Deputatul susține că în 2025 consumul de energie electrică a scăzut, însă producția a scăzut într un ritm mai accentuat. Potrivit datelor publicate de Transelectrica, producția netă de energie a fost mai mică cu 2 la sută în perioada ianuarie decembrie 2025 față de aceeași perioadă din 2024.

În același interval, exporturile au crescut cu 11 la sută, iar importurile cu 16 la sută. Volumul exporturilor a ajuns la 7,4 TWh, iar cel al importurilor la 11,1 TWh. Diferența de 3,7 TWh reprezintă energie acoperită din alte rețele, ceea ce a dus la un deficit în balanța energetică.

Producția totală de energie electrică a coborât sub pragul de 50 TWh, ajungând la 49,3 TWh. Scăderea s a produs în principal pe segmentul hidro, unde producția a fost mai mică cu 2 TWh, adică un minus de 14 la sută. Potrivit datelor invocate, 2025 a fost anul cu cea mai mică producție hidro din istoria țării.

Centrala nucleară a produs la un nivel apropiat de cel din anul anterior. Producția din termocentrale a scăzut ușor, deși acestea au în continuare cea mai mare pondere în mixul energetic. Producția din surse regenerabile, solar și eolian, a crescut cu 0,3 TWh.

La 1 ianuarie 2026, puterea instalată în instalațiile de stocare era de 494 MW, cu o capacitate de 913,68 MWh. Puterea instalată la prosumatori ajungea la 3.352 MW la 1 decembrie 2025.

Deputatul AUR afirmă că importurile cresc pe fondul scăderii producției și susține că România a renunțat prea repede la energia pe cărbune. El arată că alte state din Uniunea Europeană au cerut prelungirea funcționării capacităților pe cărbune până la finalul războiului. În opinia sa, închiderea unor capacități energetice a afectat echilibrul sistemului.

Lucian Florin Pușcașu mai susține că deficitul energetic reflectă greșeli ale guvernanților și că românii plătesc printre cele mai ridicate prețuri la energie din Uniunea Europeană, inclusiv mai mari decât în unele state importatoare.

În final, deputatul îl întreabă pe prim ministru la ce dată va crește producția de energie electrică în România și ce măsuri concrete are în vedere Guvernul pentru atingerea acestui obiectiv.

Deputatul susține că în 2025 consumul de energie electrică a scăzut, însă producția a scăzut într un ritm mai accentuat. Potrivit datelor publicate de Transelectrica, producția netă de energie a fost mai mică cu 2 la sută în perioada ianuarie decembrie 2025 față de aceeași perioadă din 2024.

În același interval, exporturile au crescut cu 11 la sută, iar importurile cu 16 la sută. Volumul exporturilor a ajuns la 7,4 TWh, iar cel al importurilor la 11,1 TWh. Diferența de 3,7 TWh reprezintă energie acoperită din alte rețele, ceea ce a dus la un deficit în balanța energetică.

Producția totală de energie electrică a coborât sub pragul de 50 TWh, ajungând la 49,3 TWh. Scăderea s a produs în principal pe segmentul hidro, unde producția a fost mai mică cu 2 TWh, adică un minus de 14 la sută. Potrivit datelor invocate, 2025 a fost anul cu cea mai mică producție hidro din istoria țării.

Centrala nucleară a produs la un nivel apropiat de cel din anul anterior. Producția din termocentrale a scăzut ușor, deși acestea au în continuare cea mai mare pondere în mixul energetic. Producția din surse regenerabile, solar și eolian, a crescut cu 0,3 TWh.

La 1 ianuarie 2026, puterea instalată în instalațiile de stocare era de 494 MW, cu o capacitate de 913,68 MWh. Puterea instalată la prosumatori ajungea la 3.352 MW la 1 decembrie 2025.

Deputatul AUR afirmă că importurile cresc pe fondul scăderii producției și susține că România a renunțat prea repede la energia pe cărbune. El arată că alte state din Uniunea Europeană au cerut prelungirea funcționării capacităților pe cărbune până la finalul războiului. În opinia sa, închiderea unor capacități energetice a afectat echilibrul sistemului.

Lucian Florin Pușcașu mai susține că deficitul energetic reflectă greșeli ale guvernanților și că românii plătesc printre cele mai ridicate prețuri la energie din Uniunea Europeană, inclusiv mai mari decât în unele state importatoare.

În final, deputatul îl întreabă pe prim ministru la ce dată va crește producția de energie electrică în România și ce măsuri concrete are în vedere Guvernul pentru atingerea acestui obiectiv.