Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNA”IONALE: Şcoala de fete din Iran, bombardată cu o Tomahawk din cauza unei erori a armatei americane

Rodica Condurache
11 mar 202638 vizualizări

O eroare a armatei americane în coordonatele unei ţinte se află la originea bombardării unei şcoli de fete, la Minab, în Iran, în prima zi de război, soldată cu moartea a peste 150 de persoane, potrivit rezultatelor preliminare ale unei anchete militare interne, dezvăluită miercuri de cotidianul american The New York Times (NYT), relatează AFP.

 

 

Potrivit autorităţilor iraniene, explozia de la Minab (sud), a avut loc în prima zi a războiului, la 28 februarie, şi s-a soldat cu 150 de morţi. AFP scrie că nu a fost în măsură să aibă acces la locul atacului pentru a verifica în mod independent bilanţul sau circumstanţele faptelor.

Donald Trump a negat orice implicare a Statelor Unite şi a dat vina pe Iran, după care a dat înapoi şi a anunţat că se va ”acomoda” rezultatelor amchetei.

 

„Date depășite”

 

Potrivit NYT, care citează oficiali americani şi surse apropiate anchetei, o rachetă de tip Tomahawk a fost trasă de către armata americană. ”Atacul de la 28 februarie împotriva clădirii Şcolii Primare Shajarah Tayyebeh a fost rezultatul unei erori de ţintire a armatei americane, care desfăşura atacuri împotriva unei baze iraniene subiacente, din care clădirea şcolară făcea odinioară parte, potrivit concluziilor preliminare ale anchetei”, scrie NYT.

”Ofiţerii de la Comandamntul Central american au creat coordonatele ţintei în vederea lovirii, folosind date depăşite furnizate de către Agenţia de Informaţii a Apărării (DIA), potrivit unor persoane informate despre anchetă”, adaugă ziarul.

Întrebat, miercuri, la Casa Albă, de către jurnalişti despre aceste dezvăluiri, Donald Trump a răspuns că ”nu este la curent”,

Cotidianul subliniază că aceste elemente sunt doar preliminare şi că rămân probleme în suspans, şi anume de ce nu au fost reverificiate aceste date depăşite.

 

CASETA:

 

Trump anunţă că ofensiva SUA în Iran se va încheia „curând”

 

Preşedintele american Donald Trump a anunţat miercuri, într-un interviu la telefon acordat site-ului Axios, că ofensiva Statelor Unite împotriva Iranului s-ar putea încheia ”curând”, pentru că nu a mai rămas, ”practic, nimic de atacat” în în Iran, însă a subliniat că oprirea operaţiunilor ţine de decizia sa, relatează AFP.

”Imediat ce voi vrea să se oprească, se va opri”, a declarat el, estimând că războiul s-ar putea termina ”curând”. În paralel, armata americană a evocat posibilitatea unor noi atacuri vizând infrastructuri portuare iraniene.

Comandamentul Militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM) le-a cerut miercuri civililor iranieni să se îndepărteze de porturile de la Strâmtoarea Ormuz, precizând că unele dintre aceste instalaţii sunt folosite de către Teheran în scopuri militare. ”Porturi civile folosite în scopuri militare îşi pierd statutul protejat şi devin ţinte militare legitime potrivit dreptului intennaţional”, a anunţat CENTCOM.

Aceste declaraţii intervin în contextul în care poziţiile afişate de către responsabilii implicaţi în conflict rămân divergente. Cu puţin înainte de interviul acordat de către Donald Trump site-ului Axios, ministrul israelian al Apărării Israel Katz a anunţat că ofensiva desfăşurată de către Israel în comun cu Statele Unite continuă ”fără limită de timp”, sugerând astfel o durată nedeterminată a operaţiunilor.

De la începutul Războiului în Orientul Mijlociu, Donald Trump a declarat că această campanie militară avansează mai repede decât s-a prevăzut. El a evocat iniţial un calendar de patru-cinci săptămâni.

În pofida acestor declaraţii despre un sfârşit apropiat al conflictului, preşedintele american a adoptat recent un ton mai ameninţător. El a ameninţat luni că Statele Unite pot lovi Teheranul ”mult, mult mai puternic”. ”Noi am lăsat laoparte ţintele cele mai importante, în cazul în care avem nevoie de ele mai târziu”, a declarat el.

 

xxxxxxxxxxxxxxxx

 

Studii – Modelele AI pot oferi sfaturi medicale dezastruoase

 

 

Chatboții populari cu inteligență artificială adesea nu reușesc să distingă afirmațiile false despre sănătate atunci când acestea sunt transmise într-un limbaj sigur, cu tentă medicală, ceea ce duce la sfaturi dubioase care ar putea fi periculoase pentru publicul larg, potrivit unui studiu din ianuarie publicat în revista The Lancet Digital Health, în timp ce un alt studiu, publicat în februarie în revista Nature Medicine, a constatat că chatboții nu sunt cu nimic mai buni decât o simplă căutare pe internet, transmite joi Live Science.

Aceste concluzii se adaugă unui număr tot mai mare de dovezi care sugerează că astfel de chatboți nu sunt surse fiabile de informații despre sănătate, cel puțin pentru publicul larg, au declarat unii experți pentru Live Science.

Iar acest lucru este periculos în parte din cauza modului în care inteligența artificială transmite informații inexacte.

‘Problema principală este că LLM-urile nu eșuează așa cum eșuează medicii’, a declarat pentru Live Science într-un e-mail Dr. Mahmud Omar, cercetător științific la Centrul Medical Mount Sinai și coautor al studiului The Lancet Digital Health. ‘Un medic care nu este sigur va ezita, va evita și va comanda un alt test. Un LLM oferă răspunsul greșit cu exact aceeași încredere ca și pe cel corect’.

LLM-urile sunt concepute pentru a răspunde la informații scrise, cum ar fi o întrebare medicală, cu un text care sună natural. ChatGPT și Gemini – împreună cu LLM-urile bazate pe medicină, precum Ada Health și ChatGPT Health – sunt instruite pe cantități masive de date, au citit o mare parte din literatura medicală și obțin scoruri aproape perfecte la examenele de licențiere medicală. Iar oamenii le folosesc pe scară largă: deși majoritatea LLM-urilor au un avertisment că nu ar trebui să se bazeze pe ele pentru sfaturi medicale, peste 40 de milioane de oameni apelează zilnic la ChatGPT cu întrebări medicale.

Dar în studiul din ianuarie, cercetătorii au evaluat cât de bine au gestionat LLM-urile dezinformarea medicală, testând 20 de modele cu peste 3,4 milioane de sugestii provenite de pe forumuri publice și conversații pe rețelele sociale, note reale de externare din spital, editate pentru a conține o singură recomandare falsă și conturi fabricate aprobate de medici.

‘În aproximativ 1 din 3 situații în care au întâlnit dezinformare medicală, pur și simplu au fost de acord cu ea’, a spus Omar. ‘Descoperirea care ne-a luat prin surprindere nu a fost susceptibilitatea generală. A fost tiparul’.

Când afirmațiile medicale false au fost prezentate într-un limbaj obișnuit, în stil Reddit, modelele au fost destul de sceptice, eșuând în doar aproximativ 9% din cazuri. Dar când exact aceeași afirmație a fost reîmpachetată într-un limbaj clinic formal – o notă de externare care sfătuia pacienții să ‘bea lapte rece zilnic pentru sângerări esofagiene’ sau care recomanda ‘inserția rectală de usturoi pentru susținerea sistemului imunitar’ – modelele au eșuat în 46% din cazuri.

Motivul pentru acest tip de eroare este structurală este legat de faptul că AI-ul a fost instruit că limbajul clinic, de specialitate, înseamnă autoritate, dar nu testează dacă o afirmație este adevărată. ‘El evaluează dacă sună ca ceva ce ar spune o sursă de încredere’, a spus Omar.

Dar când dezinformarea a fost formulată folosind erori logice – ‘un clinician senior cu 20 de ani de experiență susține asta’ sau ‘toată lumea știe că funcționează’ – modelele au devenit mai sceptice. Acest lucru se datorează faptului că AI-ul ‘a învățat să nu aibă încredere în trucurile retorice ale argumentelor de pe internet, dar nu și în limbajul documentației clinice’, a adăugat Omar.

Din acest motiv, Omar consideră că AI-ul nu poate fi de încredere pentru a evalua și transmite informații medicale.

În studiul Nature Medicine, cercetătorii au vrut să evalueze cât de bine ajută chatboții oamenii să ia decizii medicale, cum ar fi dacă să consulte un medic sau să meargă la camera de gardă. S-a concluzionat că LLM-urile nu au oferit o perspectivă mai profundă decât o căutare tradițională pe internet, în parte pentru că participanții nu au pus întotdeauna întrebările corecte, iar răspunsurile pe care le-au primit au combinat adesea recomandări bune și neinspirate, ceea ce a făcut dificilă determinarea a ceea ce trebuie făcut.

Aceasta nu înseamnă că tot ce transmit chatboții sunt prostii. Chatboții cu inteligență artificială ‘pot oferi recomandări destul de bune, așa că sunt (cel puțin) relativ de încredere’, a declarat pentru Live Science prin e-mail Marvin Kopka, cercetător în domeniul inteligenței artificiale la Universitatea Tehnică din Berlin, care nu a fost implicat în cercetare.

Problema este că persoanele fără expertiză ‘nu au nicio modalitate de a judeca dacă rezultatul pe care îl obțin este corect sau nu’, a adăugat Kopka.

Concluziile sugerează că chatboții nu sunt un instrument excelent pe care publicul îl poate folosi pentru deciziile de sănătate. Acest lucru nu înseamnă că chatboții nu pot fi utili în medicină, a spus Omar, ‘doar nu în modul în care oamenii îi folosesc astăzi’.

 

xxxxxxxxxxxxxxx

 

Specialiştii avertizează asupra riscurilor pentru sănătate asociate utilizării unor analgezice populare

 

Medicamente utilizate frecvent pentru calmarea durerii pot avea efecte asupra rinichilor, iar specialiştii recomandă utilizarea lor cu prudenţă, mai ales în cazul persoanelor care prezintă factori de risc pentru boala renală.

Consumatorii sunt îndemnaţi să fie atenţi atunci când folosesc medicamente antiinflamatoare comune, precum ibuprofenul, pentru ameliorarea durerii, din cauza posibilelor efecte adverse asupra funcţiei renale.

Avertismentul este transmis de organizaţiile Kidney Care UK şi National Pharmacy Association (NPA) din Marea Britanie.

Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), categorie care include ibuprofenul, naproxenul şi diclofenacul, pot creşte tensiunea arterială şi pot afecta vasele de sânge din interiorul rinichilor.

Olivier Picard, preşedintele National Pharmacy Association, a declarat că medicamentele pot avea atât efecte benefice, cât şi efecte nedorite.

„Deşi antiinflamatoarele nesteroidiene sunt considerate eficiente şi, în general, sigure, pacienţii trebuie să fie conştienţi de impactul lor, mai ales dacă prezintă un risc crescut de a dezvolta boală renală. În aceste situaţii, poate fi luată în considerare utilizarea unor alternative terapeutice, atunci când este cazul”.

Specialistul a subliniat că persoanele care au nelămuriri legate de utilizarea acestor medicamente, disponibile fără prescripţie medicală, ar trebui să discute cu un specialist.

Farmaciştii sunt specializaţi în utilizarea medicamentelor şi pot oferi recomandări privind posibilele efecte pe termen lung ale unor tratamente, precum şi soluţii pentru controlul eficient al durerii.

În Regatul Unit, aproximativ 7,2 milioane de persoane trăiesc cu o formă de boală renală cronică, afecţiune care, în stadiile incipiente, nu produce de obicei simptome. Organizaţia Kidney Care UK estimează că aproximativ un milion de persoane nu sunt diagnosticate.

Riscul de boală renală este mai ridicat în cazul persoanelor cu diabet, al celor cu hipertensiune arterială, al celor care au antecedente familiale de boală renală şi al persoanelor din comunităţile de origine africană sau sud-asiatică.

Potrivit experţilor de la Kidney Care UK, boala renală poate afecta pe oricine şi poate avea consecinţe importante asupra vieţii personale, relaţiilor, situaţiei financiare şi asupra sănătăţii fizice şi mintale.

Datele colectate printr-un instrument online de evaluare a sănătăţii rinichilor al organizaţiei arată că, dintre cele 294.999 de persoane care au completat verificarea între octombrie 2024 şi martie 2026, aproape un sfert (24%) au declarat că utilizează în mod regulat medicamente pentru durere disponibile fără prescripţie medicală.

Potrivit organizaţiei, o persoană poate pierde până la 90% din funcţia renală fără să observe simptome. Din acest motiv, este importantă recunoaşterea semnelor de avertizare, identificarea factorilor de risc şi solicitarea unui sfat medical atunci când există îngrijorări.

Evaluarea riscului poate fi realizată în câteva minute prin intermediul instrumentului online privind sănătate renală pus la dispoziţie de Kidney Care UK. Persoanele care au îngrijorări sunt sfătuite să discute cu medicul de familie sau cu un farmacist.

 

xxxxxxxxxxxx

 

COLOANA:

 

WhatsApp anunţă conturile pentru copiii sub 13 ani

 

Noile conturi de WhatsApp se adresează părinţilor care vor să ofere opţiuni limitate de comunicare celor mici, cu funcţii de supervizare parentală, ce oferă părinţilor control asupra activităţii realizate prin aceste conturi.

Noile conturi nu vor avea acces decât la comunicarea în scris şi funcţiile de apelare directă. Nu vor putea intra pe celelalte secţiuni ale aplicaţiei precum Status sau Channels. De asemenea, copiii sub 13 nu vor fi vizaţi de nicio formă de publicitate.

Pentru crearea unui cont -13 nou, părintele va trebui să aibă la îndemână ambele telefoane, pentru a scana un cod QR.

În mod implicit, părinţii vor fi notificaţi atunci când copiii adaugă, blochează sau raportează un contact. În plus aceştia pot activa şi alte alerte privind activitatea celor mici, precum cele legate de schimbarea numelui sau a imaginii de profil, de folosirea grupurilor de discuţii sau a mesajelor care se şterg automat singure după un interval de timp.

Toate mesajele de la contacte noi şi cererile de acces la grupurile de discuţii vor ajunge într-un folder special, care poate fi accesat doar cu PIN-ul părintelui. Conturile pentru copiii sub 13 ani vor fi implementare treptat, pe parcursul următoarelor luni, anunţă Meta.

 

xxxxxxxxxxxxx

 

Coreea de Nord dezvăluie imagini cu fiica lui Kim Jong Un trăgând cu pistolul

 

Coreea de Nord a publicat joi fotografii cu Kim Ju Ae, fiica liderului Kim Jong Un, trăgând cu pistolul, alimentând speculațiile că adolescenta ar fi potențiala moștenitoare a dinastiei, notează AFP, preluat de Agerpres.

Kim Ju Ae, a cărei vârstă exactă rămâne un mister, este considerată de experți în problemele nord-coreene următoarea în ordinea succesiunii familiale, după o serie de apariții recente alături de tatăl său, intens mediatizate, în special la parada militară ce a marcat sfârșitul congresului partidului comunist aflat la putere. De asemenea, ea a fost prezentată în timp ce trăgea cu o pușcă cu lunetă.

Joi, agenția oficială de presă nord-coreeană, KCNA, a publicat o fotografie cu Kim Ju Ae trăgând cu ceea ce pare a fi un pistol, cu un ochi închis și flăcări ieșind din țeavă. Ea a asistat la un eveniment, alături de tatăl său, într-o ‘mare fabrică de armament’ care produce noi pistoale și alte ‘arme ușoare portabile’, a precizat agenția.

În imagini, tatăl și fiica apar îmbrăcați în jachete de piele asortate – considerate un simbol al puterii în Coreea de Nord – ascultând oficiali în timp ce inspectează instalațiile. ‘Se pare că regimul încearcă să cultive imaginea unei femei puternice și de temut’, a explicat pentru AFP Lim Eul-chul, expert în Coreea de Nord la universitatea sud-coreeană Kyungnam. ‘Scena în care trage cu pistolul are clar scopul de a semnala faptul că ea își cultivă atributele de lider militar’, a adăugat el.

Familia Kim conduce Coreea de Nord cu o mână de fier de zeci de ani, iar un cult al personalității centrat pe descendența lor domină viața de zi cu zi în această țară izolată.

Kim Ju Ae a fost prezentată public în 2022, când și-a însoțit tatăl la lansarea unei rachete balistice intercontinentale. Înainte de aceasta, singura mențiune a existenței sale a venit de la fosta vedetă americană de baschet Dennis Rodman, care a vizitat Coreea de Nord în 2013.

 

xxxxxxxxxxx

 

Prima săptămână de război cu Iranul a costat SUA 11,3 miliarde de dolari

 

Pentagonul a informat Congresul că prima săptămână a războiului cu Iranul a costat SUA 11,3 miliarde de dolari, informează, citând surse, The Associated Press.

Pentagonul a furnizat estimarea Congresului într-o şedinţă informativă la începutul acestei săptămâni, potrivit unei persoane informate, care a cerut protecţia anonimatului. Estimarea vine după ce Pentagonul a raportat cheltuieli de 5 miliarde de dolari numai pentru muniţii în primul weekend al războiului.

Administraţia Trump indicase anterior că va trimite Congresului o cerere de finanţare suplimentară pentru război, dar se pare că această intenţie nu se materializează deocamdată. Senatorul Roger Wicker, preşedintele republican al Comitetului pentru servicii armate al Senatului, a declarat miercuri că nu se aşteaptă la o cerere suplimentară în această lună.

 

xxxxxxxxxxxxx

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.