Vârsta de pensionare pentru magistrați va crește treptat la 65 de ani

Curtea Constituțională a României a validat miercuri, după cinci amânări consecutive, reforma pensiilor speciale ale magistraților, inițiată de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Cu un scor de 6-3, judecătorii au respins sesizarea de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, decizia fiind definitivă și general obligatorie, permițând astfel intrarea în vigoare a noilor prevederi.

Noua lege aduce modificări substanțiale sistemului de pensionare pentru judecători și procurori. Astfel, cuantumul pensiei de serviciu va fi calculat la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, însă nu va putea depăși 70% din ultimul salariu net, o reducere semnificativă față de pragul anterior de 80% din salariul brut. Totodată, vârsta de pensionare va crește treptat, pe parcursul unei perioade de tranziție de 15 ani, până la atingerea pragului de 65 de ani, eliminând posibilitatea pensionării la 48 sau 49 de ani cu vechime completă.

Legea, adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului în decembrie 2025, a fost vehement contestată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă a susținut că actul normativ discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă independența justiției și standardele europene. Mai mult, ÎCCJ a solicitat Curții Constituționale să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a verifica compatibilitatea reformei cu dreptul comunitar.

În motivarea sa, Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul a respectat procedura de angajare a răspunderii, justificând urgența măsurilor prin necesitatea evitării dezechilibrelor bugetare și prin obligațiile asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Judecătorii au considerat că legea asigură o tranziție graduală la noile condiții de pensionare și au respins, cu o majoritate de 5-4, solicitarea de a trimite întrebări preliminare la CJUE, considerând-o inadmisibilă.

Votul de 6-3 pentru constituționalitatea legii a surprins, dat fiind că majoritățile anterioare pe teme similare au fost mult mai strânse. Voturile împotriva validării legii au aparținut judecătorilor Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga. Votul decisiv pentru formarea noii majorități pare să fi venit din partea judecătorului Mihai Busuioc, care s-a alăturat grupului format din Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Csaba Asztalos, Mihaela Ciochină și Dacian Dragoș.

Decizia a generat reacții imediate pe scena politică. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a salutat hotărârea ca o confirmare a „corectitudinii demersului Guvernului”, în timp ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, a subliniat importanța deciziei pentru deblocarea fondurilor europene din PNRR. Liderul USR, Dominic Fritz, a calificat momentul drept „o afirmare a democrației” și un pas spre normalitate.

În replică, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a declarat că va continua să apere independența justiției și a anunțat că va folosi toate instrumentele legale și instituționale disponibile, luând în calcul sesizarea instituțiilor europene competente. Aceasta consideră decizia CCR un „recul evident în planul protecției constituționale” care obligă la reacții ferme.

Reforma pensiilor magistraților face parte dintr-un efort mai larg de a gestiona cheltuielile cu pensiile de serviciu. În prezent, din peste 200.000 de beneficiari, aproximativ 190.000 provin din sistemul de apărare și ordine publică, ale căror pensii au un buget alocat de peste 14 miliarde de lei în 2024. Prin comparație, bugetul pentru celelalte categorii, inclusiv magistrați, a fost de 2,2 miliarde de lei, ÎCCJ acuzând Guvernul că a creat un „narativ neadevărat” concentrând reforma doar asupra sistemului judiciar.