Deși Moldova este celebră pentru lăcașurile sale de cult, Mănăstirea Bogdana din Rădăuți ocupă un loc cu totul special în istoria noastră.

Iată câteva detalii fascinante pe care probabil nu le știai:

Piatra de temelie a statului: A fost construită de Bogdan I (1359-1365), întemeietorul Moldovei, și este considerată cea mai veche construcție religioasă de piatră din regiune care s-a păstrat până astăzi.

Necropola Domnească: Timp de generații, biserica a servit drept loc de veșnică odihnă pentru primii mușatini. Aici își dorm somnul de veci domnitori precum Bogdan I, Lațcu, Petru I, Roman I, Ștefan I și Bogdan (fratele lui Alexandru cel Bun).

Centru cultural de elită: În secolul al XVIII-lea, mănăstirea adăpostea al doilea cel mai important centru tipografic din Moldova (după cel de la Iași), dar și ateliere de caligrafie unde lucrau copiști și miniaturiști iscusiți.

Supraviețuitoare a regimului comunist: După ce a funcționat ca sediu episcopal până în 1781 și ulterior ca biserică parohială, mănăstirea a fost închisă de regimul comunist, fiind redeschisă abia în 1992.

Frescele care împodobesc interiorul mănăstirii au fost realizate, cel mai probabil, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, adăugând o valoare artistică inestimabilă acestui monument istoric.

Deși Moldova este celebră pentru lăcașurile sale de cult, Mănăstirea Bogdana din Rădăuți ocupă un loc cu totul special în istoria noastră.

Iată câteva detalii fascinante pe care probabil nu le știai:

Piatra de temelie a statului: A fost construită de Bogdan I (1359-1365), întemeietorul Moldovei, și este considerată cea mai veche construcție religioasă de piatră din regiune care s-a păstrat până astăzi.

Necropola Domnească: Timp de generații, biserica a servit drept loc de veșnică odihnă pentru primii mușatini. Aici își dorm somnul de veci domnitori precum Bogdan I, Lațcu, Petru I, Roman I, Ștefan I și Bogdan (fratele lui Alexandru cel Bun).

Centru cultural de elită: În secolul al XVIII-lea, mănăstirea adăpostea al doilea cel mai important centru tipografic din Moldova (după cel de la Iași), dar și ateliere de caligrafie unde lucrau copiști și miniaturiști iscusiți.

Supraviețuitoare a regimului comunist: După ce a funcționat ca sediu episcopal până în 1781 și ulterior ca biserică parohială, mănăstirea a fost închisă de regimul comunist, fiind redeschisă abia în 1992.

Frescele care împodobesc interiorul mănăstirii au fost realizate, cel mai probabil, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, adăugând o valoare artistică inestimabilă acestui monument istoric.