În Piața Dacia, s-a înlocuit marmura cu motive tradiționale buzoiene de 50 de ani cu gresie dansantă, după 3 ani! 6 milioane de euro ne-a costat operațiunea! Rolul scociului în poveste

În centrul
municipiului Buzău, acolo unde marmura montată de fostul primar Gheorghe Milu rezista
deceniilor și dădea identitate Platoului Dacia, noul pavaj, realizat în 2023 de
actuala administrație locală, începe să cedeze. La nici trei ani de la
modernizarea de aproape 6 milioane de euro, realitatea de sub picioare spune o
altă poveste: dalele se mișcă, iar la fiecare pas ai senzația că ești pe
leagăn, nu în centrul orașului. Dalele problemă au fost „cârpite” rapid cu  scotch (scoci). Imaginea platoului împânzit cu
petice verzi nu a trecut neobservată, astfel că un buzoian nedumerit i-a cerut
explicații direct primarului Constantin Toma.

„Ce semnificație au bucățile de scotch verde aplicate în Piața Dacia”, întreabă acesta pe pagina de Facebook a edilului.

Explicația a
venit imediat, ca răspuns la aceeași postare, chiar de la primarul
municipiului:

 „S-a pus schotch pentru a marca acele dale la care trebuie umblat”.

Dialogul nu
se oprește aici. Mulțumit inițial de explicație, buzoianul revine cu o recomandare
menită să atragă atenția asupra modului în care s-a lucrat initial.

 „Păi ar trebui să marcați încă pe atâtea că se mișcă o grămadă, când calci pe ele zici că te dai în leagăn”.

Discuția din
mediul online a continuat cu observația unui alt buzoian care punctează faptul
că problema nu a apărut în timp, ci ar fi existat încă de la început:

 „Așa au fost momntate de la început, prost, de mântuială, așa au fost făcute toate lucrările..”.

De altfel,
întreaga situația aduce din nou în atenția publică proiectul privind
modernizarea Platoului Dacia, un proiect intens contestat de buzoieni, deși
suma cheltuită a fost enormă. De altfel, de la încheierea lucrărilor a mai fost
nevoie de intervenții suplimentare, și în urmă cu un an când Primăria
municipiului Buzău a venit cu o „inovație inginerească”: vopsitul dalelor cu
lac.

Spălarea
prin sablare a pavajului este o altă operațiune pentru care, în 2024,  Primăria municipiului Buzău a plătit circa
120.000 de euro și care se repetă și astăzi. Încă de dimineață, mai mulți
muncitori spală pavajul pentru ca, cel mai probabil, apoi să vină să
înlocuiască dalele instabile sau montate strâmb.

Contrastul între
modul în care arată astăzi Platoul Dacia și imaginea centrului municipiului
Buzău din anii 1970, pe vremea primarului Gheorghe Milu, este cu atât mai
puternic cu cât lucrarea realizată de fostul edil a rezistat zeci de ani și a
fost considerată  o operă de artă.

“Platoul Dacia este o adevărată operă de artă în care s-a pus mult suflet. Când au decis să construiască m-au consultat şi le-am dat ideea să reproducă motivele cusute pe iile din zona noastră”, a declarat Adela Petre, fost artist popular al Buzăului,  într-un interviu pentru Adevărul.

Așadar, astăzi,
la aproape jumătate de secol distanță, Platoul Dacia rămâne un simbol al Buzău,
însă, diferența este că, în locul unei lucrări gândite să reziste în timp, noul
pavaj pare să aibă nevoie de reparații chiar înainte de a-și fi dovedit
durabilitatea.

În centrul
municipiului Buzău, acolo unde marmura montată de fostul primar Gheorghe Milu rezista
deceniilor și dădea identitate Platoului Dacia, noul pavaj, realizat în 2023 de
actuala administrație locală, începe să cedeze. La nici trei ani de la
modernizarea de aproape 6 milioane de euro, realitatea de sub picioare spune o
altă poveste: dalele se mișcă, iar la fiecare pas ai senzația că ești pe
leagăn, nu în centrul orașului. Dalele problemă au fost „cârpite” rapid cu  scotch (scoci). Imaginea platoului împânzit cu
petice verzi nu a trecut neobservată, astfel că un buzoian nedumerit i-a cerut
explicații direct primarului Constantin Toma.

„Ce semnificație au bucățile de scotch verde aplicate în Piața Dacia”, întreabă acesta pe pagina de Facebook a edilului.

Explicația a
venit imediat, ca răspuns la aceeași postare, chiar de la primarul
municipiului:

 „S-a pus schotch pentru a marca acele dale la care trebuie umblat”.

Dialogul nu
se oprește aici. Mulțumit inițial de explicație, buzoianul revine cu o recomandare
menită să atragă atenția asupra modului în care s-a lucrat initial.

 „Păi ar trebui să marcați încă pe atâtea că se mișcă o grămadă, când calci pe ele zici că te dai în leagăn”.

Discuția din
mediul online a continuat cu observația unui alt buzoian care punctează faptul
că problema nu a apărut în timp, ci ar fi existat încă de la început:

 „Așa au fost momntate de la început, prost, de mântuială, așa au fost făcute toate lucrările..”.

De altfel,
întreaga situația aduce din nou în atenția publică proiectul privind
modernizarea Platoului Dacia, un proiect intens contestat de buzoieni, deși
suma cheltuită a fost enormă. De altfel, de la încheierea lucrărilor a mai fost
nevoie de intervenții suplimentare, și în urmă cu un an când Primăria
municipiului Buzău a venit cu o „inovație inginerească”: vopsitul dalelor cu
lac.

Spălarea
prin sablare a pavajului este o altă operațiune pentru care, în 2024,  Primăria municipiului Buzău a plătit circa
120.000 de euro și care se repetă și astăzi. Încă de dimineață, mai mulți
muncitori spală pavajul pentru ca, cel mai probabil, apoi să vină să
înlocuiască dalele instabile sau montate strâmb.

Contrastul între
modul în care arată astăzi Platoul Dacia și imaginea centrului municipiului
Buzău din anii 1970, pe vremea primarului Gheorghe Milu, este cu atât mai
puternic cu cât lucrarea realizată de fostul edil a rezistat zeci de ani și a
fost considerată  o operă de artă.

“Platoul Dacia este o adevărată operă de artă în care s-a pus mult suflet. Când au decis să construiască m-au consultat şi le-am dat ideea să reproducă motivele cusute pe iile din zona noastră”, a declarat Adela Petre, fost artist popular al Buzăului,  într-un interviu pentru Adevărul.

Așadar, astăzi,
la aproape jumătate de secol distanță, Platoul Dacia rămâne un simbol al Buzău,
însă, diferența este că, în locul unei lucrări gândite să reziste în timp, noul
pavaj pare să aibă nevoie de reparații chiar înainte de a-și fi dovedit
durabilitatea.