri cu uşile închise la Roma, într-o locaţie nedezvăluită, explorând conceptul de Anticrist, ceea ce a atras atenţia comentatorilor catolici, relatează Reuters.
Conferinţa, la care se poate participa doar pe bază de invitaţie şi care se desfăşoară până miercuri, nu este deschisă presei, iar locul de desfăşurare nu a fost dezvăluit public. Organizatorii citaţi în mass-media spun că participanţii provin din mediul academic, din domeniul tehnologiei şi din cercurile religioase. Co-fondator al Palantir Technologies, o companie software pentru inteligenţă artificială (IA) cu legături strânse cu agenţiile de apărare şi informaţii din SUA, Thiel a acordat în ultimii ani o atenţie din ce în ce mai mare ideilor religioase şi filosofice.
Anul trecut, el a organizat o serie similară de discuţii în San Francisco, explorând posibilitatea ca Anticristul – o figură care se opune sau îl neagă pe Hristos – să apară pe scena mondială. În special, Thiel a declarat că se teme de apariţia unui Anticrist care va crea un guvern mondial unic promiţând ceva de genul opririi dezastrelor – nucleare, provocate de IA sau de schimbările climatice.
Thiel, în vârstă de 58 de ani, a crescut într-o familie creştină evanghelică şi a declarat că creştinismul îi modelează viziunea asupra lumii.
Vizita sa a atras atenţia Bisericii Romano-Catolice, care, sub conducerea Papei Leon, primul pontif american, a criticat deschis unele dintre politicile de dreapta ale lui Trump. Leon a avertizat, de asemenea, asupra pericolelor reprezentate de IA. Universităţile catolice din Roma au negat speculaţiile presei potrivit cărora ar putea găzdui evenimentul şi nu este programată nicio întâlnire între Thiel şi Papa Leon, conform agendei oficiale a papei.
„Ar trebui să fie ars pe rug?”
Părintele Paolo Benanti, care îl consiliază pe papă în materie de inteligenţă artificială, a scris într-un eseu publicat sâmbătă că Thiel a acţionat ca un „teolog politic” în Silicon Valley. „Întreaga acţiune a lui Thiel poate fi interpretată ca un act prelungit de erezie împotriva consensului liberal: o provocare la adresa înseşi fundamentelor coexistenţei civile, pe care el le consideră acum depăşite”, a scris Benanti pe site-ul Le Grand Continent. Articolul a fost intitulat: „Erezie americană: ar trebui Peter Thiel să fie ars pe rug?”
Un ziar deţinut de Conferinţa Episcopilor Italieni, L’Avvenire, a publicat, de asemenea, o serie de articole săptămâna trecută, extrem de critice la adresa lui Thiel. Un articol avertiza că liderilor din domeniul tehnologiei nu ar trebui să li se permită să-şi definească propriile limite etice, argumentând că guvernele trebuie să apere monitorizarea democratică a platformelor digitale şi să se opună răspândirii dezinformării.
Thiel menţine legături strânse cu personalităţi din Washington, inclusiv cu vicepreşedintele JD Vance, el însuşi convertit la catolicism. Apariţia lui Thiel la Roma urmează unei serii de vizite în Italia ale unor personalităţi proeminente legate de mişcarea conservatoare americană, printre care Steve Bannon, Elon Musk şi chiar Vance. Conform agendei prim-ministrului Giorgia Meloni, nu este programată nicio întâlnire între Thiel şi aceasta.
Zelenski este dispus să colaboreze cu orice lider al Ungariei care „nu este aliatul lui Putin”
Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că este gata să colaboreze cu orice conducător al Ungariei care nu va fi aliatul liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, relatează Ukrainska Pravda.
Duminică, în timpul unei discuţii cu jurnaliştii, preşedintele ucrainean a spus că actualul guvern al Ungariei răspândeşte în rândul societăţii maghiare sentimente anti-ucrainene. „Noi nu răspândim în niciun caz negativism, ură sau lipsă de respect nici faţă de poporul maghiar, nici faţă de minorităţile naţionale care sunt cetăţeni ai statului nostru. Şi toată lumea ştie asta. Spre deosebire de ceea ce se întâmplă în Ungaria la iniţiativa actualului guvern”, a declarat Zelenski.
El a adăugat că nu poate spune ce se va întâmpla dacă sau când se va schimba conducerea Ungariei, dar a asigurat că este dispus să colaboreze cu orice lider care nu este aliatul lui Putin. „Vom colabora cu orice conducere a Ungariei, cu orice persoană din Ungaria care doreşte să lucreze, să trăiască în pace cu Ucraina, să nu blocheze alegerea noastră geopolitică şi să fim buni vecini. Suntem pregătiţi să colaborăm în spirit de prietenie, dacă acea persoană nu este aliatul lui Putin, al statului agresor”, a subliniat Zelenski.
Recent, premierul Ungariei, Viktor Orbán, s-a plâns că Ucraina ar şantaja Ungaria pentru că nu reia livrările prin conducta de petrol Drujba, avariată în urma unui atac rusesc, potrivit Kievului.
Jurnaliştii de investigaţie au descoperit că Rusia a trimis în Ungaria un grup de specialişti în strategie politică, care acţionează în cadrul ambasadei ruse din Budapesta, pentru a desfăşura o campanie de dezinformare şi pentru a interveni în alegerile parlamentare din ţară. Cele mai recente sondaje de opinie înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria arată o creştere a sprijinului pentru partidul lui Orbán, „Fidesz”, însă partidul de opoziţie „Tisa” continuă să conducă cu un avans de 14 puncte procentuale.
Un solicitant de azil a murit în custodia ICE. El a lucrat cu armata americană în Afganistan
Un imigrant afgan care a lucrat cu armata americană în Afganistan şi care ulterior a solicitat azil în Statele Unite a decedat în weekend în custodia Serviciului de Imigrare şi Vamă (ICE), la mai puţin de 24 de ore după ce a fost reţinut în Texas, a anunţat duminică o organizaţie de apărare a drepturilor condusă de veterani americani. Mohommad Nazeer Paktyawal, care locuia într-o suburbie a oraşului Dallas împreună cu soţia şi cei şase copii ai săi, în timp ce dosarul său de azil era încă în curs de soluţionare, a fost arestat de agenţii federali în faţa apartamentului său vineri dimineaţă, în timp ce îşi ducea copiii la şcoală, a declarat într-un comunicat preşedintele AfghanEvac, Shawn VanDiver. Paktyawal a murit din cauze necunoscute sâmbătă, a declarat VanDiver.
Paktyawal, în vârstă de 41 de ani, este cel puţin a 12-a persoană care a murit în detenţia ICE în acest an, în contextul măsurilor dure de imigrare ale preşedintelui american Donald Trump. Anul trecut, 31 de persoane au murit după ce au fost reţinute de ICE, un record al ultimelor două decenii. ICE a jucat un rol central în politica lui Trump de deportări în masă.
Într-un comunicat de duminică, ICE a precizat că Paktyawal lua micul dejun când personalul medical a observat că limba lui se umflase, ceea ce a determinat intervenţia medicală. El a fost declarat decedat abia după multiple încercări de resuscitare, a declarat agenţia. Agenţia a afirmat că „se angajează să asigure că toţi cei aflaţi în custodie trăiesc în medii sigure, protejate şi umane”. Potrivit lui VanDiver, familiei lui Paktyawal i s-a spus că acesta a fost dus la un spital din Dallas în noaptea arestării sale şi că era încă în viaţă în dimineaţa următoare, dar a murit la scurt timp după aceea.
„Este extrem de neobişnuit ca un bărbat de 41 de ani, altfel sănătos, să moară la mai puţin de o zi după ce a ajuns în custodia autorităţilor”, a declarat VanDiver.
Paktyawal, un fost soldat al forţelor speciale afgane care a lucrat cu forţele speciale ale armatei SUA din 2005, a fost evacuat din Afganistan împreună cu familia sa în 2021, când Statele Unite şi-au retras trupele după un război care a durat două decenii, a spus VanDiver. Paktyawal lucra în zona Dallas la o piaţă afgană halal şi era principalul întreţinător al familiei sale, inclusiv al unui copil de 18 luni, a spus VanDiver.
Poliţia franceză a reţinut doi fraţi suspectaţi de complot „mortal şi antisemit”
Procurorii antiterorişti francezi au deschis o anchetă împotriva a doi fraţi suspectaţi că ar fi pus la cale un atac „mortal şi antisemit”. Cei doi – cetăţeni marocano-italieni în vârstă de 20 şi 22 de ani – au fost reţinuţi săptămâna trecută într-o maşină, în nordul Franţei, relatează BBC. Poliţiştii au găsit în vehicul o armă semiautomată încărcată, o sticlă de acid clorhidric şi un steag al grupării Statul Islamic, spun procurorii. Cei doi au ajuns în Franţa împreună cu părinţii lor în 2017, după ce familia a petrecut câţiva ani în Italia.
Procurorii antiterorişti au declarat într-un comunicat că, după ce au ajuns la concluzia că nu pot participa la jihad în Siria sau în teritoriile palestiniene, fraţii au elaborat în ultimele săptămâni un „plan terorist în Franţa, pentru care aspirau să devină martiri”. Analiza dispozitivelor digitale confiscate, împreună cu declaraţiile rudelor, a relevat o „radicalizare a celor doi fraţi în ultimii doi ani, precum şi o intensificare marcată a angajamentului lor jihadist în zilele care au precedat arestarea lor”, au declarat oficialii.
Cei doi fraţi au făcut demersuri pentru a planifica un atac „letal şi antisemit”, se spune în comunicat, dar nu sunt oferite detalii cu privire la natura presupusului complot.
Săptămâna trecută, obiective evreieşti au fost ţinta unor atacuri în SUA, Olanda şi Belgia. O explozie la o şcoală evreiască din Amsterdam, sâmbătă, a avut loc la o zi după un presupus atac ce a provocat un incendiu la o sinagogă din Rotterdam, cu o zi înainte.
Partidul lui Marine Le Pen îşi păstrează cel mai important oraş după primul tur al alegerilor locale
Pe măsură ce rezultatele primului tur al alegerilor municipale din Franţa au început să sosească duminică seara, RN, partidul anti-imigraţie al lui Marine Le Pen, şi-a păstrat cel mai mare oraş pe care îl administrează: Perpignan. Louis Aliot a fost reales din primul tur ca primar al oraşului care are o populaţie de 121.000 de locuitori şi se află aproape de graniţa cu Spania, scrie The Guardian.
RN (Rassamblement National) speră acum să poată cuceri şi un alt oraş, de exemplu oraşul de coastă din sudul ţării, Toulon, care va intra în turul doi. Dar orice succes la Toulon va depinde de faptul dacă alte partide se vor uni pentru a bloca RN.
Partidul de stânga radicală al lui Jean-Luc Mélenchon, La France Insoumise (LFI), încearcă, de asemenea, să-şi consolideze poziţia la nivel local înainte ca Mélenchon să-şi încerce, probabil, pentru a patra oară, şansele la candidatura la preşedinţia Franţei anul viitor. Partidul, care încearcă să-şi mărească numărul de consilieri locali, a obţinut rezultate puternice în nordul Franţei, la Lille şi Roubaix, unde se va ajunge acum la turul doi. Manuel Bompard, coordonatorul naţional al LFI, a declarat că partidul este dispus să creeze un „front antifascist” împreună cu alte partide de stânga pentru a împiedica RN să înregistreze câştiguri electorale.
Alegerile municipale din Franţa sunt considerate un test crucial al climatului politic înaintea alegerilor prezidenţiale de anul viitor, deşi votul pentru primari şi consilieri din 35.000 de sate, oraşe şi municipii din toată Franţa se concentrează pe probleme locale, inclusiv securitatea, locuinţele şi colectarea deşeurilor, şi este foarte diferit de alegerile naţionale.
Însă scrutinul în două tururi, desfăşurat în două duminici consecutive – în special votul din oraşele mari – va fi analizat cu atenţie pentru a vedea ce poate dezvălui despre strategia partidelor şi alianţele din peisajul politic din ce în ce mai fragmentat al Franţei, înaintea cursei prezidenţiale din 2027.
Cele două mandate ale lui Emmanuel Macron se încheie anul viitor şi există incertitudine cu privire la cei care vor candida la preşedinţia celei de-a doua economii ca mărime din UE. La doi ani după ce Macron a convocat alegeri anticipate în 2024, parlamentul rămâne divizat, fără majoritate absolută, împărţit între stânga, extrema dreaptă şi centrişti.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Stânga păstrează marile orașe ale Franței după alegerile municipale
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/international/mozaic-stiri-internationale-trump-cere-ajutorul-pentru-securizarea-stramtorii-ormuz”]