Descoperă cum își văd timișorenii sănătatea: rezultate noi din Barometrul Calității Vieții

Primăria Timișoara, în parteneriat cu Universitatea de Vest, a publicat rezultate noi din Barometrul Calității Vieții, care arată cum percep timișorenii starea lor de sănătate și sistemul medical din oraș. Conform studiului, 8 din 10 timișoreni se declară mulțumiți de sănătatea lor, iar majoritatea nu raportează probleme medicale majore sau își mențin afecțiunile deja diagnosticate sub control.

Studiul oferă municipalității repere importante pentru dezvoltarea serviciilor medicale și prioritizarea investițiilor la Spitalul Municipal, Spitalul de Copii Louis Țurcanu și Spitalul Victor Babeș.

„Politicile publice bune pornesc de la înțelegerea realității din oraș. De aceea, am început să colectăm tot mai multe date despre Timișoara și despre timișoreni, cu accent acum pe sănătate. Astfel de informații sunt valoroase pentru modul în care investim în acest domeniu, care necesită un efort comun al mai multor profesioniști și instituții. Pentru noi ca administrație, cea mai importantă investiție este noul Spital Municipal, conceput pe structură modulară, astfel încât să poată fi extins și adaptat în timp, pe măsura evoluțiilor medicale și a nevoilor pacienților. Am finalizat, împreună cu Banca Mondială, studiul de fezabilitate și vor urma etape care duc proiectul în faza de implementare în parteneriat public-privat”, a declarat viceprimarul Paula Romocean.

Rezultatele studiului arată diferențe clare între generații: tinerii raportează mai frecvent că sunt sănătoși, în timp ce persoanele în vârstă urmează mai des tratamente pentru afecțiuni cronice.

„A devenit o obișnuință să ne întâlnim la UVT pentru a dezbate datele rezultate din studiile de opinie. Astăzi avem datele unui barometru privind starea de sănătate, după mai multe ediții ale Barometrului Calității Vieții. Pe viitor, putem derula și alte studii sectoriale – despre educație sau antreprenoriat – pentru a lua decizii bazate pe date clare. Se conturează o cultură a datelor publice și a studiilor sectoriale, evaluate de UVT și dezbătute în comunitate”, a afirmat rectorul Universității de Vest, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea.

„Astfel de inițiative oferă informații valoroase pentru înțelegerea nevoilor reale ale comunității și constituie un punct de plecare pentru politici publice eficiente în sănătate. Numai prin colaborare între universități, autorități locale și parteneri instituționali putem contura o strategie coerentă și sustenabilă pentru sănătatea timișorenilor. Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara își reafirmă disponibilitatea de a continua aceste parteneriate și de a contribui activ la proiecte care vizează creșterea calității vieții și a stării de sănătate a comunității”, a transmis prof. univ. dr. Andrei Motoc, prorector al Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”.

Datele arată că pentru mai mult de jumătate dintre timișoreni, medicul de familie rămâne primul punct de contact pentru probleme de sănătate, în timp ce aproape 20% apelează direct la clinici private. Profesionalismul personalului medical și condițiile unităților sanitare reprezintă principalele criterii în alegerea serviciilor medicale.

Studiul evidențiază și importanța prevenției: persoanele cu studii superioare merg mai frecvent la controale de rutină, în timp ce persoanele cu nivel educațional mai redus ajung mai des la medic pentru a continua tratamente deja începute. Accesul la informații corecte și prevenție rămâne esențial pentru sănătatea comunității.

Deși serviciile private primesc evaluări ușor mai bune, majoritatea timișorenilor continuă să folosească sistemul public, în special persoanele în vârstă. Rezultatele oferă administrației și instituțiilor medicale o bază solidă pentru luarea deciziilor și prioritizarea investițiilor în funcție de nevoile reale ale comunității.

Studiul face parte din Barometrul Calității Vieții și a fost realizat de cercetători ai Universității de Vest din Timișoara printr-un sondaj aplicat între iunie și noiembrie 2025. Eșantionul a inclus 2.511 persoane cu vârsta de peste 18 ani, stratificat după gen și vârstă, cu o marjă de eroare de ±2%. Datele au fost colectate atât față în față (1.319 respondenți), cât și online (1.192 respondenți).