Un drept al militarilor de pe vremea lui Cuza ar putea fi eliminat

O nouă dispută a izbucnit în coaliția de guvernare pe tema posibilei eliminări a normei de hrană pentru angajații din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale și serviciile de informații. Doar în cadrul Armatei și Internelor, valoarea totală a acestui beneficiu se ridică la aproximativ 800 de milioane de lei, însă impactul bugetar la nivel național ar fi mult mai mare.

Potrivit calculelor Ministerului Finanțelor, citate de liderul UDMR, Kelemen Hunor, impactul total al normei de hrană ar ajunge la 2,4 – 2,5 miliarde de lei. Acesta a subliniat că doar o treime din această sumă revine personalului din Armată și Interne, restul fiind alocat civililor. „Se va scoate norma de hrană. Din toți cei care au această normă, cam o treime și un pic înseamnă Armata și Internele, care sunt 800 de milioane. Restul sunt civili”, a declarat Hunor, adăugând că subiectul va fi discutat în coaliție cel târziu săptămâna viitoare.

În ciuda presiunilor pentru reducerea cheltuielilor, nu există încă un acord politic pentru eliminarea acestui drept. O variantă luată în calcul este tăierea normei de hrană doar pentru personalul civil din ministerele vizate, menținând-o pentru militari și polițiști. Ministrul Apărării, Radu Miruță, s-a opus însă ferm oricărei forme de eliminare a acestui beneficiu pentru militari, declarând că nu va semna un astfel de document.

Radu Miruță a argumentat că norma de hrană pentru militari este o tradiție ce datează încă de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, fiind specifică și calculată caloric în funcție de activitatea desfășurată. El a subliniat că, deși este plafonată din 2017 și nu mai corespunde prețurilor actuale, aceasta susține activitatea de popotă pentru 70% din angajații Ministerului Apărării, un sistem esențial pentru pregătirea în caz de război.

Ministrul Apărării a insistat că există alte zone unde se pot face reduceri de cheltuieli, cum ar fi bugetele pentru activități colaterale, dar a exclus categoric micșorarea salariilor, a numărului de militari, schimbarea modului de calcul al pensiilor militare sau eliminarea normei de hrană. Radu Miruță a menționat că propunerea a apărut „brusc” în discuții și nu a fost inclusă în pachetul de reorganizare administrativă pus inițial în dezbatere publică.

În contextul geopolitic actual, cu un război la graniță și angajamente asumate în cadrul NATO, ministrul consideră că o astfel de tăiere ar fi contraproductivă. „Suntem contra vântului, cu război la graniţă, să micşorăm numărul de militari, să micşorăm veniturile militarilor, ale rezerviştilor, ale pensionarilor, ale veteranilor?”, a întrebat retoric Miruță, argumentând că Armata Română generează securitatea necesară pentru funcționarea întregii societăți și că, deși statul trebuie să reducă cheltuielile nesăbuite, sectorul militar ar trebui tratat ca o excepție.