Fără finanțare urgentă de la Guvern pentru consolidare, satul Șerbăneasa din Sălătrucel rămâne izolat și expus unui dezastru care se poate amplifica la următoarea ploaie

La Sălătrucel, în satul Șerbăneasa, pământul a luat-o la vale cu tot cu gospodării, iar ceea ce părea o problemă cunoscută de ani de zile s-a transformat într-o urgență reală, cu un drum comunal rupt, cu acces blocat pentru ambulanță și pompieri și cu zeci de familii care trăiesc cu teama că următoarea ploaie poate agrava și mai mult situația.

Subiectul nu este nou, însă revenim asupra lui deoarece au fost făcuți pași instituționali, iar respectarea legislației presupune anumite termene care nu țin cont de presiunea din teren și, din păcate, timpul nu joacă în favoarea celor 79 de gospodării.

În acest cadru, autoritățile locale arată că au făcut toate demersurile legale, au transmis rapoarte, au convocat comitete pentru situații de urgență și au înaintat documentația către București, însă decizia privind finanțarea lucrărilor de consolidare nu se ia la nivel local, astfel că până la alocarea fondurilor satul Șerbăneasa rămâne izolat.

În continuarea acestor demersuri, primarul comunei Sălătrucel, Dorel Ancuța, precizează că la nivel județean au fost organizate comisii și realizate evaluări tehnice, dar o promisiune concretă nu poate exista până când autoritățile centrale nu stabilesc clar ce urmează:

„Referitor la situația satului Șerbăneasa, nu putem avea promisiuni, deoarece hotărârea privind finanțarea nu se ia la nivel local sau județean, ci la București. S-au făcut comisii din partea instituțiilor abilitate ale județului, iar situația din satul nostru a fost transmisă către Guvern pentru a lua act de aceasta și, de acolo, cel mai probabil, la Ministerul Dezvoltării ” spune primarul.

Alunecarea de teren s-a accentuat pe 27 ianuarie 2026, dată la care a fost întocmit primul raport operativ și înaintat către Prefectură, ISU și Sistemul de Gospodărire a Apelor, iar pe 2 februarie reprezentanții instituțiilor au ajuns în teren, însă evaluarea a fost îngreunată de zăpadă, astfel încât la scurt timp a fost necesar un nou raport, realizat după ce ploile torențiale au făcut fisurile mult mai vizibile și au extins zona afectată.

Primarul a raportat alunecarea încă din 2023 către instituțiile abilitate

Problema este cunoscută încă din 2023, când a fost emis ordin de evacuare pentru gospodăria cea mai afectată la acel moment, însă lipsa precipitațiilor abundente din anii anteriori a făcut ca fenomenul să nu avanseze atât de rapid cum se întâmplă acum, când solul s-a destabilizat pe o porțiune mare, iar drumul comunal este rupt pe aproximativ 70 de metri.

Oameni nevoiți să meargă pe jos sute de metri pentru a ajunge acasă

În prezent, accesul în sat se face pe poteci ocolitoare, iar oamenii își lasă mașinile la aproximativ 300 de metri de zona de alunecare și continuă pe jos până la case, ceea ce înseamnă un efort greu pentru familii cu copii sau pentru persoane bolnave.

„În zonă nu se mai poate circula, iar la întâlnirea comitetului local pentru situații de urgență am luat decizia de a închide drumul circulației. Ca să ajungă în sat, unde sunt 79 de gospodării, oamenii ocolesc pe unde pot. Cei care au mașini le lasă la distanță și merg pe jos până acasă. Avem copii care merg la școală, avem oameni dependenți de dializă, iar salvarea nu are nicio șansă să ajungă în sat, pompierii nici atât”, explică Dorel Ancuța.

Soluție parțială, insuficientă în caz de incendiu

ISU a analizat inclusiv o posibilă variantă ocolitoare identificată din satelit, însă această rută este greu practicabilă pentru autospecialele mari, astfel încât în caz de incendiu ar putea interveni doar vehicule mici, cu rezervoare reduse, insuficiente pentru o situație gravă.

Consolidarea versantului, mult mai costisitoare după trei ani de așteptare

Estimarea actuală a lucrărilor de consolidare ajunge la aproximativ 10 milioane de lei, o sumă care depășește cu mult posibilitățile bugetului local și care este de trei ori mai mare decât evaluarea făcută de primar în 2023, când intervenția ar fi fost mult mai ieftină: ”„ S-a făcut un deviz estimativ al lucrării care ajunge la aproximativ 10 milioane de lei. În 2023 valoarea era la o treime din cât este astăzi, dar nimeni nu m-a auzit. Situația este extrem de gravă și se pare că nu suntem auziți”, spune primarul.

În 2023, la nivel local, au fost executate intervențiile posibile pentru a limita efectele, însă fără o finanțare adecvată nu se poate realiza consolidarea necesară pentru stabilizarea versantului;  ”„ Ce a depins de mine am făcut încă de la primele semnale că pământul pleacă. Am intervenit cu resursele pe care le-am avut la dispoziție și am încercat să limităm efectele în acea zonă, însă este clar că sunt necesare lucrări ample de consolidare, iar problema principală rămâne finanțarea. Întrebarea pe care mi-o adresează oamenii în fiecare zi este cât mai așteptăm. Eu sper să primim cât mai repede un semnal și o soluție concretă, pentru că situația nu mai permite amânări”, afirmă Dorel Ancuța.

Prin urmare, la Șerbăneasa situația este gravă: drumul este rupt, satul este izolat, casele au ziduri crăpate și fundații afectate, intervențiile de urgență sunt imposibile, iar oamenii trăiesc cu teama că într-o noapte întreg satul poate lua-o la vale.  În tot acest timp, statul rămâne blocat în hățișul birocratic al termenelor și procedurilor, acoperit de hârtii, avize, note și hotărâri care se mută dintr-un birou în altul, fără ca în teren să se schimbe ceva concret.

La Sălătrucel, în satul Șerbăneasa, pământul a luat-o la vale cu tot cu gospodării, iar ceea ce părea o problemă cunoscută de ani de zile s-a transformat într-o urgență reală, cu un drum comunal rupt, cu acces blocat pentru ambulanță și pompieri și cu zeci de familii care trăiesc cu teama că următoarea ploaie poate agrava și mai mult situația.

Subiectul nu este nou, însă revenim asupra lui deoarece au fost făcuți pași instituționali, iar respectarea legislației presupune anumite termene care nu țin cont de presiunea din teren și, din păcate, timpul nu joacă în favoarea celor 79 de gospodării.

În acest cadru, autoritățile locale arată că au făcut toate demersurile legale, au transmis rapoarte, au convocat comitete pentru situații de urgență și au înaintat documentația către București, însă decizia privind finanțarea lucrărilor de consolidare nu se ia la nivel local, astfel că până la alocarea fondurilor satul Șerbăneasa rămâne izolat.

În continuarea acestor demersuri, primarul comunei Sălătrucel, Dorel Ancuța, precizează că la nivel județean au fost organizate comisii și realizate evaluări tehnice, dar o promisiune concretă nu poate exista până când autoritățile centrale nu stabilesc clar ce urmează:

„Referitor la situația satului Șerbăneasa, nu putem avea promisiuni, deoarece hotărârea privind finanțarea nu se ia la nivel local sau județean, ci la București. S-au făcut comisii din partea instituțiilor abilitate ale județului, iar situația din satul nostru a fost transmisă către Guvern pentru a lua act de aceasta și, de acolo, cel mai probabil, la Ministerul Dezvoltării ” spune primarul.

Alunecarea de teren s-a accentuat pe 27 ianuarie 2026, dată la care a fost întocmit primul raport operativ și înaintat către Prefectură, ISU și Sistemul de Gospodărire a Apelor, iar pe 2 februarie reprezentanții instituțiilor au ajuns în teren, însă evaluarea a fost îngreunată de zăpadă, astfel încât la scurt timp a fost necesar un nou raport, realizat după ce ploile torențiale au făcut fisurile mult mai vizibile și au extins zona afectată.

Primarul a raportat alunecarea încă din 2023 către instituțiile abilitate

Problema este cunoscută încă din 2023, când a fost emis ordin de evacuare pentru gospodăria cea mai afectată la acel moment, însă lipsa precipitațiilor abundente din anii anteriori a făcut ca fenomenul să nu avanseze atât de rapid cum se întâmplă acum, când solul s-a destabilizat pe o porțiune mare, iar drumul comunal este rupt pe aproximativ 70 de metri.

Oameni nevoiți să meargă pe jos sute de metri pentru a ajunge acasă

În prezent, accesul în sat se face pe poteci ocolitoare, iar oamenii își lasă mașinile la aproximativ 300 de metri de zona de alunecare și continuă pe jos până la case, ceea ce înseamnă un efort greu pentru familii cu copii sau pentru persoane bolnave.

„În zonă nu se mai poate circula, iar la întâlnirea comitetului local pentru situații de urgență am luat decizia de a închide drumul circulației. Ca să ajungă în sat, unde sunt 79 de gospodării, oamenii ocolesc pe unde pot. Cei care au mașini le lasă la distanță și merg pe jos până acasă. Avem copii care merg la școală, avem oameni dependenți de dializă, iar salvarea nu are nicio șansă să ajungă în sat, pompierii nici atât”, explică Dorel Ancuța.

Soluție parțială, insuficientă în caz de incendiu

ISU a analizat inclusiv o posibilă variantă ocolitoare identificată din satelit, însă această rută este greu practicabilă pentru autospecialele mari, astfel încât în caz de incendiu ar putea interveni doar vehicule mici, cu rezervoare reduse, insuficiente pentru o situație gravă.

Consolidarea versantului, mult mai costisitoare după trei ani de așteptare

Estimarea actuală a lucrărilor de consolidare ajunge la aproximativ 10 milioane de lei, o sumă care depășește cu mult posibilitățile bugetului local și care este de trei ori mai mare decât evaluarea făcută de primar în 2023, când intervenția ar fi fost mult mai ieftină: ”„ S-a făcut un deviz estimativ al lucrării care ajunge la aproximativ 10 milioane de lei. În 2023 valoarea era la o treime din cât este astăzi, dar nimeni nu m-a auzit. Situația este extrem de gravă și se pare că nu suntem auziți”, spune primarul.

În 2023, la nivel local, au fost executate intervențiile posibile pentru a limita efectele, însă fără o finanțare adecvată nu se poate realiza consolidarea necesară pentru stabilizarea versantului;  ”„ Ce a depins de mine am făcut încă de la primele semnale că pământul pleacă. Am intervenit cu resursele pe care le-am avut la dispoziție și am încercat să limităm efectele în acea zonă, însă este clar că sunt necesare lucrări ample de consolidare, iar problema principală rămâne finanțarea. Întrebarea pe care mi-o adresează oamenii în fiecare zi este cât mai așteptăm. Eu sper să primim cât mai repede un semnal și o soluție concretă, pentru că situația nu mai permite amânări”, afirmă Dorel Ancuța.

Prin urmare, la Șerbăneasa situația este gravă: drumul este rupt, satul este izolat, casele au ziduri crăpate și fundații afectate, intervențiile de urgență sunt imposibile, iar oamenii trăiesc cu teama că într-o noapte întreg satul poate lua-o la vale.  În tot acest timp, statul rămâne blocat în hățișul birocratic al termenelor și procedurilor, acoperit de hârtii, avize, note și hotărâri care se mută dintr-un birou în altul, fără ca în teren să se schimbe ceva concret.