[analyse_image type=”featured” src=”https://dobrogeanews.b-cdn.net/wp-content/uploads/2026/02/Maslenita-la-rusii-lipoveni-din-romania.jpg”]
„Maslenița”, cunoscută și sub numele de „Săptămâna Albă” sau „Săptămâna Brânzei”, este una dintre cele mai importante sărbători tradiționale ale rușilor lipoveni din județele Tulcea, Brăila, Constanța (Tulcea, Brăila, Carcaliu, Sarichioi, Slava Rusă, Jurilovca, Ghindărești), un ritual de trecere de la iarnă la primăvară și ultima săptămână înainte de Postul Mare al Paștelui.
Numele sărbătorii vine de la cuvântul “maslo” (unt) şi reprezintă o perioadă de tranziţie, de la consumul de carne, către una de post aspru, în această săptămână se consumă produse din lapte, brânză, ouă şi peşte. Printre preparatele tradiţionale, se numără clătitele (blinî), colţunaşii (vareniki) şi pampuşki – un fel de plăcinte.
Aceasta este una dintre cele mai vechi și vesele sărbători de origine precreștină, singura recunoscută oficial de biserica ortodoxă, fiind sărbătorită cu 56 de zile înainte de Paști.
Astăzi membrii comunității de ruși lipoveni din Sarichioi, Ghindărești sau din Brăila au ieșit și au cântat imnuri tradiționale, au comunicat cu rudele și prietenii plecați la muncă în spațiul european, au gătit prețioasele blinî și au povestit celor mai timeri ce le spuneau lor părinții și bunicii.
La Tulcea, înainte vreme, de pe Dealul Monumentului se lansau săgeți aprinse pentru a sărbători soarele, obicei interzis acum pentru a evita incendiile.
La Jurilovca, tinerii le dădeau în leagăn pe fetele cu care intenționau să se logodească. În cazul unei logodne, fata îi dădea un șal băiatului, după care venea perioada marii încercări, postul. În cazul în care tinerii se răzgândeau șalul se întorcea la proprietar.
La Ghindărești, fetele dăruiau panglicile pe care le aveau împletite în părul lor, aleșilor. La Carcaliu, batistele care sunt legate în vârful unui băț și sunt purtate în timpul haravodului, batista fiind un simbol al despărțirii de iarnă.
Ultima zi a Masleniței este numită și Ziua Iertării, pentru că atunci se cere răscumpărarea păcatelor înainte de intrarea în Postul cel Mare.
Maslenița seamănă foarte mult cu Carnavalului vest-creștin, cu excepția faptului că Marele Post ortodox începe într-o zi de luni, în loc de miercuri, iar data ortodoxă a Paștelui poate să difere foarte mult.
„Maslenița”, cunoscută și sub numele de „Săptămâna Albă” sau „Săptămâna Brânzei”, este una dintre cele mai importante sărbători tradiționale ale rușilor lipoveni din județele Tulcea, Brăila, Constanța (Tulcea, Brăila, Carcaliu, Sarichioi, Slava Rusă, Jurilovca, Ghindărești), un ritual de trecere de la iarnă la primăvară și ultima săptămână înainte de Postul Mare al Paștelui.
Numele sărbătorii vine de la cuvântul “maslo” (unt) şi reprezintă o perioadă de tranziţie, de la consumul de carne, către una de post aspru, în această săptămână se consumă produse din lapte, brânză, ouă şi peşte. Printre preparatele tradiţionale, se numără clătitele (blinî), colţunaşii (vareniki) şi pampuşki – un fel de plăcinte.
Aceasta este una dintre cele mai vechi și vesele sărbători de origine precreștină, singura recunoscută oficial de biserica ortodoxă, fiind sărbătorită cu 56 de zile înainte de Paști.
Astăzi membrii comunității de ruși lipoveni din Sarichioi, Ghindărești sau din Brăila au ieșit și au cântat imnuri tradiționale, au comunicat cu rudele și prietenii plecați la muncă în spațiul european, au gătit prețioasele blinî și au povestit celor mai timeri ce le spuneau lor părinții și bunicii.
La Tulcea, înainte vreme, de pe Dealul Monumentului se lansau săgeți aprinse pentru a sărbători soarele, obicei interzis acum pentru a evita incendiile.
La Jurilovca, tinerii le dădeau în leagăn pe fetele cu care intenționau să se logodească. În cazul unei logodne, fata îi dădea un șal băiatului, după care venea perioada marii încercări, postul. În cazul în care tinerii se răzgândeau șalul se întorcea la proprietar.
La Ghindărești, fetele dăruiau panglicile pe care le aveau împletite în părul lor, aleșilor. La Carcaliu, batistele care sunt legate în vârful unui băț și sunt purtate în timpul haravodului, batista fiind un simbol al despărțirii de iarnă.
Ultima zi a Masleniței este numită și Ziua Iertării, pentru că atunci se cere răscumpărarea păcatelor înainte de intrarea în Postul cel Mare.
Maslenița seamănă foarte mult cu Carnavalului vest-creștin, cu excepția faptului că Marele Post ortodox începe într-o zi de luni, în loc de miercuri, iar data ortodoxă a Paștelui poate să difere foarte mult.
[analyse_source url=”https://www.dobrogeanews.ro/a-inceput-maslenita-saptamana-alba-pentru-rusii-lipoveni-din-judetele-tulcea-braila-constanta/”]