O nouă speranță pentru bolnavii de hepatita B – GSK are în studiu un tratament-minune împotriva virusului – Când se lansează public

În urmă cu câteva săptămâni, un comunicat de presă transmis publicității de către compania GSK a redat speranța a sute de milioane de oameni afectați de virusul hepatic B.

Compania britanică GlaxoSmithKline (GSK) spune că prin intermediul medicamentului său, Bepirovirsen, prescurtat (B E P I) a demonstrat o serie de rezultate pozitive împotriva bolii în două studii pilot de eficacitate de fază 3, iar compania va solicita în curând autorităților de reglementare în domeniul medicamentelor să-i dea undă verde.

Bepi ar putea deveni primul tratament care poate ajuta la „vindecarea funcțională” a mai mult de un procent mic de pacienți infectați cronic cu hepatita B, ceea ce înseamnă că aceștia pot înceta să mai ia pastile zilnic – un obiectiv care până acum a fost evaziv.

„Cercetătorii se luptă de zeci de ani, iar acesta este un pas în direcția corectă”, spune virologul Ju-Tao Guo, președintele Institutului Baruch S. Blumberg.

Se estimează că 300 de milioane de oameni din lume trăiesc cu infecții cronice cu virusul hepatitei B (VHB), care pot duce în cele din urmă la ciroză, cancer hepatic și alte boli care împreună ucid peste 1 milion de oameni anual. Eliminarea virusului din organism – cunoscută sub numele de „cure sterilizante” – reprezintă o provocare uriașă deoarece, la fel ca HIV, VHB își integrează ADN-ul în genomurile noastre. De asemenea, are o formă genetică neobișnuită numită ADNcc, care formează cromozomi miniaturali în interiorul nucleului celulelor pe care niciun medicament actual nu îi atacă direct.

De aceea, cercetătorii insistă de mult timp asupra unui leac funcțional: o perioadă finită de tratament care va reduce nivelurile virale suficient de mult pentru ca sistemul imunitar să controleze virusul singur.

Medicamentele existente – analogi de nucleozide sau nucleotide care perturbă replicarea ADN-ului virusului – pot afecta o enzimă ce produce noi virusuri, dar oferă un leac funcțional la cel mult 1% dintre persoanele care le iau.

De asemenea, sunt inaccesibile pentru mulți pacienți din țările cu venituri mici și medii și uneori nu reușesc să oprească progresia bolii.

Bepi, un așa-numit oligonucleotid antisens care se injectează o dată pe săptămână, constă dintr-o secvență de acid nucleic care se leagă de ARN-ul mesager al VHB și previne producerea de noi proteine ​​virale. Dovezile sugerează că acesta consolidează și răspunsurile imune împotriva virusului, deși acest lucru este încă dezbătut.

CITEȘTE ȘI Un supervaccin împotriva a trei boli sub formă de spray a intrat în testele clinice

Într-un studiu de fază 2b publicat în The New England Journal of Medicine în 2022, aproximativ 10% dintre cei care au luat medicamentul alături de tratamente deja aprobate au avut ADN-ul și proteinele de suprafață ale VHB nedetectabile timp de cel puțin 24 de săptămâni după încheierea tuturor tratamentelor.

Bepi a cauzat puține efecte secundare grave.

Cele două studii de fază 3, controlate cu placebo, ale GSK au inclus împreună 1800 de persoane din 29 de țări care luau medicamente existente împotriva VHB.

Grupurile de tratament au primit bepi și celelalte medicamente timp de 24 sau 48 de săptămâni, în timp ce grupurile de control au luat doar medicamentele aprobate.

Apoi, toți participanții au încetat să mai ia medicamente împotriva VHB.

Deși comunicatul de presă al GSK nu a furnizat date, acesta a precizat că studiile „au demonstrat o rată de vindecare funcțională semnificativă statistic și clinic semnificativă” și că „depunerile de reglementare la nivel global” sunt planificate înainte de aprilie.

„Acesta este un semn clar că un tratament funcțional este realist”, spune epidemiologul Nick Walsh, specializat în boli hepatitice și care nu a fost implicat în studii. Medicamentul, dacă rezultatele sunt verificate, este „un pas clar înainte în ceea ce s-a dovedit a fi un obiectiv evaziv până în prezent”.

Dacă studiile confirmă că bepi poate ajuta cel puțin 10% dintre pacienți să renunțe la medicamente, „este încurajator”, este de acord hepatologul Robert Gish, director medical al Fundației Hepatitei B.

Totuși, el subliniază că este esențial să se vadă datele. „GSK a vorbit despre o îmbunătățire semnificativă statistic și este fantastic că au atins acest criteriu de evaluare, dar trebuie să cunoaștem mai multe date pentru a discuta dacă este semnificativ clinic”, spune el.

Gish și alții vor să știe cât de repede dispare virusul din organism, durabilitatea pe termen lung a supresiei virale și ce efecte secundare au fost observate.

Studiile anterioare au arătat că vindecările funcționale apar mai frecvent la persoanele care încep tratamentul cu niveluri mai scăzute de proteine ​​de suprafață virale, iar Guo spune că analizarea acestor niveluri înainte de tratamentul cu bepi ar putea permite medicilor să determine care pacienți sunt cel mai predispuși la vindecare funcțională.

Raymond Schinazi, chimist medicinal la Universitatea Emory, care a contribuit la descoperirea a două medicamente pentru VHB aflate acum pe piață, speră că GSK va oferi, de asemenea, date care să explice succesele și eșecurile medicamentului. „Trebuie să înțeleagă mecanismul exact și de ce funcționează la unii, dar nu la toți pacienții”, spune Schinazi.

Cu excepția cazului în care noile studii clinice au rate de vindecare funcțională mult mai mari decât cele observate în studiul de fază 2b, el spune că bepi va trebui combinat cu alte medicamente noi pentru a avea un impact semnificativ asupra bolii.

Experiența cu HIV a arătat că combinațiile de medicamente funcționează adesea cel mai bine atunci când vizează diferite etape ale ciclului de viață viral. Mai multe medicamente aflate în studiile clinice aflate în desfășurare ar putea oferi strategii complementare bepi și medicamentelor existente.

Acestea perturbă intrarea VHB în celule, deteriorează formarea învelișului capsidei care înconjoară materialul său genetic și utilizează mecanisme diferite pentru a reduce la tăcere ARN-ul său.

Alte intervenții, aflate încă în stadii incipiente de dezvoltare, încearcă să elimine ADN-ul ccc cu strategii precum CRISPR, instrumentul de editare a genomului.

Un alt oligonucleotid antisens, fabricat de AusperBio, a avut rezultate bune în studiile de fază 2 și se află acum în studii de eficacitate.

GSK a declarat că intenționează să prezinte rezultatele unei reviste evaluate de colegi și pentru prezentare la o viitoare reuniune științifică, dar nu a oferit detalii despre calendar.