Întrebat, miercuri, într-o conferinţă de presă, când ne-am putea aştepta la scăderi semnificate ale dobânzilor la creditele românilor, Isărescu a răspuns: ”Pe măsură ce inflaţia se duce în jos, avem două semne pozitive, da? Le ştiţi? Primul că s-au dus în piaţă. Şi s-au dus în piaţă cu aproape două procente. Şi ce s-a dus în jos în piaţă? S-au dus dobânzile care contează. Dacă noi reducem dobânda cu 0,25%, nu ştiu ce impact are asupra finanţării debitorilor, dar ROBOR-ul două procente a fost o scădere majoră. Nu am administrat-o, să zic, ca un obiectiv. Las-o, domnule, că dacă dobânzile scad… Şi managementul lichidăţii, care vine din mai multe considerente, inclusiv faptul că intră bani în România, ajung la Ministerul Finanţei, cei de acolo vin la Banca Naţională şi ne cer schimbări”.
Guvernatorul BNR a precizat că există un exces de lichiditate care este ”sterilizat” în fiecare seară.
”Avem acest exces de lichiditate pe care by the way, aşa, apropo, îl sterilizăm în fiecare seară, nu chiar bălteşte de tot. Unii sunt şi împotriva acestei sterilizări de o zi spunând ”Învăţaţi băncile să fie nişte puturoase. Le daţi dobânda de cât este dobânda la facilitatea de finanţare, fără să facă nimic”. Nu putem să lăsăm lichiditatea chiar aşa să băltească în totalitate”, a arătat Isărescu.
Isărescu: Scăderea dobânzilor indică încredere în piață
Mugur Isărescu a declarat că dobânzile din piață au scăzut treptat fără ca acest lucru să ducă la deprecierea leului, pe care îl consideră un semn de încredere în evoluția economiei. Potrivit acestuia, o eventuală reducere a ratei de politică monetară va fi luată în calcul după apariția unor indicatori favorabili privind inflația.
Guvernatorul Banca Națională a României a precizat că dobânzile din piață sunt în prezent cu aproximativ două puncte procentuale sub nivelul maxim atins la sfârșitul lunilor mai–iunie. El a arătat că, în cadrul direcției de politică monetară, au existat discuții legate de nivelul lichidității din piață, criticile vizând cantitatea de bani disponibilă.
În urma unui compromis, banca centrală a decis să nu lase lichiditatea să se acumuleze excesiv, dar nici să o restrângă complet. Potrivit lui Isărescu, această abordare nu alimentează inflația, dar poate susține într-o anumită măsură creșterea economică și contribuie la evitarea unor riscuri mai mari generate de evoluția negativă a PIB-ului.
”Dar treptat, dobânzile în piaţă uitaţi că au scăzut fără să deprecizeze leul. După mine este un indicator de încredere. Şi când o să avem şi alţi indicatori legaţi de inflaţie (…) atunci reducem şi rata de politică monetară. Dar deocamdată dobânzile au scăzut cu două procente faţă de vârful din dobânzile în piaţă, vârful a fost la sfârşitul de mai-iunie. Avem mari probleme în cadrul Direcţiei noastre de Politică Monetară, am fost şi urecheat că lăsăm aşa lichidatate în piaţă. Şi am căzut la un compromis, nu lăsăm lichiditatea, nu bălteşte, semi-bălteşte. Aşa ca să ne împăcăm. Nu se duce pe inflaţie, cel mai mult mai stimulează ceva creştere economică şi evităm ca acest PIB negativ să nu ne creeze probleme mai serioase decât am putea să evaluăm în prezent”, a mai transmis guvernatorul BNR.
