Parlamentul votează propunerea CSAT privind amplasarea de avioane americane în România

Plenul reunit al Parlamentului a votat propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind amplasarea pe teritoriul României a unor avioane americane de realimentare, echipamente de monitorizare și echipamente de comunicații satelitare. Decizia vine în contextul crizei din Orientul Mijlociu și are la bază o solicitare a Statelor Unite, aprobată în ședința CSAT care a precedat votul parlamentar.

Conform anunțului făcut de președintele Nicușor Dan, este vorba despre dislocarea temporară a unor capabilități militare defensive, care nu sunt înzestrate cu armament. Acestea includ avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și sisteme de comunicații satelitare, corelate cu scutul de la Deveselu. Alături de aceste echipamente, aproximativ 500 de militari americani vor fi staționați în bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, pe o perioadă de până la 90 de zile.

Șeful statului a subliniat caracterul defensiv al acestor măsuri, menite să sporească securitatea României. „Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare, țara lor este o țară sigură, ba chiar mai sigură,” a declarat președintele Nicușor Dan. Acesta a adăugat că desfășurarea se face în baza acordului de parteneriat strategic dintre România și Statele Unite și reprezintă o colaborare similară cu cea pe care o au și alte state membre NATO.

Ședința de plen, prezidată de Sorin Grindeanu, a debutat cu intonarea imnului de stat, iar ordinea de zi a fost aprobată cu 236 de voturi pentru și 72 împotrivă. Un moment tensionat a apărut când liderul AUR, George Simion, a cerut să ia cuvântul, însă a fost avertizat de președintele de ședință că îi va tăia microfonul, pe motiv că procedura nu permitea luări de cuvânt, fiind vorba despre o informare.

Ședința CSAT, care a avut loc la Palatul Cotroceni, a analizat pe larg situația din Orientul Mijlociu și implicațiile acesteia pentru România. S-a discutat despre situația românilor din zonă, președintele anunțând că aproximativ 5.700 de persoane au revenit în țară, dintre care 3.700 au beneficiat de sprijinul autorităților. De asemenea, au fost evaluate consecințele economice ale conflictului, în special creșterea prețului petrolului pe piețele internaționale, fiind discutate diverse scenarii de răspuns ale statului român.