,,Drama Queen” de la Teatrul Anton Pann se smiorcărie pentru a fi apărat public – Gazeta Vâlceană

[analyse_image type=”featured” src=”https://www.gazeta-valceana.ro/wp-content/uploads/2026/02/TAP-Costin-16.02.jpg”]

,,Drama Queen” de la Teatrul Anton Pann se smiorcărie pentru a fi apărat public

Din cauza lațului pe care presa vâceană l-a strâns în jurul gâtului profesional al managerului Teatrului Anton Pann, Octavian Costîn, era inevitabilă apariția unor voci care să îi ia apărarea. Rețelele de socializare au impus, în ultimii ani, un termen care se potrivește perfect cu atitudinea lui Tavi Costîn, anume „Drama Queen”. În traducere ad literam, înseamnă regina dramei, dar noua accepțiune a termenului vizează ambele sexe, nu doar cel feminin, și se aplică tuturor persoanelor care tind să facă din probleme mici drame de viață și de moarte. Așadar, „Drama Queen” de la Teatrul Anton Pann a plâns pe la toate mesele, poate găsește un umăr pe care să plângă, poate găsește o voce importantă care să-i ia apărarea. Și a găsit în persoana maestrului presei vâlcene și argeșene Gheorghe Smeoreanu, editorul publicației Criterii. Apărarea s-a transformat în punerea la punct a patru jurnaliști din redacții diferite, cu politici editoriale diferite, dar care au ridicat semne de întrebare sau chiar l-au atacat pe Costîn. Articolul din Criterii poate fi citit AICI, iar cele care au declanșat apărarea pot fi citite AICI, AICI, AICI și AICI (în ordinea aparițiilor).

Pledoarie în patru puncte pentru patru ziariști

Primul argument pro Tavi Costîn. Contabila Liana Statie (fostă Bonta) trebuie să plece cu teatrul în turnee, cu deplasarea, cazarea și masa plătite din bani publici pentru că semnează acolo acte ad-hoc. Dacă a mai pomenit cineva așa ceva, să semnalizeze public!

Al doilea punct. Managerul are o relație cu o actriță, dar aceasta a fost angajată înainte, nu datorită acestei legături. Se poate, dar întrebări se pot pune oricând, câtă vreme Costân a fost acuzat pe bună dreptate de grave probleme în gestionarea fondurilor publice.

Ni se spune că, pentru producție, în 2025, Anton Pann a avut puțin peste 30.000 de euro și că de banii aceștia a prestat mult și bine. În niciunul dintre articolele care au declanșat această pledoarie pro manager nu s-a pus problema actului artistic. Toate argumentele aduse în discuție au avut legătură cu gestionarea banilor publici, nicidecum cu talentul lui Costîn.

Al patrulea și ultimul punct al apărării susține că spectacolele sunt echilibrate ideologic și că Tavi Costîn nu este globalist. Ba da, este foarte progresist, oricât ar încerca oricine să cosmetizeze acest adevăr. Apartenența sa la acest curent nu este o vinovăție, poate fi la fel de bine budist, stelist, dinamovist sau colecționar de fluturi. Totul este să conștientizeze că i se plătește salariul din banii publici ai unui județ, unde majoritatea populației este ortodoxă și conservatoare. La un teatru privat putea chema revista Zi.Ne de Vâlcea, publicație cu profund caracter progresist, să organizeze evenimente în fiecare zi. Pe bani publici, însă…

Concluzie de etapă

Îi rugăm pe colegii noștri și pe cititorii care știu cum funcționează mass-media să nu considere intervenția maestrului Gheorghe Smeoreanu o „spălătură de cadavre”. Presa, cu marile ei păcate, a înstăpânit această expresie dură pentru situațiile în care un ziarist ia apărarea cuiva atacat anterior. Smeoreanu este un prea mare ziarist pentru a se preta la așa ceva, probabil unghiul din care privește lucrurile îi oferă o perspectivă favorabilă managerului de la Teatrul Anton Pann. Iar „Drama Queen” din cultura locală nu este un cadavru profesional. Sau cel puțin nu încă.

Vom reveni și cu cifre, nu doar cu litere.

Crisu Popescu

Crisu Popescuhttps://www.gazetavalceana.ro

Crisu Popescu poate fi contactat pe adresa de e-mail cry_crishu@yahoo.it
spot_imgspot_img
spot_imgspot_img
spot_imgspot_img

Din cauza lațului pe care presa vâceană l-a strâns în jurul gâtului profesional al managerului Teatrului Anton Pann, Octavian Costîn, era inevitabilă apariția unor voci care să îi ia apărarea. Rețelele de socializare au impus, în ultimii ani, un termen care se potrivește perfect cu atitudinea lui Tavi Costîn, anume „Drama Queen”. În traducere ad literam, înseamnă regina dramei, dar noua accepțiune a termenului vizează ambele sexe, nu doar cel feminin, și se aplică tuturor persoanelor care tind să facă din probleme mici drame de viață și de moarte. Așadar, „Drama Queen” de la Teatrul Anton Pann a plâns pe la toate mesele, poate găsește un umăr pe care să plângă, poate găsește o voce importantă care să-i ia apărarea. Și a găsit în persoana maestrului presei vâlcene și argeșene Gheorghe Smeoreanu, editorul publicației Criterii. Apărarea s-a transformat în punerea la punct a patru jurnaliști din redacții diferite, cu politici editoriale diferite, dar care au ridicat semne de întrebare sau chiar l-au atacat pe Costîn. Articolul din Criterii poate fi citit AICI, iar cele care au declanșat apărarea pot fi citite AICI, AICI, AICI și AICI (în ordinea aparițiilor).

Pledoarie în patru puncte pentru patru ziariști

Primul argument pro Tavi Costîn. Contabila Liana Statie (fostă Bonta) trebuie să plece cu teatrul în turnee, cu deplasarea, cazarea și masa plătite din bani publici pentru că semnează acolo acte ad-hoc. Dacă a mai pomenit cineva așa ceva, să semnalizeze public!

Al doilea punct. Managerul are o relație cu o actriță, dar aceasta a fost angajată înainte, nu datorită acestei legături. Se poate, dar întrebări se pot pune oricând, câtă vreme Costân a fost acuzat pe bună dreptate de grave probleme în gestionarea fondurilor publice.

Ni se spune că, pentru producție, în 2025, Anton Pann a avut puțin peste 30.000 de euro și că de banii aceștia a prestat mult și bine. În niciunul dintre articolele care au declanșat această pledoarie pro manager nu s-a pus problema actului artistic. Toate argumentele aduse în discuție au avut legătură cu gestionarea banilor publici, nicidecum cu talentul lui Costîn.

Al patrulea și ultimul punct al apărării susține că spectacolele sunt echilibrate ideologic și că Tavi Costîn nu este globalist. Ba da, este foarte progresist, oricât ar încerca oricine să cosmetizeze acest adevăr. Apartenența sa la acest curent nu este o vinovăție, poate fi la fel de bine budist, stelist, dinamovist sau colecționar de fluturi. Totul este să conștientizeze că i se plătește salariul din banii publici ai unui județ, unde majoritatea populației este ortodoxă și conservatoare. La un teatru privat putea chema revista Zi.Ne de Vâlcea, publicație cu profund caracter progresist, să organizeze evenimente în fiecare zi. Pe bani publici, însă…

Concluzie de etapă

Îi rugăm pe colegii noștri și pe cititorii care știu cum funcționează mass-media să nu considere intervenția maestrului Gheorghe Smeoreanu o „spălătură de cadavre”. Presa, cu marile ei păcate, a înstăpânit această expresie dură pentru situațiile în care un ziarist ia apărarea cuiva atacat anterior. Smeoreanu este un prea mare ziarist pentru a se preta la așa ceva, probabil unghiul din care privește lucrurile îi oferă o perspectivă favorabilă managerului de la Teatrul Anton Pann. Iar „Drama Queen” din cultura locală nu este un cadavru profesional. Sau cel puțin nu încă.

Vom reveni și cu cifre, nu doar cu litere.

Din cauza lațului pe care presa vâceană l-a strâns în jurul gâtului profesional al managerului Teatrului Anton Pann, Octavian Costîn, era inevitabilă apariția unor voci care să îi ia apărarea. Rețelele de socializare au impus, în ultimii ani, un termen care se potrivește perfect cu atitudinea lui Tavi Costîn, anume „Drama Queen”. În traducere ad literam, înseamnă regina dramei, dar noua accepțiune a termenului vizează ambele sexe, nu doar cel feminin, și se aplică tuturor persoanelor care tind să facă din probleme mici drame de viață și de moarte. Așadar, „Drama Queen” de la Teatrul Anton Pann a plâns pe la toate mesele, poate găsește un umăr pe care să plângă, poate găsește o voce importantă care să-i ia apărarea. Și a găsit în persoana maestrului presei vâlcene și argeșene Gheorghe Smeoreanu, editorul publicației Criterii. Apărarea s-a transformat în punerea la punct a patru jurnaliști din redacții diferite, cu politici editoriale diferite, dar care au ridicat semne de întrebare sau chiar l-au atacat pe Costîn. Articolul din Criterii poate fi citit AICI, iar cele care au declanșat apărarea pot fi citite AICI, AICI, AICI și AICI (în ordinea aparițiilor).

Primul argument pro Tavi Costîn. Contabila Liana Statie (fostă Bonta) trebuie să plece cu teatrul în turnee, cu deplasarea, cazarea și masa plătite din bani publici pentru că semnează acolo acte ad-hoc. Dacă a mai pomenit cineva așa ceva, să semnalizeze public!

Al doilea punct. Managerul are o relație cu o actriță, dar aceasta a fost angajată înainte, nu datorită acestei legături. Se poate, dar întrebări se pot pune oricând, câtă vreme Costân a fost acuzat pe bună dreptate de grave probleme în gestionarea fondurilor publice.

Ni se spune că, pentru producție, în 2025, Anton Pann a avut puțin peste 30.000 de euro și că de banii aceștia a prestat mult și bine. În niciunul dintre articolele care au declanșat această pledoarie pro manager nu s-a pus problema actului artistic. Toate argumentele aduse în discuție au avut legătură cu gestionarea banilor publici, nicidecum cu talentul lui Costîn.

Al patrulea și ultimul punct al apărării susține că spectacolele sunt echilibrate ideologic și că Tavi Costîn nu este globalist. Ba da, este foarte progresist, oricât ar încerca oricine să cosmetizeze acest adevăr. Apartenența sa la acest curent nu este o vinovăție, poate fi la fel de bine budist, stelist, dinamovist sau colecționar de fluturi. Totul este să conștientizeze că i se plătește salariul din banii publici ai unui județ, unde majoritatea populației este ortodoxă și conservatoare. La un teatru privat putea chema revista Zi.Ne de Vâlcea, publicație cu profund caracter progresist, să organizeze evenimente în fiecare zi. Pe bani publici, însă…

Îi rugăm pe colegii noștri și pe cititorii care știu cum funcționează mass-media să nu considere intervenția maestrului Gheorghe Smeoreanu o „spălătură de cadavre”. Presa, cu marile ei păcate, a înstăpânit această expresie dură pentru situațiile în care un ziarist ia apărarea cuiva atacat anterior. Smeoreanu este un prea mare ziarist pentru a se preta la așa ceva, probabil unghiul din care privește lucrurile îi oferă o perspectivă favorabilă managerului de la Teatrul Anton Pann. Iar „Drama Queen” din cultura locală nu este un cadavru profesional. Sau cel puțin nu încă.

Vom reveni și cu cifre, nu doar cu litere.

[analyse_source url=”https://www.gazeta-valceana.ro/anchetedezvaluri/drama-queen-de-la-teatrul-anton-pann-se-smiorcarie-pentru-a-fi-aparat-public/”]


Analyse


Post not analysed yet. Do the magic.