Traian Băsescu acuză: Preşedintele Iohannis a abdicat fără să fie rege. Românii au fost “puţin vânduţi” pentru liniştea lui cu politicienii

„Preşedintele Iohannis a abdicat fără să fie rege.

Promulgând fără să obiecteze Legea privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, Preşedintele Iohannis şi-a abandonat cea mai importantă prerogativă, aceea de a-i reprezenta şi de a lucra pentru cei care l-au ales.

Mare decepţie când am constatat că legea nu este atacată la Curtea Constituţională şi iată de ce:
– Număr de parlamentari conform noii legi: 466;
– Număr de parlamentari conform referendumului din 2009: 300.

Dacă Parlamentul nu a binevoit să respecte votul exprimat de români într-un referendum validat, Preşedintele României avea obligaţia constituţională să acţioneze în favoarea propriului popor.

Preşedintele Iohannis a abdicat de la îndatoririle constituţionale în condiţiile în care avea la dispoziţie Decizia nr. 682/2012 a Curţii Constituţionale care în mod indirect îl obliga la reacţie. În realitate, românii au fost “puţin vânduţi” pentru liniştea Preşedintelui în relaţia cu politicienii.

O fi prea greu pentru domnul Iohannis să fie loial constituţiei şi propriului popor ?”, a scris fostul preşedinte.

Traian Băsescu face trimitere şi la textul deciziei 682 din 27 iunie 2012 a Curţii Constituţionale „doar pentru cei interesați şi care au răbdare să citească”.

În Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate se arată:

„1.10. Din această perspectivă, ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinţei populare – această voinţă nu poate fi ignorată de aleşii poporului, întrucât este o expresie a suveranităţii naţionale -, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect). Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral.

1.11. Această interpretare se întemeiază şi pe principiul loialităţii constituţionale, desprins şi interpretat prin coroborarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 – Statul român, art. 2 – Suveranitatea şi art. 61 – Rolul şi structura (Parlamentului), principiu care, în această materie, impune ca autorităţile cu competenţe decizionale în domeniile vizate de problematica supusă referendumului (în cazul de faţă Parlamentul) să ia în considerare, să analizeze şi să identifice modalităţi de punere în practică a voinţei exprimate de popor. O altă viziune asupra efectelor referendumului consultativ l-ar reduce pe acesta la un exerciţiu pur formal, un simplu sondaj de opinie.

1.12. Pentru aceste considerente, Curtea constată că reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluţie legislativă care nu respectă voinţa exprimată de popor la referendumul consultativ menţionat este în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 1, 2 şi 61”.