[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-internaTionale-europa-ar-putea-sa-i-ofere-ajutor-lui-trump-in-privinta-iranului-daca-acesta-sustine-ucraina/mediaPool/u1tQ68y.jpeg”]
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Europa ar putea să-i ofere ajutor lui Trump în privinţa Iranului dacă acesta susţine Ucraina
|
Propunerea a fost făcută de preşedintele finlandez Alexander Stubb
Donald Trump adoră să încheie înţelegeri, iar unul dintre cei mai apropiaţi confidenţi ai săi din Europa crede că ar putea fi la îndemână un pact ce ar putea ajuta la rezolvarea atât a crizei petroliere din Golf, cât şi a războiului din Ucraina dintr-o singură mişcare. Preşedintele finlandez Alexander Stubb, un partener de golf al preşedintelui american, afirmă că este o „idee foarte bună” să se încerce o negociere cu Trump, pentru ca Europa să-l ajute să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, scrie POLITICO.
Preşedintele Finlandei, Alexander Stubb, spune că vede un potenţial real în a-i oferi lui Trump ceea ce doreşte: sprijin militar european pentru securizarea Strâmtorii Ormuz, ruta crucială de transport al petrolului pe care Iranul a blocat-o efectiv ca răspuns la bombardamentele americane şi israeliene. Condiţia Europei pentru a oferi o astfel de asistenţă? Ca preşedintele SUA să ofere tot ajutorul de care Ucraina are nevoie pentru a ajunge la un acord de pace acceptabil cu Rusia.
Ideea de a negocia cu Trump i-a fost prezentată lui Stubb marţi, în timpul unei sesiuni de întrebări şi răspunsuri la think tank-ul Chatham House din Londra. Liderul finlandez a părut surprins – şi impresionat. „Cred că este o idee foarte bună”, a spus el, adăugând după o pauză: „Nu, cred că este chiar o idee foarte bună”. Stubb a spus că o va analiza mai în detaliu şi va discuta opţiunile cu echipa sa.
Finlanda în sine nu dispune de resurse care să contribuie la securizarea Strâmtorii Ormuz, iar rolul pe care l-ar putea juca forţele europene acolo este încă departe de a fi clar. Însă problema modului în care poate fi sprijinită Ucraina – şi a modului în care Trump poate fi convins să se alăture eforturilor – este una urgentă pentru Europa.
Oficialii – inclusiv Stubb – se tem că, cu cât războiul lui Trump împotriva Iranului continuă mai mult, cu atât ar putea fi mai mult îngreunată lupta Ucrainei împotriva forţelor ruse invadatoare. Creşterea vertiginoasă a preţurilor globale la energie şi decizia Washingtonului de a relaxa sancţiunile asupra industriei petroliere ruse vor spori semnificativ veniturile lui Vladimir Putin din vânzările de combustibili fosili ruşi.
În acelaşi timp, forţele americane folosesc sute de rachete interceptoare pentru a doborî rachetele şi dronele iraniene, lăsând mai puţine disponibile pentru Ucraina. Kievul şi alte oraşe ucrainene se bazează pe apărarea aeriană pentru a se proteja împotriva unui baraj continuu de rachete balistice din Rusia. Iar Trump l-a presat din nou, recent, pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski să încheie un acord cu Putin, fără a clarifica ce garanţii de securitate – dacă există – ar oferi America pentru a menţine pacea.
Stubb a spus audienţei sale că se teme că negocierile de pace din Ucraina se apropie rapid de momentul adevărului, ceea ce ar putea forţa Kievul să accepte un acord nefavorabil care implică cedarea de teritoriu către Putin. Negocierile s-ar putea chiar prăbuşi, lăsând Europa în impas – fără ajutorul american, obligând puterile europene să intervină pentru a ajuta Ucraina cu mai multe informaţii, arme şi alte forme de sprijin, a arătat el.
Stubb a subliniat că are o viziune realistă asupra măsurii în care îl poate influenţa pe Trump, după ce cei doi s-au apropiat în urma unei întâlniri de şapte ore la golf şi a unui prânz împreună anul trecut. Finlanda tocmai a cumpărat 64 de avioane de vânătoare F-35 de la SUA şi găzduieşte mii de soldaţi americani care se antrenează în condiţii arctice. „Nu îmi fac iluzii cu privire la cine îl poate convinge pe preşedintele Trump în privinţa vreunui subiect”, a spus Stubb. „Dacă reuşesc să-i transmit o idee din zece cu privire la Ucraina, cred că este bine”, a mărturisit el.
Implicaţiile războiului din Iran sunt „negative” pentru Ucraina, în principal deoarece preţul petrolului favorizează maşinăria de război a Rusiei, a subliniat Stubb. „Economia rusă se descurca extrem de prost acum câteva săptămâni, iar acum îşi revine”, a adăugat el. De asemenea, războiul din Iran îndepărtează sistemele de apărare aeriană de locul în care sunt necesare, în Ucraina.
În cele din urmă, războiul a mutat atenţia de la negocierile de pace privind Ucraina. „Sper că negocierile de pace privind Ucraina nu se vor prăbuşi aşa cum s-au prăbuşit negocierile dintre Iran şi SUA”, a spus Stubb. „Dar timpul va decide”, a adăugat el.
„Ni se pare destul de şocant”
Preşedintele Donald Trump a declarat marţi că Statele Unite au fost informate de majoritatea aliaţilor lor din NATO că aceştia nu doresc să se implice în operaţiunea militară a ţării din Iran, o mişcare pe care el a descris-o ca fiind o „greşeală foarte prostească”, relatează Reuters.
Trump a subliniat că ţările NATO au susţinut războiul comun SUA-Israel, care a intrat acum în a treia săptămână, chiar dacă nu au dorit să se implice. „Cred că NATO face o greşeală foarte prostească”, a spus Trump. „Toată lumea este de acord cu noi, dar nu vor să ajute. Şi noi, ştiţi, noi, ca Statele Unite, trebuie să ţinem minte asta, pentru că ni se pare destul de şocant”, a adăugat el.
Trump nu a dat însă niciun indiciu că intenţionează să pedepsească aliaţii NATO pentru poziţiile lor, în timp ce răspundea la întrebările reporterilor în Biroul Oval, cu ocazia vizitei de Ziua Sfântului Patrick a prim-ministrului irlandez Micheal Martin. Întrebat despre posibilitatea de a riposta împotriva aliaţilor NATO pentru că se abţin, Trump a spus că „nu are nimic în minte în acest moment”.
Preşedintele a ameninţat în trecut că va retrage Statele Unite din NATO, dar nu a adus acest subiect în discuţie marţi.
Trump a făcut apel la alte ţări să ajute la păstrarea ordinii în Strâmtoarea Ormuz, pe unde este transportat 20% din petrolul mondial, după ce Iranul a răspuns la atacurile SUA-Israel folosind drone, rachete şi mine pentru a închide efectiv canalul pentru petroliere.
Însă mai mulţi aliaţi ai SUA au declarat luni că nu au planuri imediate de a trimite nave pentru a ajuta la deblocarea strâmtorii, respingând efectiv cererea lui Trump de sprijin militar. Marţi dimineaţă, Trump a scris pe Truth Social că datorită faptului că SUA au avut un astfel de succes militar, nu mai au nevoie şi nu mai doresc să beneficieze de asistenţa ţărilor NATO. „NICIODATĂ NU AM AVUT!”, a ţinut el să sublinieze şi a menţionat în mod special Japonia, Australia şi Coreea de Sud.
Parlamentul scoţian votează împotriva legalizării eutanasiei asistate
Parlamentul scoţian a votat împotriva legalizării eutanasiei asistate, după ce criticii şi grupurile religioase au condus o campanie concertată pentru a bloca aceste măsuri, transmite The Guardian. Deputaţii au votat cu 69 de voturi la 57 pentru respingerea propunerilor, într-un vot desfăşurat marţi seara târziu – o marjă mai mare decât se aştepta, în ciuda unei serii de amendamente de ultim moment menite să-i potolească pe criticii proiectului de lege iniţiat de un deputat.
Respingerea proiectului de lege a urmat după patru zile de dezbateri intense la Holyrood, săptămâna trecută, cu privire la gradul de protecţie al persoanelor cu dizabilităţi şi al celor infirme. În luna mai a anului trecut, Holyrood votase în favoarea trimiterii proiectului de lege spre examinare cu 70 de voturi pentru şi 56 împotrivă.
Liam McArthur, un deputat liberal-democrat scoţian, vorbind în cadrul dezbaterii finale de săptămâna trecută, a spus că respingerea proiectului său de lege ar creşte numărul celor care suferă de dureri insuportabile şi al celor care călătoresc în străinătate pentru a avea acces la clinici de eutanasie, şi i-a îndemnat pe deputaţi să îl susţină. Descriind votul ”împotrivă” ca fiind ”de neiertat”, McArthur a afirmat că opoziţia faţă de proiectul de lege era alimentată de temeri nefondate, întrucât obiecţiile de conştiinţă, clauzele de neprejudiciere şi dispoziţiile privind formarea profesională erau solide.
”Acest proiect de lege este bine elaborat, puternic protejat şi justificabil din punct de vedere juridic”, a spus el. Respingerea acestui proiect de lege ar ”lăsa un număr tot mai mare de scoţieni pe moarte într-o situaţie şi mai riscantă, izolaţi şi vulnerabili. Această problemă nu va dispărea, dar, refuzând să profite de această ocazie de a acţiona, Parlamentul va forţa pur şi simplu oamenii să călătorească în străinătate, să ia decizii în spatele uşilor închise, fără garanţii, fără protecţie, fără sprijin, sau îi va condamna să sufere.”
Proiectul de lege paralel pentru Anglia şi Ţara Galilor, care a fost adoptat de o majoritate a deputaţilor din Camera Comunelor anul trecut, este acum de aşteptat să fie respins din cauza opoziţiei concertate din Camera Lorzilor, unde au fost depuse peste o mie de amendamente, ceea ce a dus la acuzaţii de obstrucţionare din partea lorzilor.
Aceasta va însemna că nicio parte a Regatului Unit nu va avea dreptul la moarte asistată în viitorul apropiat, în ciuda popularităţii sale larg răspândite în rândul alegătorilor şi a creşterii sale în alte naţiuni bogate, inclusiv SUA şi Australia, precum şi a voturilor recente de legalizare din Jersey şi Insula Man.
Deşi guvernul scoţian este oficial neutru, primul ministru şi liderul SNP, John Swinney, a precizat anul trecut că se opune legislaţiei şi că va vota împotriva acesteia, la fel ca Nicola Sturgeon, fostul prim ministru, şi Anas Sarwar, liderul Partidului Laburist Scoţian.
Cele 175 de amendamente aprobate de deputaţii din Parlamentul scoţian săptămâna trecută au inclus decizii controversate de eliminare a clauzelor care conferă miniştrilor scoţieni puterea de a reglementa formarea şi calificările personalului medical implicat în moartea asistată, deoarece aceste competenţe aparţin Guvernului britanic şi Parlamentului de la Westminster. Colegiile medicale regale au afirmat că aceste garanţii trebuie incluse în proiectul de lege în această etapă şi au respins asigurările scrise ale miniştrilor britanici că Westminster va transfera aceste competenţe către Holyrood fără a încerca să le dilueze
Tom Arthur, ministru scoţian al Sănătăţii, a declarat deputaţilor din Parlamentul Scoţiei că guvernele scoţian şi britanic au purtat discuţii ”oportune, constructive şi de bună-credinţă” pentru a se asigura că Parlamentului Scoţiei îi vor fi acordate competenţele necesare.
Guvernele Regatului Unit şi Scoţiei, care au adoptat o poziţie oficială neutră faţă de propuneri, au convenit la începutul acestui an asupra unui ordin în temeiul secţiunii 30, care a acordat Scoţiei competenţele controlate în mod normal de Westminster pentru a utiliza medicamente şi echipamente supuse restricţiilor legale. Aceste competenţe au intrat în vigoare la 11 martie.
Zelenski: Europa trebuie să se pregătească pentru atacuri cu drone din partea teroriştilor
Ţările europene ar trebui să se pregătească pentru atacuri din partea unor actori non-statali, inclusiv reţele criminale, grupuri teroriste şi atacatori singuratici, pe măsură ce tehnologia dronelor avansează, a avertizat marţi la Londra preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează The Guardian.
În timp ce le-a prezentat la Londra deputaţilor şi membrilor Camerei Lorzilor cele mai noi tehnologii, preşedintele ucrainean a spus că nu mai este doar „un nebun bogat precum Putin” cel care îşi poate permite atacuri în masă. Zelenski a mai spus că regimurile de la Moscova şi Teheran sunt „înfrăţite în ură”, Rusia folosind drone Shahed proiectate de Iran, precum şi propriile variante ale acestora, pentru a ataca infrastructura critică din Ucraina.
Vizita sa în Marea Britanie a avut loc în contextul în care premierul Keir Starmer a afirmat că Occidentul nu trebuie să-şi „piardă concentrarea” asupra Ucrainei, pe fondul îngrijorărilor că războiul din Iran a revigorat economia rusă aflată în dificultate prin creşterea veniturilor din petrol, iar Kievul ar putea pierde sistemele de apărare aeriană care sunt desfăşurate acum în Orientul Mijlociu.
„Putin nu poate fi cel care beneficiază de pe urma conflictului din Iran, fie că este vorba de preţurile petrolului sau de ridicarea sancţiunilor. Este foarte important să ne menţinem hotărârea în ceea ce priveşte sprijinirea Ucrainei, făcând tot ce putem pentru a slăbi puterea lui Putin”, a declarat, la rândul său, premierul Keir Starmer.
În discursul său de la Westminster, Zelenski a spus: „Nu este vorba doar despre un stat care lansează atacuri, trebuie să fim pregătiţi pentru orice fel de atac, inclusiv din partea actorilor non-statali, a reţelelor criminale, a grupurilor teroriste şi chiar a atacatorilor singuratici care pot avea acces la astfel de tehnologii. Odată cu răspândirea dronelor, atacurile în masă nu mai costă miliarde. Costă mult mai puţin. Din păcate, nu mai este doar un nebun bogat ca Putin cel care îşi poate permite acest lucru, dar chiar şi acum i se acordă în continuare bani, pe măsură ce sancţiunile impuse asupra sa sunt ridicate”.
Zelenski a sugerat că războiul din Orientul Mijlociu „nu este un război îndepărtat” pentru Ucraina, din cauza tehnologiei militare împărtăşite de Iran şi Rusia. El a adăugat: „Dacă răul învinge, evoluţia războiului va traversa orice distanţă de pe pământ, niciun ocean nu va ajuta, niciun deşert, niciun munte. Regimurile din Rusia şi Iran sunt înfrăţite în ură şi de aceea sunt fraţi de arme. Nu vrem ca un astfel de regim să ameninţe Europa sau partenerii noştri”, a arătat Zelenski.
„Nu spunem că Rusia nu poate inova. Poate, dar o face pentru a ucide, a mutila, a distruge. La asta se pricepe cel mai bine, la fel ca ayatollahii; se vede din modul în care Shahed-urile au evoluat de la arme rudimentare de atac rapid la drone mai rapide, mai letale şi care folosesc deja IA”, a subliniat liderul de la Kiev.
El le-a spus parlamentarilor britanici că Ucraina ar putea oferi sprijin defensiv – inclusiv echipe de interceptare şi radare – aliaţilor occidentali cu baze militare şi civile în Orientul Mijlociu care au fost atacate de drone iraniene. „Acesta este genul de întărire pe care o oferim şi s-ar putea să fie necesară în curând în toată Europa. Dronele pot fi lansate nu numai de pe uscat, ci şi de pe nave aflate pe mare. Astfel de atacuri de lungă distanţă nu mai sunt rare”, a averizat el.
La discursul din parlamentul britanic a asistat şi secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Gărzile Revoluţiei confirmă moartea generalului Gholamreza Soleimani, liderul Basij
Gărzile Revoluţiei au confirmat marţi seara moartea generalului Gholamreza Soleimani, care conducea organizaţia paramilitară Basij, anunţată în cursul dimineţii de armata israeliană. Gărzile au indicat pe site-ul lor oficial, Sepah News, că acest înalt responsabil a „căzut ca martir în timpul unui atac terorist al inamicului americano-sionist”.
Israelul a anunţat luni că l-a ucis într-un atac aerian la Teheran pe acest comandant al grupului de voluntari însărcinat, printre altele, cu menţinerea ordinii în Iran, dar şi pe şeful Consiliului Suprem de Securitate Naţională, Ali Larijani, a cărui moarte nu a fost confirmată oficial încă de Iran.
Argentina s-a retras oficial din OMS
Guvernul argentinian a oficializat marţi retragerea sa din Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), o decizie anunţată acum un an, a declarat ministrul afacerilor externe, Pablo Quirno, relatează AFP.
Această decizie vine în urma celei luate de preşedintele american Donald Trump, un aliat cheie al preşedintelui argentinian Javier Milei. După modelul Casei Albă la momentul retragerii sale din organizaţie, guvernul argentinian a criticat gestionarea pandemiei de COVID-19 de către OMS.
Argentina a declarat anul trecut că „recomandările OMS sunt ineficiente deoarece nu se bazează pe ştiinţă, ci pe interese politice”. „Argentina va continua să promoveze cooperarea internaţională în domeniul sănătăţii prin acorduri bilaterale şi forumuri regionale, păstrându-şi pe deplin suveranitatea şi capacitatea de a lua decizii privind politicile de sănătate”, a afirmat marţi pe X Pablo Quirno.
Guvernul Milei a anunţat această decizie în urmă cu un an şi a finalizat procesul în termenele prevăzute de tratatele internaţionale, a precizat Ministerul Afacerilor Externe.
Vânzarea de băuturi alcoolice la Damasc, permisă şi strict încadrată, numai în trei cartiere creştine
Capitala siriană Damasc a interzis – printr-un decret – ”vânzarea de băuturi alcoolice în restaurante şi cluburi de noapte în tot oraşul”, invocând ”numeroase plângeri şi la cererea populaţiei locale, cu scopul de a elimina practici contrare bunelor moravuri”, relatează AFP. ”Vâncarea băuturilor alcoolice sigilate este limitată la cartierele (creştine) Bab Tuma, Qassaa şi Bab Sharqi şi numai în localuri desemnate în acest scop prin permisul de construcţie special”, se arată în acest decret emis luni.
În plus, magazinele care vând alcool trebuie să se afle la cel puţin 75 de metri de moschei, biserici, şcoli şi cimitire, şi la cel puţin 20 de metri de comisariate de poliţie şi clădiri administrative.
Magazinele care vând alcool au un termen de trei luni pentru a se conforma noilor reglementări.
După ce l-a înlăturat de la putere pe Bashar al-Assad în decembrie 2024, noile autorităţi islamiste siriene nu au impus în mod oficial restricţii comportamentului în public. Însă unele incidente au provocat îngrijorări cu privire la o ascensiune a conservatorismului.
O interzicere a machierii angajatelor din sectorul public – decretată în ianuarie – a provocat un scandal. Autorităţile au impus anul trecut purtarea obligatorie a costumului de baie integral pe plaje publice.
Un atentat comis în mai, într-un club de noapte, a crescut temerile populaţiei.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Stânga păstrează marile orașe ale Franței după alegerile municipale
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/international/mozaic-Stiri-internaTionale-europa-ar-putea-sa-i-ofere-ajutor-lui-trump-in-privinta-iranului-daca-acesta-sustine-ucraina”]