VIDEO Bullying-ul din școli și din mediul online, în centrul unei dezbateri publice organizate la Buzău

Problema bullying-ului din școli și din mediul online a fost discutată în cadrul unei conferințe dedicate fenomenului violenței între elevi și rolului comunității în prevenirea acestuia. La dezbaterea oeganizată la Hotelul Pietroasa din Buzău au participat politicieni, profesori și specialiști în domeniul educației și a sănătății mintale.

Președintele filialei Uniunea Salvați România Buzău, Florin Drăgulin, a vorbit despre experiențele personale din adolescență, când colegii îi puneau porecle din cauza schimbării vocii. „Evitam să vorbesc la ore de teamă că vor râde ceilalți. Sprijinul familiei m-a ajutat să trec peste aceste momente”, a spus el, subliniind importanța găsirii unor aliați – în special părinții – pentru copiii care devin victime ale bullying-ului.

La rândul său, deputata de Vrancea, Corina Atanasiu, a atras atenția că fenomenul nu a scăzut în ultimii ani, deși există legislație în acest sens. „Pe lângă bullying-ul clasic din curtea școlii, a explodat și bullying-ul online, care este mult mai greu de controlat”, a declarat aceasta. Ea a susținut că prevenirea fenomenului necesită implicarea părinților, a profesorilor și a autorităților și a propus inclusiv monitorizarea spațiilor comune din școli pentru a putea identifica mai ușor cazurile repetate de agresiune.

Senatorul Ștefan Pălărie a vorbit despre propriile experiențe din perioada școlii, când era adesea ironizat din cauza numelui său. El a subliniat că bullying-ul poate apărea în multe forme – de la porecle și intimidări până la agresiuni – și că fenomenul este alimentat uneori de comportamentele din societate sau de discursul agresiv din spațiul public și din mediul online.

Potrivit specialiștilor prezenți la conferință, bullying-ul este un comportament agresiv repetitiv, care poate avea consecințe psihologice grave asupra copiilor. Psihoterapeuții spun că victimele pot deveni anxioase, retrase sau pot dezvolta dificultăți de concentrare și scăderea stimei de sine.

Participanții la dezbatere au concluzionat că prevenirea fenomenului trebuie să implice întreaga comunitate – familie, școală și instituții – precum și dezvoltarea serviciilor de consiliere psihologică în unitățile de învățământ.

Problema bullying-ului din școli și din mediul online a fost discutată în cadrul unei conferințe dedicate fenomenului violenței între elevi și rolului comunității în prevenirea acestuia. La dezbaterea oeganizată la Hotelul Pietroasa din Buzău au participat politicieni, profesori și specialiști în domeniul educației și a sănătății mintale.

Președintele filialei Uniunea Salvați România Buzău, Florin Drăgulin, a vorbit despre experiențele personale din adolescență, când colegii îi puneau porecle din cauza schimbării vocii. „Evitam să vorbesc la ore de teamă că vor râde ceilalți. Sprijinul familiei m-a ajutat să trec peste aceste momente”, a spus el, subliniind importanța găsirii unor aliați – în special părinții – pentru copiii care devin victime ale bullying-ului.

La rândul său, deputata de Vrancea, Corina Atanasiu, a atras atenția că fenomenul nu a scăzut în ultimii ani, deși există legislație în acest sens. „Pe lângă bullying-ul clasic din curtea școlii, a explodat și bullying-ul online, care este mult mai greu de controlat”, a declarat aceasta. Ea a susținut că prevenirea fenomenului necesită implicarea părinților, a profesorilor și a autorităților și a propus inclusiv monitorizarea spațiilor comune din școli pentru a putea identifica mai ușor cazurile repetate de agresiune.

Senatorul Ștefan Pălărie a vorbit despre propriile experiențe din perioada școlii, când era adesea ironizat din cauza numelui său. El a subliniat că bullying-ul poate apărea în multe forme – de la porecle și intimidări până la agresiuni – și că fenomenul este alimentat uneori de comportamentele din societate sau de discursul agresiv din spațiul public și din mediul online.

Potrivit specialiștilor prezenți la conferință, bullying-ul este un comportament agresiv repetitiv, care poate avea consecințe psihologice grave asupra copiilor. Psihoterapeuții spun că victimele pot deveni anxioase, retrase sau pot dezvolta dificultăți de concentrare și scăderea stimei de sine.

Participanții la dezbatere au concluzionat că prevenirea fenomenului trebuie să implice întreaga comunitate – familie, școală și instituții – precum și dezvoltarea serviciilor de consiliere psihologică în unitățile de învățământ.