[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-internaTionale-trump-afirma-ca-iranul-este-gata-sa-negocieze-un-armistitiu-dar-el-nu-este-dispus-sa-incheie-un-acord/mediaPool/u2jeLMw.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Trump afirmă că Iranul este gata să negocieze un armistiţiu, dar el nu este dispus să încheie un acord
|
El a declanșat un nou atac la adresa lui Zelenski: „Ultima persoană de la care avem nevoie de ajutor”
Preşedintele Donald Trump a declarat sâmbătă pentru NBC News că nu este pregătit să încheie un acord pentru a pune capăt războiului cu Iranul, în ciuda disponibilităţii acestei ţări de a face acest pas. „Condiţiile nu sunt încă suficient de bune”, a spus Trump, dar a refuzat să precizeze care ar fi aceste condiţii.
Într-un interviu telefonic amplu, de aproape 30 de minute, acordat NBC News, preşedintele a mai spus că lucrează împreună cu alte ţări la un plan de securizare a Strâmtorii Ormuz, pe fondul creşterii preţurilor globale la petrol, şi a respins îngrijorările americanilor cu privire la creşterea preţurilor la benzină. Preşedintele a pus, de asemenea, la îndoială faptul că noul lider suprem al Iranului „mai este în viaţă”.
Trump a mărturisit că a fost „surprins” de faptul că Iranul a decis să atace alte ţări din Orientul Mijlociu ca răspuns la operaţiunea americano-israeliană. El a mai spus că atacurile SUA asupra Insulei Kharg de sâmbătă au „distrus complet” cea mai mare parte a insulei. „Dar s-ar putea să o mai lovim de încă câteva ori, doar de dragul distracţiei”, a adăugat el.
Când a fost întrebat care ar fi condiţiile unui potenţial acord pentru a pune capăt războiului, preşedintele a răspuns: „Nu vreau să vă spun asta”. Însă a fost de acord că un angajament din partea Iranului de a renunţa complet la orice ambiţii nucleare ar face parte din acesta.
Comentariile lui Trump vin după ce Reuters a relatat, pe surse, că administraţia Trump nu ia în calcul eforturi de a desfăşura negocieri pentru a pune capăt războiului.
Oficialii administraţiei Trump au transmis mesaje contradictorii în ultimele două săptămâni cu privire la obiectivele militare ale SUA în Iran şi la durata potenţială a conflictului, Trump afirmând uneori că ar putea dura o lună sau mai mult, iar alteori spunând că SUA se află „cu mult înaintea calendarului” şi că „practic nu mai este nimic de atacat”.
Sâmbătă, preşedintele a declarat că „singura putere pe care o au, şi este o putere care poate fi neutralizată relativ rapid, este aceea de a lansa o mină sau de a trage cu o rachetă cu rază relativ scurtă de acţiune. Dar când „vom termina cu zona de coastă, nici acea putere nu o vor mai avea”, a dat el asigurări. El a adăugat ulterior: „Le-am distrus majoritatea rachetelor. Le-am distrus majoritatea dronelor. Le-am distrus, în mare parte, capacitatea de producţie a rachetelor şi dronelor. În două zile, (ţara) va fi complet decimată”.
Strâmtoarea Ormuz
Sâmbătă, Trump a declarat că solicită „numeroaselor ţări afectate de brutalitatea Iranului” să ajute la securizarea Strâmtorii Ormuz, întrucât preţurile globale ale petrolului au crescut brusc pe fondul războiului. Între timp, liderii iranieni au promis să menţină strâmtoarea închisă şi au cerut preţuri şi mai mari la petrol de când a început conflictul.
Preşedintele a spus că mai multe ţări s-au angajat să ajute la securizarea strâmtorii, dar a refuzat să le numească pe vreuna dintre ele. „Nu numai că s-au angajat, dar consideră că este o idee excelentă”, a spus el.
Într-o postare pe Truth Social de sâmbătă dimineaţă, Trump a scris: „Multe ţări, în special cele afectate de încercarea Iranului de a închide Strâmtoarea Ormuz, vor trimite nave de război, împreună cu Statele Unite ale Americii, pentru a menţine strâmtoarea deschisă şi sigură”. El a adăugat: „Sperăm că China, Franţa, Japonia, Coreea de Sud, Marea Britanie şi alte ţări, care sunt afectate de această constrângere artificială, vor trimite nave în zonă”.
Vorbind cu NBC despre Ormuz, Trump a spus că nu este clar dacă Iranul a minat strâmtoarea. „Vom curăţa strâmtoarea foarte intens şi credem că ni se vor alătura alte ţări care sunt parţial împiedicate, iar în unele cazuri chiar împiedicate să obţină petrolul”, a spus el. Dar preşedintele a ezitat când a fost întrebat dacă Marina SUA va începe să escorteze nave prin strâmtoare, spunând: „Nu vreau să vă spun nimic despre asta”, însă a adăugat că „este posibil”.
Preşedintele a confirmat, de asemenea, că forţele americane au efectuat lovituri asupra Insulei Kharg, o insulă strategică situată în largul coastelor Iranului, care găzduieşte un terminal petrolier prin care se fac majoritatea exporturilor de petrol ale ţării. Comandamentul Central al SUA a declarat sâmbătă dimineaţă că a efectuat „lovituri de precizie” asupra a 90 de ţinte militare, „păstrând în acelaşi timp infrastructura petrolieră”, dar Trump a spus mai târziu sâmbătă: „Am distrus complet Insula Kharg, dar s-ar putea să o lovim de încă câteva ori doar de dragul distracţiei”.
Mai trăiește noul lider al Iranului?
În discuţia cu NBC, preşedintele american a pus la îndoială că noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, este în viaţă, după ce acesta nu a apărut în faţa camerelor de filmat, joi, pentru a face prima declaraţie în calitate de lider al Iranului. „Nu ştiu dacă mai este în viaţă. Până acum, nimeni nu a reuşit să-l arate”, a spus Trump. „Am auzit că nu mai este în viaţă, iar dacă este, ar trebui să facă ceva foarte inteligent pentru ţara sa, şi anume să se predea”, a adăugat Trump, deşi a calificat ştirea despre moartea sa drept „un zvon”.
Secretarul apărării, Pete Hegseth, a declarat vineri că Mojtaba Khamenei a fost „rănit şi probabil desfigurat” şi a calificat declaraţia sa scrisă drept „slabă”. Pe de altă parte, Trump a refuzat să spună dacă există un anumit lider iranian pe care ar dori să-l vadă preluând funcţia de lider suprem, afirmând în schimb: „Avem oameni în viaţă care ar fi lideri minunaţi pentru viitorul ţării”.
Întrebat dacă este în contact cu vreunul dintre potenţialii lideri, preşedintele a spus: „Nu vreau să spun asta. Nu vreau să-i pun în pericol”.
Surprins de acțiunile Iranului
Şeful Casei Albe a mai declarat sâmbătă că aliaţii SUA din Orientul Mijlociu, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar şi Arabia Saudită, „au fost extraordinari” şi că „au fost atacaţi fără motiv”. „Am fost foarte surprins”, a mărturisit Trump referitor la faptul că Iranul a vizat alte ţări din Orientul Mijlociu, adăugând că a fost „cea mai mare surpriză pe care a avut-o în toată această situaţie”.
Conform unei analize a NBC News, Iranul a lansat drone către ţări din Orientul Mijlociu, inclusiv cele menţionate de Trump, plus Bahrain şi Kuweit, ţintind infrastructura petrolieră, centrele logistice şi sediile guvernamentale. SUA nu publică date privind numărul de drone cu care se confruntă sau pe care le interceptează, dar datele din Emiratele Arabe Unite arată că, până la 10 martie, 1.475 de vehicule aeriene fără pilot au fost lansate către această ţară.
Sâmbătă dimineaţă, oficialii irakieni au declarat că un atac iranian a lovit o platformă de aterizare pentru elicoptere din incinta Ambasadei SUA din Bagdad. Tot sâmbătă, în urma atacurilor SUA asupra Insulei Kharg, Iranul a ameninţat că va distruge infrastructura petrolieră şi de gaze din întreaga regiune dacă SUA va ataca infrastructura petrolieră de pe insulă.
Prețul benzinei
Trump, care în 2024 l-a atacat în repetate rânduri pe preşedintele de atunci, Joe Biden, din cauza preţurilor ridicate la benzină, a respins sâmbătă îngrijorările cu privire la faptul că creşterea preţurilor la benzină în SUA ar putea afecta republicanii la viitoarele alegeri de la jumătatea mandatului. „Cred că vor scădea sub nivelul anterior, iar eu le-am menţinut la minime record”, a spus Trump despre preţurile la benzină, promiţând că acestea vor scădea imediat după încheierea războiului din Iran.
Pe 1 martie, a doua zi după ce SUA şi Israelul au început să atace Iranul, benzina costa în medie 2,94 dolari pe galon în SUA, potrivit GasBuddy. Sâmbătă, preţul mediu era de 3,66 dolari. „Există atât de mult petrol, atât de multă benzină – există atât de multă acolo, dar ştiţi, este blocată puţin. Se va debloca foarte curând”, a asigurat preşedintele.
Întrebat direct dacă preţurile la benzină ar putea afecta alegerile de la jumătatea mandatului, Trump a spus: „Nu sunt deloc îngrijorat. Singurul lucru pe care vreau să-l fac este să mă asigur că Iranul nu va mai putea fi niciodată tiranul Orientului Mijlociu”, a adăugat el.
Atacuri la Zelenski
Întrebat despre decizia sa de a ridica temporar unele sancţiuni asupra petrolului rusesc pe fondul creşterii preţurilor globale la petrol, preşedintele a spus: „Vreau să am petrol pentru lume. Vreau să am petrol”. El a adăugat că sancţiunile, care au fost impuse când Rusia a invadat Ucraina în 2022, vor „reveni imediat ce criza se va termina”.
Întrebat despre criticile unor lideri străini cu privire la ridicarea sancţiunilor, Trump nu a răspuns direct, ci şi-a îndreptat furia asupra preşedintelui ucrainean, spunând la telefon: „Sunt surprins că Zelenski nu vrea să încheie un acord. Spune-i lui Zelenski să încheie un acord, pentru că Putin este dispus să încheie un acord”.
„Este mult mai dificil să închei o înţelegere cu Zelenski”, a adăugat preşedintele SUA.
La începutul acestei luni, Zelenski s-a oferit să ajute forţele americane şi aliaţii acestora din Orientul Mijlociu să intercepteze dronele iraniene, folosindu-se de experienţa armatei ucrainene în doborârea dronelor ruseşti. Dar sâmbătă, Trump a spus că „nu are nevoie de ajutor”, adăugând: „Ultima persoană de la care avem nevoie de ajutor este Zelenski”.
Totuşi, preşedintele a refuzat să comenteze dacă SUA au acceptat sau nu ajutorul Ucrainei în ceea ce priveşte tehnologia de interceptare a dronelor. Într-o postare pe X, vineri, Zelenski a scris: „Ţările din Orientul Mijlociu ne-au contactat, cerându-ne să împărtăşim experienţa noastră în interceptarea dronelor iraniene Shahed în timpul atacurilor masive. De aceea am trimis deja echipe de experţi în trei ţări”.
Sâmbătă dimineaţă, un politician iranian a declarat că Ucraina este o „ţintă legitimă şi legală” pentru Iran, deoarece Ucraina a oferit ajutor pentru apărarea împotriva dronelor iraniene.
Rugat să răspundă la informaţiile conform cărora Rusia împărtăşeşte informaţii cu Iranul despre localizarea forţelor americane, Trump a spus: „Poate că Rusia oferă informaţii, poate că nu”. El a adăugat că şi SUA „fac asta împotriva lor”, deoarece „oferă puţină informaţie Ucrainei şi încearcă să facă pace între cele două ţări”.
Gardienii Revoluţiei promit că îl vor „vâna şi ucide” pe premierul israelian Benjamin Netanyahu
Gardienii Revoluţiei din Iran au promis că îl vor „vâna şi ucide” pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, în a 16-a zi a războiului dintre Republica Islamică, Israel şi Statele Unite. „Dacă acest criminal care a ucis copii este încă în viaţă, vom continua să-l vânăm şi să-l ucidem cu toată puterea noastră”, au scris gardienii pe site-ul lor, Sepah News.
Duminică, ministrul turc de Externe Hakan Fidan a declarat într-un interviu acordat Associated Press că, atât timp cât Benjamin Netanyahu rămâne premier, Israelul va continua să identifice „un inamic” în regiune pentru a-şi promova agenda politică. „Atât timp cât Netanyahu este acolo, (Israelul) va identifica mereu pe cineva drept inamic”, a spus el. „Pentru că au nevoie de asta pentru a-şi promova propria agendă. Dacă nu ar fi Turcia, ar lege o altă ţară din regiune”, a adăugat şeful diplomaţiei turce.
Protestatari cubanezi au devastat sediul Partidului Comunist pe fondul agravării crizei energetice
Manifestanţi nemulţumiţi dintr-un oraş cubanez au devastat sediul Partidului Comunist în urma unei mişcări de protest organizate faţă de preţurile ridicate la alimente şi faţă de întreruperile repetate de curent electric, o rară manifestare de nemulţumire publică în ţara cu regim autoritar, relatează BBC.
Cinci persoane au fost arestate după ce un grup restrâns a vandalizat sediul partidului din centrul oraşului Moron în noaptea de vineri spre sâmbătă, a declarat Ministerul de Interne al Cubei. Demonstraţia de vineri „a început iniţial paşnic”, înainte de a degenera în „acte de vandalism”, a relatat ziarul de stat Invasor. „Un grup mai mic de oameni a aruncat cu pietre în intrarea în clădire şi a aprins un foc în stradă cu mobilierul din zona recepţiei”, potrivit ziarului. Imaginile care circulă pe reţelele de socializare par să arate pietre aruncate prin ferestre în timp ce oamenii strigă „libertate”, iar un incendiu de proporţii arde în centrul străzii. Disidenţa publică este neobişnuită în Cuba. Deşi Constituţia din 2019 le acordă cetăţenilor dreptul de a manifesta, o lege care defineşte limitele acestui drept este în prezent blocată în legislativ.
În urma întreruperilor repetate de curent electric din întreaga ţară din ultimele săptămâni, unii cubanezi au început să protesteze lovind oale şi tigăi pe străzi noaptea sau acasă.
Capitala, Havana, care a înregistrat întreruperi de curent de până la 15 ore pe zi, a fost epicentrul protestelor recente. Săptămâna trecută, un grup de studenţi s-au adunat la Universitatea din Havana pentru a protesta la adresa perturbărilor din procesul educaţional cauzate de criza energetică tot mai gravă. Nemulţumirea în rândul cubanezilor creşte pe măsură ce insula este afectată de întreruperi repetate de curent şi de penuria de alimente, combustibil şi medicamente, situaţie agravată de un blocaj petrolier prelungit impus de SUA.
Protestul a avut loc la câteva ore după ce guvernul de la Havana a confirmat că sunt în curs discuţii cu SUA pentru a „căuta soluţii prin dialog” în legătură cu diferendele dintre cele două ţări.
Preşedintele cubanez Miguel Díaz-Canel a declarat vineri într-o transmisiune naţională că nu a intrat combustibil în ţară de trei luni ca urmare a blocadei petroliere impuse de SUA. Preşedintele SUA, Donald Trump, nu şi-a ascuns dorinţa de a vedea o schimbare la conducerea Cubei. El a declarat luni că Havana se află în „mare dificultate”, ameninţând cu o „preluare prietenească” a puterii. Trump afirmase anterior că statul cu un singur partid ar fi „următorul” după capturarea aliatului său, preşedintele venezuelean Nicolás Maduro, în ianuarie.
Rusia o desemnează pe strănepoata liderului sovietic Hruşciov drept „agent străin”
Profesorul universitar american Nina Hruşciova, strănepoata unui fost lider sovietic Nikita Hruşciov, a fost desemnată vineri de Rusia drept „agent străin” – un termen cu conotaţii de spionaj pe care Moscova îl aplică persoanelor pe care le consideră implicate în activităţi anti-ruse, relatează Reuters.
Nina Hruşciova, în vârstă de 62 de ani, este profesoară la universitatea The New School din New York şi a continuat să facă vizite de cercetare în Rusia de la invazia rusă pe scară largă în Ucraina, în 2022. Străbunicul ei, Nikita Hruşciov, a condus Uniunea Sovietică între 1953 şi 1964, când a fost înlăturat de colegii săi din Biroul Politic.
Agenţia de ştiri rusă TASS a citat Ministerul Justiţiei, care a afirmat că Nina Hruşciova a diseminat informaţii false despre politicile ruseşti şi s-a opus „operaţiunii militare speciale” din Ucraina.
Contactată de Reuters, Hruşciova a declarat că nu este surprinsă de faptul că a fost adăugată pe lista „agenţilor străini” a Rusiei, care, începând de vineri, conţine 1.164 de nume, inclusiv politicieni, jurnalişti, artişti, ONG-uri şi organizaţii media.
„Ar fi fost neglijent din partea lor să nu facă asta mai devreme sau mai târziu”, a spus ea, adăugând că este prea devreme pentru a spune care va fi impactul practic.
Persoanele incluse pe lista agenţilor străini sunt supuse unor cerinţe birocratice împovărătoare şi unor restricţii în ceea ce priveşte veniturile lor în Rusia. Acestea sunt obligate să menţioneze eticheta de agent străin în postările de pe reţelele sociale sau în orice alt material pe care îl publică.
Unii critici ai Kremlinului au purtat această etichetă ca pe o emblemă de onoare, în timp ce alţii spun că este o povară care îi împiedică în munca lor, deoarece îi face pe alţi ruşi să îi ocolească.
„Există cu siguranţă o ironie istorică, dar nimic şocant. Când Stalin este în ascensiune, Hruşciov este în declin”, a comentat ea. Ea a făcut aluzie la reablilitarea în Rusia a reputaţiei dictatorului sovietic Iosif Stalin, al cărui regim de teroare a fost denunţat de Hruşciov într-un faimos discurs din 1956 adresat unui congres al Partidului Comunist.
Rusia a marcat luna trecută 70 de ani de la acest discurs, stârnind o nouă dezbatere despre moştenirea celor doi lideri sovietici.
Hruşciov a fost liderul sovietic care a transferat Crimeea de la Rusia către Ucraina în 1954, un act anulat în 2014 când forţele ruse au invadat peninsula şi preşedintele Vladimir Putin a declarat anexarea acesteia. Hruşciov este, de asemenea, celebru pentru confruntarea cu preşedintele american John F. Kennedy în timpul Crizei rachetelor din Cuba din 1962, când lumea s-a aflat la un pas de războiul nuclear.
O explozie a avariat o şcoală evreiască din Amsterdam într-un atac ţintit asupra comunităţii evreieşti
O explozie a avariat o şcoală evreiască din Amsterdam, a anunţat presa olandeză, citată de Sky. Primarul oraşului, Femke Halsema, a declarat că ea crede că explozia de peste noapte a fost un atac ţintit împotriva comunităţii evreieşti. „Acesta este un act laş de agresiune împotriva comunităţii evreieşti”, a declarat Femke Halsema. „Evreii din Amsterdam se confruntă din ce în ce mai mult cu antisemitismul. Acest lucru este inacceptabil”, a spus ea.
Poliţia şi pompierii au reuşit să intervină rapid la incident, iar pagubele aduse şcolii au fost limitate. Nu se ştie dacă au existat victime. Poliţia investighează imaginile de pe camerele de filmat care par să o arate pe persoana care a detonat explozibilul.
Incidentul are loc la o zi după ce poliţia olandeză a anunţat arestarea a patru bărbaţi, suspectaţi că ar fi declanşat o explozie în faţa unei sinagogi din Rotterdam, care a provocat un incendiu şi daune clădirii. Şcolile, sinagogile şi instituţiile evreieşti din întreaga lume şi-au sporit securitatea de când au început atacurile americano-israeliene asupra Iranului luna trecută.
România, sprijin pentru gestionarea poluării pe fluviul Nistru
România sprijină Republica Moldova pentru gestionarea poluăriii de pe fluviul Nistru, fiind trimise în ţara vecină echipamente şi materiale, dar şi o echipă specializată de intervenţie de la ”Apele Române”, care ajută la colectarea substanţelor poluante de pe suprafaţa apei, anunţă Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).
Conform sursei citate, sprijinul acordat a constat în 200 de metri de pânză hesiană, 600 de kilograme de material absorbant, 2.000 de metri de rulou absorbant, 30 de capcane de petrol şi 112 metri de baraj absorbant.
Republica Moldova a solicitat activarea Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii Europene după deversări de produse petroliere în râul Nistru, provocate de atacurile Rusiei împotriva Ucrainei, a anunţat vineri premierul Alexandru Munteanu. ”Prin acest mecanism, solicităm sprijinul partenerilor europeni pentru mobilizarea rapidă a unor echipe de specialişti şi a echipamentelor necesare pentru gestionarea situaţiei din teren. Este vorba despre echipamente pentru captarea, reţinerea şi colectarea impurităţilor petroliere din apă, precum şi despre staţii mobile de testare a calităţii apei”, a precizat şeful guvernului de la Chişinău, într-o postare pe Facebook.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Stânga păstrează marile orașe ale Franței după alegerile municipale
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/international/mozaic-Stiri-internaTionale-trump-afirma-ca-iranul-este-gata-sa-negocieze-un-armistitiu-dar-el-nu-este-dispus-sa-incheie-un-acord”]