Educația României, la limită: apelul rectorului UPT pentru investiții strategice acum

Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara:
„Educația este subfinanțată într-un moment critic pentru România. Cercetarea se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană, la un nivel departe de cel competitiv”

Rectorul Universității Politehnica Timișoara, Florin Drăgan, atrage atenția asupra presiunii tot mai mari exercitate asupra sistemului educațional din România, atât în mediul universitar, cât și în cel preuniversitar. Subfinanțarea cronică, lipsa unei direcții strategice clare și deciziile administrative luate în context economic dificil afectează direct calitatea actului educațional și capacitatea sistemului de a răspunde nevoilor societății și ale pieței muncii.

Potrivit rectorului UPT, procentul din PIB alocat educației rămâne sub media europeană, iar semnalele din învățământul preuniversitar indică o scădere a calității educației, ca urmare a tăierilor bugetare din ultimul an.

„În ultima vreme, în spațiul public s-a discutat aproape exclusiv despre tăieri în învățământ. Procentul din PIB care merge spre educație este în continuare sub media europeană. Acum este o nevoie mai mare ca niciodată ca ministerul să se așeze la masă cu experți în educație, inclusiv din diaspora, pentru a începe să găsim soluții la problemele pe care le avem de ani de zile”, afirmă Florin Drăgan.

Acesta subliniază necesitatea unor măsuri care să țină cont de angajabilitate atunci când se discută despre finanțarea universităților, dar și stabilirea clară a domeniilor prioritare la nivel național, în care să fie realizate investiții consistente.

„Mulți politicieni vorbesc despre domenii prioritare, însă nu avem nimic concret și adaptat realității în care trăim. O enumerare vagă nu înseamnă că știm în ce să investim pentru pregătirea viitorilor specialiști”, adaugă rectorul UPT.

Sprijinul pentru studenți, esențial în perioade de instabilitate economică

Florin Drăgan atrage atenția și asupra importanței măsurilor de sprijin pentru studenți, mai ales în contextul instabilității economice actuale. Bursele cu componentă socială, investițiile în cămine și asigurarea unor condiții minime de masă sunt instrumente esențiale pentru reducerea abandonului universitar.

„Dacă nu reușim să păstrăm studenții în sistem și să le oferim șanse reale de finalizare a studiilor, efectele scăderii natalității se vor resimți și mai puternic. Educația trebuie tratată ca o investiție strategică, nu ca o zonă din care se pot face economii pe termen scurt”, subliniază rectorul UPT.

Acesta menționează situații în care părinții unor studenți și-au pierdut locurile de muncă și nu mai pot susține financiar studiile copiilor, dar și reticența tinerilor din orașe mai mici de a se muta într-un centru universitar. În prezent, o bursă socială acoperă doar cazarea la cămin și, cel mult, o masă pe zi la cantină, nivel considerat insuficient pentru nevoile reale ale unui student.

Preuniversitarul, punct sensibil pentru viitorul învățământului superior

Problemele din învățământul universitar sunt strâns legate de evoluțiile din zona preuniversitară, avertizează Florin Drăgan. Creșterea numărului de elevi în clasă, pe fondul reducerilor bugetare, vine într-un context în care generațiile au profiluri diferite, iar procesul educațional necesită adaptare și atenție individuală sporită.

„Natalitatea este în scădere, avem din ce în ce mai puțină populație școlară, însă am crescut numărul de elevi în clasă. Semnalele de la profesorii din licee sunt clare: nu se pot ocupa de 30 de elevi la fel cum o făceau atunci când erau 25–26”, afirmă rectorul UPT.

Scăderea natalității, combinată cu menținerea abandonului școlar la niveluri ridicate, va reduce semnificativ numărul tinerilor care ajung în învățământul superior și ulterior pe piața muncii. În opinia sa, aceste efecte nu pot fi compensate prin decizii administrative care pun presiune suplimentară pe școli și profesori.

„Avem nevoie de investiții în formarea cadrelor didactice, de stabilitate managerială în școli și de politici coerente care să urmărească reducerea abandonului, nu accentuarea lui. În majoritatea școlilor din țară, directorii au mandate interimare, ceea ce le slăbește autoritatea”, mai spune Florin Drăgan.

Cercetarea și inovarea, verigi slabe la nivel european

Rectorul Universității Politehnica Timișoara semnalează și situația cercetării, domeniu în care România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește finanțarea și capacitatea de a genera impact economic.

„În timp ce multe state europene investesc suplimentar în educație și cercetare în perioade de criză, pentru a crea premisele relansării economice, România alocă cercetării aproximativ 0,5% din PIB, în condițiile în care un nivel competitiv este considerat între 2 și 3%”, explică rectorul UPT.

În lipsa unor investiții consistente, predictibile și a unei viziuni coerente care să lege educația, cercetarea și economia, universitățile nu pot construi ecosisteme solide de inovare și nu pot păstra specialiștii în țară.

„Doar prin investiții direcționate și printr-o abordare strategică, educația poate deveni un motor real de dezvoltare pentru România, capabil să răspundă provocărilor demografice, economice și tehnologice ale următorilor ani”, a concluzionat Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.