[analyse_image type=”featured” src=”https://sansanews.ro/wp-content/uploads/2026/03/TOMA.jpghttps://sansanews.ro/wp-content/uploads/2026/03/TOMA.jpg”]
De circa 4
luni, Buzăul pare guvernat după o logică
a extremelor. Într-un context în care este nevoie de stabilitate, actuala
administrație a orașului pare mai degrabă ghidată de instinctul de supraviețuire
decât de o strategie de dezvoltare pe termen lung. Municipiul Buzău pare să fi
devenit scena unor experimente administrative marcate de ambivalență. Dacă în decembrie
2025 buzunarele buzoienilor erau vizate de măsuri fiscale draconice, primele
luni ale anului 2026 au adus o serie de măsuri menite să tempereze furia publică, însă cu
costuri uriașe pentru municipalitate. De la cele mai mari taxe din țară, la
gratuități totale și petreceri festive, primarul Constantin Toma pare angajat
într-o cursă disperată de refacere a imaginii. Prin tot ceea ce face în ultima
vreme, dă dovadă de o lipsă acută de predictibilitate, pendulând între măsuri
fiscale draconice și gesturi de generozitate subită, totul pe spatele bugetului
local. Când este liderul care impune taxe și impozite majorate, când dă înapoi
în fața presiunii publice și o face pe filantropul folosind banii
contribuabililor. Acum acordă pomeni unor categorii de cetățeni, care, într-adevăr,
unele din ele constituie cazuri sociale, dar sunt plăți care ar trebui să cadă
în sarcina guvernului care le-a și tăiat și pe care Toma nu se sfiește să-l
susțină cu vehemență.
Deciziile sale contradictorii, din primele luni ale anului 2026, pur și simplu au zdrențuit bugetul local, pentru că această inconsecvență nu este gratuită. Fiecare năzbâtie administrativă și fiecare revenire a sa asupra deciziilor pe care le-a luat lasă găuri adânci în visteria orașului.
Incoerența nu se oprește la cifre, ci se extinde și în plan politic. Relațiile sale oscilante cu liderii de la București și cu Marcel Ciolacu, reflectă aceeași stare de indecizie care domină și administrația locală. Stilul de management al primarului Constantin Toma poate fi comparat cu cel al unui elefant aflat într-o cameră cu porțelanuri, dărâmând structuri și strategii doar pentru a reveni asupra lor ulterior.
Toate
acestea la un loc demonstrează că imaginea sa este în cădere liberă și că
încearcă cu disperare să recupereze capital politic prin decizii contradictorii,
care costă orașul milioane de euro.
Haosul impozitelor auto: 47% reduși
la 5%, în regim de urgență
Cea mai flagrantă
dovadă a managementului pe picior a fost corecția operată în ședința
extraordinară a Consiliului Local Municipal, de săptămâna
trecută.
CLM Buzău a rectificat nivelul taxelor auto, în ședința
extraordinară din 6 martie, reducând cota adițională de la 47% la 0%. Măsura respectivă
a corectat hotărârea din decembrie 2025, HCL 244, care plasase Buzăul în topul
național al taxării. În urma ultimei ședințe extraordinare, impozitul revine la
valorile din Codul Fiscal, cu o cotă adițională finală de doar 5%, însă decizia
îi obligă acum pe contribuabilii care au plătit deja sumele mari să parcurgă
noi proceduri administrative pentru recuperarea sumelor plătite în plus.
Generozitate pe bani publici: transport gratuit și ajutoare financiare
În contextul la care ne referim, administrația Toma a marcat recent o schimbare semnificativă de optică și în ceea ce privește protecția socială, adoptând măsuri cu un impact direct asupra unor categorii vulnerabile de cetățeni. Prima dintre ele vizează sistemul de transport public local. Începând cu aprilie 2026, s-a decis revenirea la un regim de gratuitate totală pentru toți pensionarii care au domiciliul stabil în municipiu. Această hotărâre elimină criteriile de selecție bazate pe venit, care au fost în vigoare în ultimii ani.
Anterior, în perioada 2023-2024, accesul gratuit la transportul în comun fusese restricționat tot de primarul Toma, fiind condiționat de praguri de venit și limitat la un număr fix de călătorii lunare pentru cei cu pensii mici. Prin noua inițiativă, se revine practic la un model de subvenționare universală, indiferent de cuantumul pensiei beneficiarilor, eliminând barierele impuse anterior.
În paralel cu facilitățile de transport, Primăria Buzău a propus și a obținut girul CLM pentru o măsură financiară menită să sprijine familiile care îngrijesc minori cu dizabilități. Este vorba despre acordarea unui ajutor lunar în valoare de 600 de lei pentru fiecare minor încadrat într-un grad de handicap. Deși măsura este binevenită pentru beneficiari, contextul adoptării bate la ochi, mai ales că inițiativa a fost solicitată în câteva rânduri de către Opoziție, în cadrul ședințelor ordinare ale CLM, însă refuzată de primar. Dar când vocea miilor de buzoieni care au cerut același lucru aproape că s-a viralizat pe rețelele de socializare, primarul Toma a trecut la fapte
Aceste decizii cumulate vin să corecteze practic politici de austeritate anterioare ale Primăriei Buzău.
Acte de generozitate pe bandă rulantă
Un alt
exemplu sugestiv este reducere prețului apei potabile. După ani de zile în care
Buzăul a deținut recordul negativ pentru cel mai mare preț al apei potabile din
țară, municipalitatea a venit cu o nouă tarifare, mult așteptată de
consumatori. De la 1 ianuarie 2026, tarifele au intrat pe un trend descendent.
Dacă la începutul anilor 2024, Compania de Apă Buzău practica cel mai ridicat tarif din România, atingând pragul de 10,06 lei/mc, fără TVA, situația s-a inversat recent, când Buzăul a părăsit prima poziție a clasamentului scumpirilor, coborând spectaculos pe locul 22 la nivel național.
Evoluția
pozitivă a fost confirmată oficial la 1 ianuarie 2026, dată la care operatorul
a aplicat o scădere a prețului. În paralel cu ieftinirea serviciului,
municipalitatea a anunțat că va veni în sprijinul categoriilor vulnerabile.
Pentru a atenua șocul financiar resimțit în perioada de vârf a prețurilor, va
oferi ajutoare financiare cetățenilor cu venituri mici, special destinate
achitării facturilor către Compania de Apă.
Austeritate pentru proiecte și petreceri
pentru votanți
Mergând mai departe, constatăm că municipiul Buzău se află în fața unui paradox administrativ, care ridică semne de întrebare asupra modului în care banul public este prioritizat. Pe de o parte, primarul Constantin Toma solicită public reținerea a 10 milioane de euro suplimentare din taxele locale pentru proiecte de investiții și pregătește concedieri masive la Poliția Locală sub pretextul austerității, dar, pe de altă parte, spiritul de sărbătoare pare să ignore orice constrângere bugetară.
În plină criză declarată, primarul a organizat, săptămâna trecută, la un restaurant local, cea de-a V-a ediție a petrecerii de 8 Martie, un eveniment fastuos, cu masă festivă și muzică live, la care au participat peste 400 de invitate, cu vârste de peste 60 de ani. Această situație pune sub lupă atât transparența cât și moralitatea alocării fondurilor într-un an definit ca fiind unul de criză. Organizarea unor astfel de petreceri fastuoase alimentează criticile societății civile, care acuză Primăria de management duplicitar: austeritate pentru multe proiecte necesare orașului și generozitate pentru evenimentele de imagine.
La final,
când tragem linie, rămânem cu un buget local epuizat de corecții succesive și
subvenții electorale, în timp ce marile proiecte de investiții rămân în așteptare din cauza lipsei de fonduri.
Toma este în cădere liberă, iar prețul plătit pentru reconsolidarea imaginii sale publice este plătit, în final, tot din buzunarul contribuabilului buzoian.
De circa 4
luni, Buzăul pare guvernat după o logică
a extremelor. Într-un context în care este nevoie de stabilitate, actuala
administrație a orașului pare mai degrabă ghidată de instinctul de supraviețuire
decât de o strategie de dezvoltare pe termen lung. Municipiul Buzău pare să fi
devenit scena unor experimente administrative marcate de ambivalență. Dacă în decembrie
2025 buzunarele buzoienilor erau vizate de măsuri fiscale draconice, primele
luni ale anului 2026 au adus o serie de măsuri menite să tempereze furia publică, însă cu
costuri uriașe pentru municipalitate. De la cele mai mari taxe din țară, la
gratuități totale și petreceri festive, primarul Constantin Toma pare angajat
într-o cursă disperată de refacere a imaginii. Prin tot ceea ce face în ultima
vreme, dă dovadă de o lipsă acută de predictibilitate, pendulând între măsuri
fiscale draconice și gesturi de generozitate subită, totul pe spatele bugetului
local. Când este liderul care impune taxe și impozite majorate, când dă înapoi
în fața presiunii publice și o face pe filantropul folosind banii
contribuabililor. Acum acordă pomeni unor categorii de cetățeni, care, într-adevăr,
unele din ele constituie cazuri sociale, dar sunt plăți care ar trebui să cadă
în sarcina guvernului care le-a și tăiat și pe care Toma nu se sfiește să-l
susțină cu vehemență.
Deciziile sale contradictorii, din primele luni ale anului 2026, pur și simplu au zdrențuit bugetul local, pentru că această inconsecvență nu este gratuită. Fiecare năzbâtie administrativă și fiecare revenire a sa asupra deciziilor pe care le-a luat lasă găuri adânci în visteria orașului.
Incoerența nu se oprește la cifre, ci se extinde și în plan politic. Relațiile sale oscilante cu liderii de la București și cu Marcel Ciolacu, reflectă aceeași stare de indecizie care domină și administrația locală. Stilul de management al primarului Constantin Toma poate fi comparat cu cel al unui elefant aflat într-o cameră cu porțelanuri, dărâmând structuri și strategii doar pentru a reveni asupra lor ulterior.
Toate
acestea la un loc demonstrează că imaginea sa este în cădere liberă și că
încearcă cu disperare să recupereze capital politic prin decizii contradictorii,
care costă orașul milioane de euro.
Haosul impozitelor auto: 47% reduși
la 5%, în regim de urgență
Cea mai flagrantă
dovadă a managementului pe picior a fost corecția operată în ședința
extraordinară a Consiliului Local Municipal, de săptămâna
trecută.
CLM Buzău a rectificat nivelul taxelor auto, în ședința
extraordinară din 6 martie, reducând cota adițională de la 47% la 0%. Măsura respectivă
a corectat hotărârea din decembrie 2025, HCL 244, care plasase Buzăul în topul
național al taxării. În urma ultimei ședințe extraordinare, impozitul revine la
valorile din Codul Fiscal, cu o cotă adițională finală de doar 5%, însă decizia
îi obligă acum pe contribuabilii care au plătit deja sumele mari să parcurgă
noi proceduri administrative pentru recuperarea sumelor plătite în plus.
Generozitate pe bani publici: transport gratuit și ajutoare financiare
În contextul la care ne referim, administrația Toma a marcat recent o schimbare semnificativă de optică și în ceea ce privește protecția socială, adoptând măsuri cu un impact direct asupra unor categorii vulnerabile de cetățeni. Prima dintre ele vizează sistemul de transport public local. Începând cu aprilie 2026, s-a decis revenirea la un regim de gratuitate totală pentru toți pensionarii care au domiciliul stabil în municipiu. Această hotărâre elimină criteriile de selecție bazate pe venit, care au fost în vigoare în ultimii ani.
Anterior, în perioada 2023-2024, accesul gratuit la transportul în comun fusese restricționat tot de primarul Toma, fiind condiționat de praguri de venit și limitat la un număr fix de călătorii lunare pentru cei cu pensii mici. Prin noua inițiativă, se revine practic la un model de subvenționare universală, indiferent de cuantumul pensiei beneficiarilor, eliminând barierele impuse anterior.
În paralel cu facilitățile de transport, Primăria Buzău a propus și a obținut girul CLM pentru o măsură financiară menită să sprijine familiile care îngrijesc minori cu dizabilități. Este vorba despre acordarea unui ajutor lunar în valoare de 600 de lei pentru fiecare minor încadrat într-un grad de handicap. Deși măsura este binevenită pentru beneficiari, contextul adoptării bate la ochi, mai ales că inițiativa a fost solicitată în câteva rânduri de către Opoziție, în cadrul ședințelor ordinare ale CLM, însă refuzată de primar. Dar când vocea miilor de buzoieni care au cerut același lucru aproape că s-a viralizat pe rețelele de socializare, primarul Toma a trecut la fapte
Aceste decizii cumulate vin să corecteze practic politici de austeritate anterioare ale Primăriei Buzău.
Acte de generozitate pe bandă rulantă
Un alt
exemplu sugestiv este reducere prețului apei potabile. După ani de zile în care
Buzăul a deținut recordul negativ pentru cel mai mare preț al apei potabile din
țară, municipalitatea a venit cu o nouă tarifare, mult așteptată de
consumatori. De la 1 ianuarie 2026, tarifele au intrat pe un trend descendent.
Dacă la începutul anilor 2024, Compania de Apă Buzău practica cel mai ridicat tarif din România, atingând pragul de 10,06 lei/mc, fără TVA, situația s-a inversat recent, când Buzăul a părăsit prima poziție a clasamentului scumpirilor, coborând spectaculos pe locul 22 la nivel național.
Evoluția
pozitivă a fost confirmată oficial la 1 ianuarie 2026, dată la care operatorul
a aplicat o scădere a prețului. În paralel cu ieftinirea serviciului,
municipalitatea a anunțat că va veni în sprijinul categoriilor vulnerabile.
Pentru a atenua șocul financiar resimțit în perioada de vârf a prețurilor, va
oferi ajutoare financiare cetățenilor cu venituri mici, special destinate
achitării facturilor către Compania de Apă.
Austeritate pentru proiecte și petreceri
pentru votanți
Mergând mai departe, constatăm că municipiul Buzău se află în fața unui paradox administrativ, care ridică semne de întrebare asupra modului în care banul public este prioritizat. Pe de o parte, primarul Constantin Toma solicită public reținerea a 10 milioane de euro suplimentare din taxele locale pentru proiecte de investiții și pregătește concedieri masive la Poliția Locală sub pretextul austerității, dar, pe de altă parte, spiritul de sărbătoare pare să ignore orice constrângere bugetară.
În plină criză declarată, primarul a organizat, săptămâna trecută, la un restaurant local, cea de-a V-a ediție a petrecerii de 8 Martie, un eveniment fastuos, cu masă festivă și muzică live, la care au participat peste 400 de invitate, cu vârste de peste 60 de ani. Această situație pune sub lupă atât transparența cât și moralitatea alocării fondurilor într-un an definit ca fiind unul de criză. Organizarea unor astfel de petreceri fastuoase alimentează criticile societății civile, care acuză Primăria de management duplicitar: austeritate pentru multe proiecte necesare orașului și generozitate pentru evenimentele de imagine.
La final,
când tragem linie, rămânem cu un buget local epuizat de corecții succesive și
subvenții electorale, în timp ce marile proiecte de investiții rămân în așteptare din cauza lipsei de fonduri.
Toma este în cădere liberă, iar prețul plătit pentru reconsolidarea imaginii sale publice este plătit, în final, tot din buzunarul contribuabilului buzoian.
[analyse_source url=”https://sansanews.ro/toma-este-pe-tobogan-dar-in-caderea-lui-daunele-la-buget-sunt-devastatoare-cand-e-zapciu-cand-e-filantrop-totul-pe-banii-primariei-adica-ai-buzoienilor/”]