[analyse_image type=”featured” src=”https://sansanews.ro/wp-content/uploads/2026/03/Presentation1.jpghttps://sansanews.ro/wp-content/uploads/2026/03/Presentation1.jpg”]
Concluziile raportului Curții de Conturi pentru anul 2024
au generat un schimb de replici în spațiul public între primarul Constantin
Toma și reprezentanții opoziției. Edilul-șef îl indică drept autor al unei
campanii de denigrare pe fostul senator Vlad Pufu, despre care spune că s-ar afla la
originea atacurilor la adresa sa. Tot acesta l-ar susține și pe consilierul
municipal Irinel Cârstea în
pozițiile publice împotriva primarului. Aceștia însă resping acuzațiile, afirmă
că acționează independent și solicită clarificări privind gestionarea
fondurilor publice.
Primarul Constantin Toma a scris, pe Facebook, că
informațiile apărute în spațiul public privind „dezastrul financiar” de la
Primărie reprezintă o acțiune motivată politic. Edilul îi nominalizează direct
pe cei pe care îi consideră responsabili de această situație:
„Constat cu tristețe că în ultimele săptămâni a început o acțiune de denigrare împotriva mea, motivată evident politic (…). Cuvintele „dezastrul financiar la Primăria Buzău” au plecat de la un consilier local PNL fost USR, fost candidat și probabil viitor candidat pentru funcția de primar, sprijinit de un patron de presă, fost senator PNL”, a scris Constantin Toma.
Primarul
a oferit explicații pentru 9 puncte din raport (Piața Dacia, Aquapark,
Velocity, redevențe RER etc.), susținând că majoritatea sunt „erori umane” fără
prejudiciu, cauzate de volumul mare de muncă și lipsa de personal, multe fiind
deja remediate.
Consilierul
Irinel Cârstea a respins ferm ideea că ar fi „ghidat” de cineva, punctând că
reacțiile sale sunt fundamentate strict pe documente oficiale. Acesta a
subliniat că încercarea primarului de a muta discuția în zona politică este o
strategie de a evita răspunderea:
„Ceea ce prezentați ca fiind o „campanie de denigrare” este, în realitate, o reacție firească la constatările unei instituții oficiale. Am observat o încercare de a duce în derizoriu discuția prin accentuarea calității mele de membru într-un partid sau altul. În spatele acestor dezvăluiri nu se află „interese ascunse” sau „Illuminati”, ci Curtea de Conturi”, a replicat Cârstea.
Totodată,
acesta a ținut să precizeze că invocarea „erorilor umane” nu scuză deficiențele
administrative:
„Faptul că răspunsurile oferite sunt construite în jurul ideii de „eroare umană” sau „lipsă de prejudiciu” nu anulează existența problemelor. Administrarea unui oraș presupune nu doar rezultate, ci și rigoare, prevenție și asumare atunci când apar disfuncționalități. A minimaliza constant aceste situații riscă să transmită un mesaj greșit: că responsabilitatea poate fi relativizată. De asemenea, poziționarea dumneavoastră în rol de victimă (chiar nu este cazul) în fața unui presupus atac politic nu contribuie la clarificarea situației, ci amplifică neîncrederea în instituțiile statului, pentru că nu este vorba despre dumneavoastră, ci despre instituția pe care dumneavoastră o reprezentați vremelnic.”
Consilierul
a adus ca exemplu concret un proces pierdut cu firma Concas, unde primăria a
fost obligată la plata a peste 700.000 de lei penalități pentru facturi
neplătite la timp. Cârstea acuză o schemă prin care responsabilitatea este diluată
prin angajarea unor firme de avocatură externe care, în acest caz, ar fi depus
documentele după termenul legal, ducând la pierderea procesului pe banii
cetățenilor.
La rândul său, Vlad Pufu respinge ideea că informarea
publicului despre raportul instituției de control ar reprezenta o tentativă de
a genera panică. Acesta susține că problemele ridicate sunt realități administrative
care necesită răspunsuri, nu victimizări politice:
„M-a frapat întotdeauna ușurința cu care primarul Constantin Toma disimulează. Manipulează și deturnează sensuri, recompune desfășurări factuale, omite chestiuni evidente. Ieri, spre exemplu, în „confesiunea” către buzoieni răspunde selectiv la câteva puncte, oarecum convenabile, din raportul Curții de Conturi. Vorbește cu lejeritate despre erori umane! Tot erori umane au fost și la Cernobâl”, a replicat Vlad Pufu.
Disputa dintre cele două părți vizează mai multe proiecte de
investiții și decizii administrative, care au fost analizate diferit de
municipalitate și opoziție. Referitor la proiectul Aquapark, în timp ce
primarul susține că supraevaluarea a fost corectată prin HCL fără a se produce un
prejudiciu, Vlad Pufu contestă însăși oportunitatea unui credit de 11 milioane
de euro pentru acest obiectiv. O divergență similară apare și în cazul
proiectului Velocity: municipalitatea invocă necesitatea subvenționării
mobilității urbane, în timp ce opoziția critică mentenanța de 500.000 euro
anual pentru biciclete care nu sunt folosite.
Nici execuția Pieței Dacia nu a fost scutită de critici,
Vlad Pufu invocând contrastul dintre desenul original din marmură și
materialele utilizate în prezent. O problemă considerată alarmantă de către
opoziție rămâne situația blocurilor din anii ’90, despre care se susține că au
fost expertizate și încadrate în clasa 2 de risc seismic fără informarea
prealabilă a locatarilor, acțiune ce ar putea duce la scăderea valorii de piață
a apartamentelor.
”Aproape 30 de blocuri – atenție! – dintre cele noi (adică ultimele terminate în anii ’90), s-au trezit peste noapte că au nevoie de consolidarea structurii de rezistență, pe lângă reabilitarea termică. Fără ca proprietarii apartamentelor (adică domenii private) să știe, înțelegem că există niște misterioase expertize care califică blocurile în clasa 2 de risc seismic. Aspect în curs de elucidare pentru că de aici s-a abătut calvarul asupra locatarilor! S-au trezit cu picamere la subsolul blocurilor și buldoexcavatoare care săpau în jur, locatari trimiși de acasă, evacuați și alte aventuri pe care aceștia le relatează. O operație grea, o grefă pe corp sănătos! Se vehiculează multe suspiciuni. Pe lista de blocuri reabilitate nu s-au luat cele deja expertizate, cu „bulină roșie”. Grosul este reprezentat de cele mai noi, fapt ce a paralizat toți vecinii”, mai arată Vlad Pufu.
În ciuda explicațiilor oferite de municipalitate, care
invocă lipsa unei organigrame complete și încărcarea angajaților ca surse ale
„erorilor umane”, reprezentanții opoziției susțin că administrarea orașului
necesită mai multă rigoare și o asumare transparentă a responsabilității în
fața cetățenilor.
Concluziile raportului Curții de Conturi pentru anul 2024
au generat un schimb de replici în spațiul public între primarul Constantin
Toma și reprezentanții opoziției. Edilul-șef îl indică drept autor al unei
campanii de denigrare pe fostul senator Vlad Pufu, despre care spune că s-ar afla la
originea atacurilor la adresa sa. Tot acesta l-ar susține și pe consilierul
municipal Irinel Cârstea în
pozițiile publice împotriva primarului. Aceștia însă resping acuzațiile, afirmă
că acționează independent și solicită clarificări privind gestionarea
fondurilor publice.
Primarul Constantin Toma a scris, pe Facebook, că
informațiile apărute în spațiul public privind „dezastrul financiar” de la
Primărie reprezintă o acțiune motivată politic. Edilul îi nominalizează direct
pe cei pe care îi consideră responsabili de această situație:
„Constat cu tristețe că în ultimele săptămâni a început o acțiune de denigrare împotriva mea, motivată evident politic (…). Cuvintele „dezastrul financiar la Primăria Buzău” au plecat de la un consilier local PNL fost USR, fost candidat și probabil viitor candidat pentru funcția de primar, sprijinit de un patron de presă, fost senator PNL”, a scris Constantin Toma.
Primarul
a oferit explicații pentru 9 puncte din raport (Piața Dacia, Aquapark,
Velocity, redevențe RER etc.), susținând că majoritatea sunt „erori umane” fără
prejudiciu, cauzate de volumul mare de muncă și lipsa de personal, multe fiind
deja remediate.
Consilierul
Irinel Cârstea a respins ferm ideea că ar fi „ghidat” de cineva, punctând că
reacțiile sale sunt fundamentate strict pe documente oficiale. Acesta a
subliniat că încercarea primarului de a muta discuția în zona politică este o
strategie de a evita răspunderea:
„Ceea ce prezentați ca fiind o „campanie de denigrare” este, în realitate, o reacție firească la constatările unei instituții oficiale. Am observat o încercare de a duce în derizoriu discuția prin accentuarea calității mele de membru într-un partid sau altul. În spatele acestor dezvăluiri nu se află „interese ascunse” sau „Illuminati”, ci Curtea de Conturi”, a replicat Cârstea.
Totodată,
acesta a ținut să precizeze că invocarea „erorilor umane” nu scuză deficiențele
administrative:
„Faptul că răspunsurile oferite sunt construite în jurul ideii de „eroare umană” sau „lipsă de prejudiciu” nu anulează existența problemelor. Administrarea unui oraș presupune nu doar rezultate, ci și rigoare, prevenție și asumare atunci când apar disfuncționalități. A minimaliza constant aceste situații riscă să transmită un mesaj greșit: că responsabilitatea poate fi relativizată. De asemenea, poziționarea dumneavoastră în rol de victimă (chiar nu este cazul) în fața unui presupus atac politic nu contribuie la clarificarea situației, ci amplifică neîncrederea în instituțiile statului, pentru că nu este vorba despre dumneavoastră, ci despre instituția pe care dumneavoastră o reprezentați vremelnic.”
Consilierul
a adus ca exemplu concret un proces pierdut cu firma Concas, unde primăria a
fost obligată la plata a peste 700.000 de lei penalități pentru facturi
neplătite la timp. Cârstea acuză o schemă prin care responsabilitatea este diluată
prin angajarea unor firme de avocatură externe care, în acest caz, ar fi depus
documentele după termenul legal, ducând la pierderea procesului pe banii
cetățenilor.
La rândul său, Vlad Pufu respinge ideea că informarea
publicului despre raportul instituției de control ar reprezenta o tentativă de
a genera panică. Acesta susține că problemele ridicate sunt realități administrative
care necesită răspunsuri, nu victimizări politice:
„M-a frapat întotdeauna ușurința cu care primarul Constantin Toma disimulează. Manipulează și deturnează sensuri, recompune desfășurări factuale, omite chestiuni evidente. Ieri, spre exemplu, în „confesiunea” către buzoieni răspunde selectiv la câteva puncte, oarecum convenabile, din raportul Curții de Conturi. Vorbește cu lejeritate despre erori umane! Tot erori umane au fost și la Cernobâl”, a replicat Vlad Pufu.
Disputa dintre cele două părți vizează mai multe proiecte de
investiții și decizii administrative, care au fost analizate diferit de
municipalitate și opoziție. Referitor la proiectul Aquapark, în timp ce
primarul susține că supraevaluarea a fost corectată prin HCL fără a se produce un
prejudiciu, Vlad Pufu contestă însăși oportunitatea unui credit de 11 milioane
de euro pentru acest obiectiv. O divergență similară apare și în cazul
proiectului Velocity: municipalitatea invocă necesitatea subvenționării
mobilității urbane, în timp ce opoziția critică mentenanța de 500.000 euro
anual pentru biciclete care nu sunt folosite.
Nici execuția Pieței Dacia nu a fost scutită de critici,
Vlad Pufu invocând contrastul dintre desenul original din marmură și
materialele utilizate în prezent. O problemă considerată alarmantă de către
opoziție rămâne situația blocurilor din anii ’90, despre care se susține că au
fost expertizate și încadrate în clasa 2 de risc seismic fără informarea
prealabilă a locatarilor, acțiune ce ar putea duce la scăderea valorii de piață
a apartamentelor.
”Aproape 30 de blocuri – atenție! – dintre cele noi (adică ultimele terminate în anii ’90), s-au trezit peste noapte că au nevoie de consolidarea structurii de rezistență, pe lângă reabilitarea termică. Fără ca proprietarii apartamentelor (adică domenii private) să știe, înțelegem că există niște misterioase expertize care califică blocurile în clasa 2 de risc seismic. Aspect în curs de elucidare pentru că de aici s-a abătut calvarul asupra locatarilor! S-au trezit cu picamere la subsolul blocurilor și buldoexcavatoare care săpau în jur, locatari trimiși de acasă, evacuați și alte aventuri pe care aceștia le relatează. O operație grea, o grefă pe corp sănătos! Se vehiculează multe suspiciuni. Pe lista de blocuri reabilitate nu s-au luat cele deja expertizate, cu „bulină roșie”. Grosul este reprezentat de cele mai noi, fapt ce a paralizat toți vecinii”, mai arată Vlad Pufu.
În ciuda explicațiilor oferite de municipalitate, care
invocă lipsa unei organigrame complete și încărcarea angajaților ca surse ale
„erorilor umane”, reprezentanții opoziției susțin că administrarea orașului
necesită mai multă rigoare și o asumare transparentă a responsabilității în
fața cetățenilor.
[analyse_source url=”https://sansanews.ro/macel-toma-acuza-o-campanie-de-denigrare-dirijata-de-pufu-tot-el-il-sustine-si-pe-irinel-castea-pufu-asta-e-omul-personaj-de-roman-spiritele-s-au-incins/”]