Protest al profesorilor la Palatul Cotroceni. La acțiune s-au alăturat și studenții FOTO

Peste 700 de profesori universitari au protestat, miercuri, în fața Palatul Cotroceni. Alături de cadrele didactice și personal din învăţământ au fost prezenţi şi studenţi.  Protestul a vizat măsurile bugetare adoptate în 2025 și cele preconizate pentru 2026, considerate de sindicaliști drept „profund nocive pentru sistemul universitar”.

Sindicaliştii au venit înarmați cu megafoane şi vuvuzele, dar şi cu pancarte pe care scria „Performanța se susţine, nu se sancţionează“, „Nu mai penalizaţi meritul pentru a acoperi impostura“, „Minister fără ministru, educaţiei fără buget, Domnule preşedinte, ce mai faceţi?“.

Conform vicepreședintelui FNS Alma Mater, Corneliu Podoleanu, deciziile luate de Guvernul României au fost adoptate fără studii economice fundamentate și fără o consultare reală a mediului academic, respectiv angajatori, sindicate și studenți.

„Diminuarea bugetului universităților cu peste 600 de milioane de lei, ceea ce reprezintă peste 10% din execuția bugetară a anului 2025, afectează capacitatea universităților de a continua investițiile în infrastructură”, a transmis Corneliu Podoleanu.

Sindicaliștii mai semnalează reducerea cheltuielilor de personal cu 10% față de anul 2025, măsură prevăzută la articolul XLIX din proiectul aflat în transparență decizională. În opinia lui Podoleanu, decizia este „generatoare de disponibilizări” și pune presiune suplimentară pe un sistem care funcționează deja la limită.

Un alt punct critic îl reprezintă diminuarea substanțială a fondurilor pentru burse studențești. „Bursele sunt un factor important pentru evitarea abandonului universitar și pentru creșterea calității absolvenților”, transmite vicepreședintele „Alma Mater”.

Totodată, se atrage atenția asupra reducerii bugetului pentru cercetare, inclusiv a fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a celor europene. Potrivit sindicaliștilor, aceste măsuri „vor duce la imposibilitatea modernizării universităților, la diminuarea vizibilității internaționale și a capacității de cercetare, element esențial în clasificarea universităților la nivel internațional”.

Reprezentanții sindicaliștilor au intrat la Palatul Cotroceni, unde au discutat timp de aproape o oră cu unul dintre consilierii lui Nicușor Dan, căruia i-au predat o scrisoare adresată președintelui, cu o serie de revendicări. „Educația este o prioritate națională, iar măsurile de reduceri bugetare fără fundament economic, urmate în mod cert de disponibilizări și chiar dispariția unor instituții de învățământ, ar putea conduce la o situație critică și ireversibilă”, mai precizează Corneliu Podoleanu.

Profesorii avertizează că în mai puțin de o lună, chiar în timpul simulărilor, ar putea intra în grevă generală.

Scrisoarea sindicaliștilor către Nicușor Dan:

“Federația Națională Sindicală “ALMA MATER”, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație “SPIRU HARET”, în numele celor peste 300.000 de angajați din învățământ şi din cercetare ale căror drepturi și interese le reprezintă, constată cu profundă îngrijorare că actuala coaliție de guvernare pune în pericol sectorul educației și cercetării științifice prin promovarea și prin adoptarea unor măsuri financiar – contabile injuste şi nechibzuite, luate fără analize economice de impact și fără consultări publice ori cu organismele abilitate ale statului român. Aceste măsuri par a fi desprinse dintr-un manual de garantare a subdezvoltării, nu dintr-o strategie coerentă de modernizare și de consolidare a unei societăți bazate pe cunoaștere.

Una dintre promisiunile dumneavoastră electorale a fost formulată clar și fără echivoc: „profesori motivați cu salarii decente şi educație de calitate.” Din păcate, primele măsuri de austeritate adoptate imediat după instalarea guvernului numit de dumneavoastră au vizat chiar educația și profesorii, exact unul dintre domeniile pe care le-ați declarat, pe bună dreptate, prioritare și esențiale pentru viitorul democratic și european al României.

Vă reamintim că Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2025-2030. Independența și solidaritatea: viziunea României pentru o lume în schimbare, document oficial al Administrației Prezidențiale, adoptat în noiembrie 2025, definește securitatea națională într-un sens cuprinzător, incluzând explicit dimensiunea “educațională, culturală, de sănătate, socială și demografică” printre domeniile esențiale pentru reziliența și securitatea statului. Educația este, așadar, recunoscută oficial ca parte a securității naționale. În acest context, măsurile de reducere a finanțării educației și cercetării contrazic atât angajamentele electorale asumate, cât și orientările strategice stabilite prin documentele oficiale ale Administrației Prezidențiale. Subfinanțarea cronică nu este doar o problemă bugetară, ci devine o vulnerabilitate la adresa siguranței statului român.

România se află, conform statisticilor Eurostat, pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește finanțarea educației și a cercetării. Legea educației naționale nr. 1/2011 prevedea alocarea a minimum 6% din PIB pentru educație, prevedere care nu a fost niciodată respectată.

Legislația adoptată în anul 2023 – Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și Legea învățământului superior nr. 199/2023 – a modificat mecanismul de raportare a finanțării  educației, în sensul ca acest domeniu să primească minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat și reafirmând caracterul prioritar al investiției în educație.

Pentru cercetare rămâne asumată ținta de minimum 1% din PIB din fonduri publice. Nici aceste niveluri de finanțare nu au fost atinse în practică, aplicarea legii fiind mereu amânată.

În aceste condiții, este profund nedrept și periculos pentru democrație și pentru viitorul european al acestei țări ca educația și cercetarea, două domenii strategice, subfinanțate cronic, să fie transformate în pretinse cauze ale deficitului bugetar.

Ne-am fi așteptat, cu atât mai mult, ca dumneavoastră, în calitate de cercetător, să înțelegeți miza strategică a investiției în cunoaștere pentru dezvoltarea economică a unei țări și pentru ieșirea din paradigma “țării muncii ieftine”. Fără o finanțare adecvată a educației și a cercetării, România nu poate deveni competitivă internațional, nu poate atrage și menține specialiști performanți și nu poate accesa în mod eficient granturi și programe internaționale de cercetare. Mai mult, fără o investiție consecventă și predictibilă în aceste domenii, nu pot fi dezvoltate segmente industriale și economice cu valoare adăugată ridicată, tocmai acele sectoare care generează inovație, productivitate și prosperitate pe termen lung, cu atât mai importante în contextul actualelor transformări din lanțurile globale de producție și al competiției tehnologice intense.

Măsurile deja adoptate, precum și cele anunțate, anulează o parte consistentă din munca şi din investițiile realizate în educație și cercetare în ultimii ani și transmit un mesaj periculos de indiferență, de neputință și lipsă de viziune strategică. Există riscul real de a inversa tendinţa de creștere treptată a finanțării, care a caracterizat guvernările precedente și de a ajunge la primul buget al educației aflat în vizibilă scădere, raportat la anul anterior.

Afirmăm cu responsabilitate că sistemul de educație din România, atât cel preuniversitar, cât și cel universitar, precum și sistemul de cercetare, universitar și neuniversitar, au nevoie de o transformare serioasă, profundă și coerentă pentru a-și îmbunătăți rezultatele și pentru a deveni competitive la nivel internațional. Însă întreaga literatură de specialitate arată că o schimbare autentică nu se construiește pe austeritate, ci pe alocări bugetare adecvate și pe investiții susținute. În mod concret, aceasta presupune creșteri salariale semnificative pentru personalul din educație și cercetare, finanțarea consistentă și constantă a activităților didactice și științifice, precum și resurse dedicate atragerii și menținerii tinerilor performanți în sistem.

Totodată, este necesară asumarea unui calendar public, multianual și ferm al competițiilor de granturi naționale, împreună cu anunțarea transparentă a sumelor disponibile, după modelul altor țări din vecinătate, unde nivelul și continuitatea finanțării reprezintă condiții esențiale pentru performanță și pentru competitivitate. Nu putem fi simultan codașii Europei la capitolul finanțare și fruntași la performanță! Fără majorarea alocărilor bugetare, fără salarii mai bune pentru angajați, fără resurse și posturi pentru tineri competitivi, inclusiv pentru cei cu doctorate obținute la universități prestigioase ţară şi din străinătate, nu există șansă reală de dezvoltare pentru aceste domenii și, implicit, pentru România, ca societate și ca stat.

În același registru al responsabilității financiare, considerăm imperativă obligarea Guvernului la rambursarea integrală și urgentă către universități a sumelor restante aferente proiectelor de cercetare finanțate prin PNRR. Nerambursarea acestor fonduri apasă direct asupra bugetelor universităților, care sunt nevoite să acopere, din fonduri proprii, salariile cercetătorilor și cheltuielile curente ale proiectelor, afectând grav echilibrul financiar al instituțiilor. În condițiile în care multe dintre aceste proiecte se încheie în luna iulie, lipsa fondurilor pune în pericol îndeplinirea obiectivelor asumate și compromite credibilitatea României în implementarea angajamentelor europene.

A prezenta tăierile bugetare drept reformă este nu doar înșelător, ci extrem de periculos pentru viitorul economic al acestei țări și pentru democrația noastră fragilă. Este un mesaj profund descurajant pentru tinerii bine pregătiți sau pentru cei interesați de o carieră în aceste domenii și riscă să accelereze exodul competenței din România.

Universitățile nu sunt doar instituții de formare, ci actori economici majori. Prin salarii, investiții, achiziții, servicii, chirii și consumul generat de studenți și angajați, universitățile susțin un ecosistem economic extins. Subfinanțarea lor afectează nu doar mediul academic, ci întreaga economie locală și națională.

Deoarece, Președintele României exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate, conform art. 80 din Constituție, vă solicităm să interveniți ferm și responsabil pentru a readuce educația și cercetarea în centrul priorităților reale ale statului român.

Astfel, vă rugăm să aduceți în atenția coaliției de guvernare următoarele revendicări:

• abrogarea măsurilor anti-educație luate prin Legea nr.141/2025 (creșterea numărului de elevi la clasă, majorarea normei didactice de predare, diminuarea tarifului la plata cu ora etc.);
• creșterea bugetului pentru educație şi pentru cercetare;
• recunoașterea importanței activității cadrelor didactice printr-o poziționare corectă în proiectul noii legi a salarizării în domeniul bugetar;
• menținerea indemnizației pentru titlul științific de doctor măcar la valoarea aferentă anului 2025;
• lansarea imediată a competițiilor naționale de cercetare din finanțări interne;
• restabilirea integrală a burselor studenților;
• deblocarea soldurilor universităților pentru folosirea acestora în implementarea proiectelor europene și la dezvoltarea instituțională;
• deblocarea angajărilor și integrarea tinerilor performanți în universități şi în cercetare.

Aceste revendicări sunt în deplin acord cu promisiunile Dumneavoastră electorale și cu prevederile documentelor strategice publicate de Administrația Prezidențială, care consacră educația și cercetarea drept domenii prioritare și componente ale securității naționale.

Sperăm că veți folosi autoritatea și poziția Dumneavoastră pentru a scoate România de pe această traiectorie periculoasă, pentru a nu rămâne în istorie drept Președintele care a girat primul buget al educației și cercetării aflat în scădere, raportat la anul anterior, în contradicție cu angajamentele asumate.

În sensul celor precizate mai sus, vă recomandăm să inițiați un proiect de reformă a sistemului educaţional din România, care să reunească experți din zona universităților din România, a institutelor de cercetare şi a academiilor, care împreună cu organisme de profil şi cu actori relevanţi ai mediului privat, să asigure găsirea unor soluţii de succes pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă educaţia din România“.