[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-internaTionale-finlanda-pentru-al-noualea-an-consecutiv-cea-mai-fericita-tara/mediaPool/uFlLRjD.png”]
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Finlanda, pentru al nouălea an consecutiv cea mai fericită ţară
|
România a urcat pe locul 34 din lume
Utilizarea intensivă a reţelelor sociale afectează negativ bunăstarea tinerilor la nivel mondial, subliniază raportul anual privind fericirea publicat joi sub egida ONU, în care Finlanda ocupă primul loc pentru al nouălea an consecutiv. România a urcat un loc în top, faţă de 2025, clasându-se pe 34 din aproape 150 de ţări.
Raportul, publicat anual în preajma Zilei Internaţionale a Fericirii a Organizaţiei Naţiunilor Unite, clasifică peste 140 de ţări pe baza modului în care oamenii îşi evaluează propriile vieţi. Datele provin în principal din sondajul Gallup World Poll, cercetătorii analizând, de asemenea, factori precum sprijinul social, speranţa de viaţă sănătoasă, libertatea, generozitatea şi percepţia asupra corupţiei.
Legătura dintre utilizarea reţelelor sociale şi bunăstarea este evidenţiată în acest raport într-un moment în care multe ţări iau în considerare impunerea de restricţii asupra utilizării reţelelor sociale de către tineri.
„Scăderi spectaculoase” ale nivelului de fericire au fost înregistrate în rândul tinerilor sub 25 de ani din Statele Unite, Canada, Australia şi Noua Zeelandă, „în special în rândul fetelor”, indică raportul. În schimb, în alte regiuni ale lumii se observă o creştere a nivelului mediu de fericire declarat în rândul tinerilor.
„Majoritatea tinerilor din lume sunt mai fericiţi astăzi decât acum 20 de ani, iar aceasta este o tendinţă care merită atenţia noastră”, a declarat într-un comunicat Jon Clifton, director general al Gallup, care a contribuit la elaborarea raportului.
Acesta subliniază că impactul utilizării reţelelor sociale asupra stării de bine este „complex”.
Printre factorii care influenţează acest aspect se numără timpul petrecut pe platforme, tipul platformei, modul în care aceasta este utilizată, precum şi factori demografici precum sexul şi statutul socio-economic.
„O utilizare intensivă este asociată cu un nivel de bunăstare semnificativ mai scăzut, dar cei care se îndepărtează în mod deliberat de reţelele sociale par, de asemenea, să piardă anumite efecte pozitive”, explică Jan-Emmanuel De Neve, unul dintre autorii raportului, profesor de economie la Universitatea Oxford şi director al Centrului de Cercetare privind Bunăstarea al acesteia.
Dintre cele 147 de ţări incluse în raport, cele mai scăzute niveluri de satisfacţie faţă de viaţă au fost înregistrate în Afganistan, unde liderii talibani, reveniţi la putere în 2021, sunt acuzaţi de încălcări ale drepturilor omului şi de maltratarea femeilor.
Calculat pe o medie de trei ani, indicele fericirii ia în considerare şase factori, printre care PIB-ul pe cap de locuitor, speranţa de viaţă în condiţii bune de sănătate, sprijinul social, libertatea de a face alegeri de viaţă, generozitatea şi percepţia corupţiei.
Ţările nordice continuă să domine fruntea clasamentului, Islanda, Danemarca, Suedia şi Norvegia alăturându-se Finlandei pentru a ocupa cinci dintre primele şase locuri în acest an.
Costa Rica se clasează pe locul patru, intrând pentru prima dată în top 5 şi obţinând cea mai bună clasare atinsă vreodată de o ţară din America Latină. Franţa se situează pe locul 35 (33 în 2025).
Pentru prima dată, nicio ţară anglofonă nu figurează în top 10 de la prima publicare a raportului în 2012.
Finlanda şi-a păstrat primul loc cu un scor de 7,764 din 10. Pentru Juho Saari, profesor de politică socială şi sănătate la Universitatea din Tampere, Finlanda se confruntă în continuare cu provocări, în special o rată record a şomajului şi reduceri semnificative ale prestaţiilor sociale. „În ciuda tuturor acestor lucruri, suntem fericiţi”, a declarat el pentru AFP.
„Acest lucru ne arată că politica nu are o importanţă atât de mare”, a adăugat el, explicând că viaţa privată a oamenilor este un factor determinant. Renumită pentru miile sale de lacuri, cultura saunei şi sistemul său de protecţie socială foarte dezvoltat, ţara cu 5,6 milioane de locuitori se bucură de un nivel ridicat de încredere în autorităţi şi de un nivel scăzut de inegalitate. „Avem o natură nealterată, iar pacea şi liniştea care domnesc aici sunt probabil principalul nostru atu care explică de ce se trăieşte atât de bine aici”, spune Karolina Iissalo, în vârstă de 30 de ani, pe care am întâlnit-o în timp ce îşi sărbătorea ziua de naştere într-o saună publică din centrul oraşului Helsinki.
Val Kilmer va fi readus la viaţă prin inteligenţă artificială pentru a juca într-un film
Val Kilmer va fi readus la viaţă cu ajutorul inteligenţei artificiale. Legendarul actor, care a decedat anul trecut la vârsta de 65 de ani, va juca în drama „As Deep As the Grave”. Cu cinci ani înainte de moartea sa, Val Kilmer a fost distribuit în rolul părintelui Fintan, un preot catolic şi spiritualist de origine amerindiană, în filmul „As Deep as the Grave”. Însă Kilmer, care se lupta cu un cancer la gât, era prea bolnav pentru a putea ajunge vreodată pe platoul de filmare. „El era actorul pe care îl doream pentru acest rol”, spune scenaristul şi regizorul filmului, Coerte Voorhees. „Rolul a fost conceput în mare parte în jurul lui. Se baza pe moştenirii lui amerindiană şi pe legăturile şi dragostea lui pentru sud-vestul Statelor Unite. Mă uitam zilele trecute la foaia de filmare şi îl aveam pregătit pentru filmări. Trecea printr-o perioadă foarte, foarte grea din punct de vedere medical şi nu a putut să o facă”.
Chiar dacă nu a filmat nicio scenă, Voorhees a reuşit să-şi pună în practică viziunea de a-l include pe Kilmer în distribuţie, folosind tehnologia de ultimă generaţie a inteligenţei artificiale generative. Şi a făcut acest lucru cu sprijinul moştenitorilor regretatului actor şi al fiicei sale, Mercedes (Voorhees spune că şi fiul lui Kilmer, Jack, îl susţine).
„Familia lui spunea mereu cât de important considerau că este filmul şi că Val îşi dorea cu adevărat să facă parte din acest proiect”, spune Coerte Voorhees. „El credea cu adevărat că era o poveste importantă la care voia să-şi asocieze numele. Acel sprijin mi-a dat încrederea necesară să spun: bine, hai să facem asta. În ciuda faptului că unii oameni ar putea considera acest lucru controversat, asta era ceea ce îşi dorea Val”, potrivit Variety.
„As Deep as the Grave”, care anterior se numea „Canyon of the Dead”, este povestea reală a arheologilor din sud-vestul Statelor Unite, Ann şi Earl Morris, care relatează săpăturile lor din Canyon de Chelly, Arizona, în efortul de a reconstitui istoria poporului Navajo. Abigail Lawrie („Tin Star”) joacă alături de Tom Felton („Harry Potter”), într-o distribuţie care îi include şi pe Wes Studi şi Abigail Breslin.
Kilmer, sau versiunea generată de AI a actorului, va apărea într-o „parte semnificativă” a filmului finalizat. Proiectul foloseşte atât imagini cu Kilmer mai tânăr, multe dintre ele furnizate de familia sa, cât şi imagini din ultimii ani ai vieţii sale, pentru a prezenta personajul în diferite etape ale vieţii. Sunetul utilizează, de asemenea, vocea lui Kilmer, care, în ultima parte a vieţii, a fost afectată de o intervenţie chirurgicală la trahee.
„Personajul din film suferă, de asemenea, de tuberculoză”, spune John Voorhees, producătorul filmului şi fratele lui Coerte. „Din nou, acest personaj istoric oglindeşte starea reală a lui Val atunci când suferea de cancer la gât. Aşadar, în ceea ce priveşte vocea, aceasta este o ocazie cu adevărat unică pentru ca personajul să reflecte boala de care suferea de fapt actorul, creând astfel un fel de punte”.
„As Deep as the Grave” este o producţie independentă, care a trebuit să facă faţă întreruperilor cauzate de pandemia de covid, ceea ce a prelungit producţia la şase ani. La un moment dat, realizatorii filmului au tăiat scene în care apărea părintele Fintan din motive bugetare şi din cauza constrângerilor de timp, dar când au vizionat materialul filmat, şi-au dat seama că trebuie să le reintroducă pentru a completa naraţiunea.
Există încă o dezbatere aprinsă în jurul inteligenţei artificiale, o parte a comunităţii creative fiind îngrijorată că această tehnologie va duce la pierderea locurilor de muncă, temându-se că imaginea actorilor va fi folosită fără consimţământul lor. Cei doi fraţi sunt conştienţi că decizia lor ar putea atrage critici, dar speră că filmul „As Deep as the Grave” va demonstra cum poate fi utilizată inteligenţa artificială în mod etic. De asemenea, ei subliniază că producţia a respectat liniile directoare ale SAG şi a plătit o compensaţie moştenitorilor lui Kilmer pentru apariţia sa.
Mercedes Kilmer a afirmat că susţine filmul şi a subliniat că tatăl ei era „un om profund spiritual”, care se identifica cu o „poveste despre descoperire şi iluminare” a cărei acţiune se desfăşoară în sud-vestul Statelor Unite, unde el îşi stabilise domiciliul, în New Mexico. „El a privit întotdeauna cu optimism tehnologiile emergente, considerându-le un instrument de extindere a posibilităţilor narative”, a spus Mercedes Kilmer. „Acest spirit este ceva ce onorăm cu toţii în cadrul acestui film, din care el a făcut parte integrantă”.
Libertatea a atins cel mai scăzut nivel din Statele Unite, potrivit Freedom House
Nivelul libertăţii în Statele Unite a atins cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată, a indicat joi organizaţia non-guvernamentală americană Freedom House, care semnalează o derivă autoritară a lui Donald Trump.
Potrivit ONG-ului cu sediul la Washington, care apără libertăţile individuale, libertatea s-a erodat la nivel mondial în 2025 pentru al 20-lea an consecutiv. Statele Unite şi-au păstrat calificativul „liber”, dar nota lor a scăzut la 81 de puncte din 100, cel mai slab scor de la publicarea acestui indice în 1972. Acest scor plasează Statele Unite la acelaşi nivel cu Africa de Sud şi sub o serie de aliaţi europeni, precum şi sub Coreea de Sud şi Panama.
Organizaţia non-profit, care primeşte însă subvenţii de la guvernul american, întocmeşte în fiecare an un clasament, pe baza unui indice care include, pentru fiecare ţară, gradul de democraţie şi libertăţile civile.
Administraţia Trump a redus însă subvenţiile, încetând să mai considere promovarea democraţiei o prioritate. „Regresul înregistrat în Statele Unite se datorează atât disfuncţionalităţii puterii legislative, cât şi dominaţiei puterii executive, presiunii crescânde exercitate asupra capacităţii cetăţenilor de a se exprima liber, precum şi eforturilor depuse de noua administraţie pentru a submina măsurile de combatere a corupţiei”, a explicat Freedom House.
De la revenirea sa la putere, în urmă cu mai bine de un an, preşedintele Donald Trump a ordonat închiderea unor agenţii guvernamentale întregi şi a desfăşurat în toată ţara agenţi anti-imigraţie înarmaţi şi mascaţi. Statele Unite au înregistrat o scădere de trei puncte, o scădere înregistrată doar de o singură altă ţară „liberă”, Bulgaria, unde alegerile din 2024 au fost marcate de acuzaţii de fraudă.
În ansamblu, doar 21% din populaţia mondială trăieşte în ţări clasificate drept „libere”. În ultimele două decenii, la nivel mondial, „mult mai multe ţări au fost retrogradate în categoria „nelibere” decât cele care s-au democratizat”, a subliniat Cathryn Grothe, analist la Freedom House şi coautoare a raportului.
„Lumea devine din ce în ce mai puţin liberă, zona intermediară se restrânge, în timp ce ţările libere rămân relativ stabile”, a adăugat ea.
Pe o notă pozitivă, trei ţări au trecut din categoria „parţial libere” în cea de „libere”: Bolivia şi Malawi, care au organizat amândouă alegeri competitive, şi Fiji, care a consolidat statul de drept.
Singura ţară care a obţinut un scor perfect de 100 la capitolul libertate este Finlanda. La polul opus, doar Sudanul de Sud a primit nota 0.
Reuters: SUA iau în calcul desfăşurarea de trupe în Iran
Administraţia preşedintelui Donald Trump ia în considerare desfăşurarea a mii de soldaţi americani pentru a-şi consolida operaţiunea în Orientul Mijlociu, în timp ce armata SUA se pregăteşte pentru posibile următoare etape în campania sa împotriva Iranului, au declarat pentru Reuters un oficial american şi trei persoane familiarizate cu problema.
Desfăşurările de trupe ar putea contribui la oferirea de opţiuni suplimentare lui Trump, în contextul în care acesta ia în calcul extinderea operaţiunilor americane, războiul cu Iranul aflându-se deja în a treia săptămână. Aceste opţiuni includ asigurarea trecerii în siguranţă a petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz, o misiune ce ar fi îndeplinită în principal prin forţe aeriene şi navale, au declarat sursele. Dar securizarea strâmtorii ar putea însemna şi desfăşurarea de trupe americane pe coastele Iranului, au declarat patru surse, inclusiv doi oficiali americani.
Administraţia Trump a discutat, de asemenea, opţiuni de a trimite forţe terestre pe Insula Kharg din Iran, centrul pentru 90% din exporturile de petrol ale Iranului, au declarat cele trei persoane familiarizate cu problema şi trei oficiali americani. Unul dintre oficiali a spus că o astfel de operaţiune ar fi foarte riscantă. Iranul are capacitatea de a atinge insula cu rachete şi drone.
Statele Unite au efectuat lovituri împotriva ţintelor militare de pe insulă pe 13 martie, iar Trump a ameninţat că va lovi şi infrastructura petrolieră critică a acesteia. Cu toate acestea, având în vedere rolul său vital în economia Iranului, controlarea insulei ar fi probabil considerată o opţiune mai bună decât distrugerea ei, spun experţii militari.
Riscuri politice
Orice utilizare a trupelor terestre americane – chiar şi pentru o misiune limitată – ar putea prezenta riscuri politice semnificative pentru Trump, având în vedere sprijinul redus din partea publicului american pentru campania împotriva Iranului şi promisiunile din campania electorală ale lui Trump de a evita implicarea SUA în noi conflicte din Orientul Mijlociu. Oficialii administraţiei Trump au discutat, de asemenea, posibilitatea desfăşurării forţelor americane pentru a securiza stocurile de uraniu puternic îmbogăţit ale Iranului, a declarat una dintre persoanele familiarizate cu această chestiune.
Sursele nu cred că o desfăşurare a forţelor terestre – oriunde în Iran – este iminentă, dar au refuzat să discute detaliile planificării operaţionale a SUA. Experţii spun că sarcina de a securiza stocurile de uraniu ale Iranului ar fi extrem de complexă şi riscantă, chiar şi pentru forţele de operaţiuni speciale ale SUA.
Un oficial al Casei Albe, care a vorbit sub condiţia anonimatului, a declarat: „Nu s-a luat nicio decizie privind trimiterea de trupe terestre în acest moment, dar preşedintele Trump păstrează în mod înţelept toate opţiunile la dispoziţia sa. Preşedintele se concentrează pe îndeplinirea tuturor obiectivelor definite ale Operaţiunii Epic Fury: distrugerea capacităţii Iranului de rachete balistice, anihilarea marinei lor, asigurarea faptului că grupurile lor teroriste nu pot destabiliza regiunea şi garantarea faptului că Iranul nu va putea niciodată să deţină o armă nucleară”. Pentagonul a refuzat să comenteze.
Discuţiile au loc în contextul în care armata SUA continuă să atace marina iraniană, stocurile de rachete şi drone ale acesteia, precum şi industria sa de apărare.
SUA au efectuat peste 7.800 de lovituri aeriene de la declanşarea războiului pe 28 februarie şi au avariat sau distrus peste 120 de nave iraniene până în prezent, potrivit unei fişe informative publicate miercuri de Comandamentul Central al SUA, care coordonează cele aproximativ 50.000 de trupe americane din Orientul Mijlociu. Trump a declarat că obiectivele sale depăşesc degradarea capacităţilor militare ale Iranului şi ar putea include asigurarea unui pasaj sigur prin strâmtoare şi împiedicarea Iranului să dezvolte o armă nucleară.
Forţele terestre ar putea contribui la extinderea opţiunilor sale pentru atingerea acestor obiective, dar prezintă un risc semnificativ. Chiar şi fără un conflict direct în Iran, 13 soldaţi americani au fost ucişi până acum în război şi aproximativ 200 au fost răniţi, deşi marea majoritate a rănilor au fost minore, afirmă armata americană. De ani de zile, Trump i-a criticat pe predecesorii săi pentru implicarea în conflicte şi a promis să ţină Statele Unite departe de războaiele străine. Dar, mai recent, el a refuzat să excludă posibilitatea trimiterii de „trupe terestre” în Iran.
Un oficial de rang înalt de la Casa Albă a declarat pentru Reuters că Trump are diverse opţiuni pentru a pune mâna pe materialul nuclear al Iranului, dar nu a decis încă cum să procedeze. „Cu siguranţă există modalităţi prin care ar putea fi obţinut”, a spus oficialul, adăugând: „El nu a luat încă o decizie.”
Într-o declaraţie scrisă adresată miercuri congresmenilor, directorul Serviciului Naţional de Informaţii, Tulsi Gabbard, a afirmat că programul de îmbogăţire nucleară al Iranului a fost distrus de atacurile din iunie, iar intrările în acele facilităţi subterane au fost „îngropate şi astupate cu ciment”.
Cum rămâne cu strâmtoarea Ormuz?
Sursele au afirmat că discuţiile despre întăririle americane merg dincolo de sosirea, săptămâna viitoare, în Orientul Mijlociu a unui Grup Amfibiu de Intervenţie, însoţit de o Unitate Expediţionară a Marinei care include peste 2.000 de puşcaşi marini.
Însă una dintre surse a remarcat că armata SUA pierde un număr semnificativ de forţe odată cu decizia de a trimite portavionul USS Gerald R Ford în Grecia pentru întreţinere, după un incendiu la bordul navei. Trump a oscilat, de asemenea, în privinţa necesităţii ca SUA să asigure securitatea Strâmtorii Ormuz.
După ce a afirmat iniţial că Marina SUA ar putea escorta navele, el a solicitat altor ţări să ajute la deschiderea acestei căi navigabile cheie. Având în vedere interesul redus din partea aliaţilor, Trump a speculat miercuri asupra posibilităţii de a pleca pur şi simplu. „Mă întreb ce s-ar întâmpla dacă am «termina» cu ce a mai rămas din statul terorist iranian şi am lăsa ţările care o folosesc, spre deosebire de noi, să fie responsabile pentru aşa-numita «strâmtoare»?”, a postat Trump pe Truth Social.
Islanda semnează un parteneriat de securitate cu Uniunea Europeană
Uniunea Europeană a semnat un acord de parteneriat în domeniul securităţii cu Islanda, iar un referendum urmează să aibă loc în august cu privire la o reluare sau nu de către această insulă de la Oceanul Atlantic a negocierilor de aderare, relatează AFP.
Şefa diplomaţiei UE Kaja Kallas şi ministrul islandez de Externe Thorgerdur Katrin Gunnarsdottir au semnat miercuri, la Bruxelles, acest acord care prevede o consolidare a cooperării în domeniul securităţii la Arctica. Acordul prevede, de exemplu, un „dialog anual specific privind securitea şi apărarea”. Uniunea Europeană a semnat recent mai multe acorduri de acest tip – cu Regatul Unit sau India, mai recent.
Islanda face parte – alături de Elveţia sau Norvegia – din Spaţiul Economic European, o zonă vastă de liber-schimb între UE şi mai multe state care nu sunt membre ale Uniunii. Islanda a început în 2009 negocieri de aderare cu UE, pe care le-a întrerupt în 2015. Islandezii sunt chemaţi – la 29 august – să răspundă la întrebarea dacă vor sau nu ca aceste negocieri să fie relansate.
Dorinţa lui Donald Trum p de a anexa Groenlanda a provocat îngrijorare în Islanda, a cărei apărrare este asigurată în prezent de către Statele Unite şi NATO, deoarece nu dispunde de propriile forţe armate.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Stânga păstrează marile orașe ale Franței după alegerile municipale
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/international/mozaic-Stiri-internaTionale-finlanda-pentru-al-noualea-an-consecutiv-cea-mai-fericita-tara”]