[analyse_image type=”featured” src=”https://www.impactreal.ro/wp-content/uploads/2026/02/scundu-01.jpg”]
La Scundu, anul 2026 a început cu multe griji și cu puține certitudini. După un 2025 încheiat cu datorii, administrația locală încearcă să țină echilibrul între proiecte începute, cheltuieli deja făcute și venituri limitate. În comună nu există nici industrie și nici investitori mari, bugetul se bazează în principal pe taxele plătite de oameni și pe sumele primite de la bugetul de stat
Măsurile de austeritate și majorarea taxelor impuse prin ordonanță au pus presiune suplimentară pe locuitori, mai ales că în Scundu trăiesc mulți bătrâni care se descurcă din pensia minimă. Pentru ei, fiecare leu contează. Cu toate acestea, sunt primii care vin la primărie să își plătească dările la timp, ne spune pruimarul.
În același timp, mai multe proiecte importante pentru comună stau blocate în faza de documentație. S-au plătit studii, avize și proiecte tehnice pentru apă și canalizare, pentru asfaltarea drumurilor comunale și a drumurilor de tarla. Actele sunt gata, dar axele de finanțare se lasă așteptate. În acest tablou tensionat, primarul social-democrat Mihai Blejan ne vorbește despre realitatea din teren și despre dificultățile prin care trece administrația locală:
„Am finalizat anul 2025 cu datorii. A fost un an greu și anul acesta se anunță și mai greu. Nu știu ce vor să facă oficialii de la București cu satele românești, probabil să le desființeze. Am multe proiecte care sunt în fază de documentație. Au necesitat bani pentru acte și sunt tot acolo, la documentație. Inclusiv proiectul de apă și canalizare, proiectul pentru asfaltarea drumurilor comunale și a celor de tarla. Partea bună este că avem documentațiile pregătite. Așteptăm deschiderea programelor de finanțare”
La Scundu, taxele și impozitele au fost ajustate la nivelul minim prevăzut de lege. Majorarea nu a fost o decizie locală, subliniază primarul: „”Și la noi s-a aplicat ordonanța privind majorarea taxelor și impozitelor, cu pragul minim. Consilierii de la AUR au avut grijă să le spună la cetățeni că primarul a mărit taxele, dar nu este adevărat. Noi aplicăm legea. Și eu cred că aceste majorări nu trebuiau să vină rapid in ultimele zile ale anului. Modalitatea de aplicare a făcut rău oamenilor. Aici oamenii sunt săraci, bătrâni, abia își duc traiul și orice leu în plus cântărește greu”
Aliniere la taxe, nu și la venituri
Primarul duce discuția mai departe și atinge tema alinierii la Uniunea Europeană. „„Ne batem cu pumnii în piept că suntem în UE, că trebuie să ne aliniem la UE în taxe și impozite, dar mulți dintre oameni trăiesc de pe o zi pe alta, săraci și bolnavi, bătrâni cu pensii de 1.300 de lei. Dacă ne aliniem la nivelul UE la taxe, atunci și acești bătrâni să aibă venitul unui pensionar din UE. Aici vin cu banii în batistă și sunt primii care își plătesc dările. Statul ce face pentru acești oameni?”
Dispută în Consiliu pe o finanțare importantă
În Consiliul Local au existat și tensiuni, inclusiv în cazul proiectului pentru modernizarea căminului cultural, care a fost respins la o ședință din cauza absenței unui consilier PSD. Voturile AUR și PNL au blocat investiția: ” „Am încremenit de supărare. Cum să respingi o oportunitate de finanțare? Ca să nu pierd proiectul am convocat imediat o nouă ședință. A venit consilierul nostru și proiectul a trecut. Nu este bine ca directivele de partid să fie mai importante decât interesul localității ”.
Primarul spune că și el și-ar fi dorit să urmeze o strategie simplă și logică: apă, canalizare, gaze, apoi asfalt și restul investițiilor. Însă realitatea este alta. Se aplică acolo unde se deschid linii de finanțare. Dacă apare o axă pentru iluminat, aplici pentru iluminat. Dacă este pentru camere de supraveghere, aplici acolo. Nu îți permiți să aștepți.
Fonduri epuizate în patru minute, proiect eligibil rămas fără bani
Problema banilor europeni este una care l-a frustrat profund. Proiectul pentru apă și canalizare a fost depus prin platforma MySMIS. În patru minute de la deschiderea apelului, fondurile s-au epuizat: ” „ Inițial, proiectul nostru a fost declarat eligibil. Avea punctaj pentru finanțare. Și totuși, nu a primit bani. Cum este posibil ca, în patru minute, să se termine fondurile? Este o cursă de viteză, nu o analiză serioasă a nevoilor ”. Proiectul prevede refacerea întregului sistem de apă și canalizare și extinderea în zonele unde nu există rețea. Instalația actuală, spune primarul, a fost realizată prost și necesită modernizare. Documentația a fost actualizată și va fi redepusă pe un nou program de finanțare.
Proiect anulat, investitor pierdut
Eșecul finanțării unui alt proiect, legat de asfaltare, a avut și consecințe directe. Un fermier care investise în zonă și-a închis afacerea: ”„ Omul a cumpărat tractoare, utilaje și vaci pentru lapte. I-am promis că asfaltez drumul către fermă. Proiectul de asfaltare a fost anulat de la finanțare, nu știu din ce motiv. Din păcate, am pierdut un investitor. S-a chinuit cât a putut. Când ploua, nu se putea circula pe drum. Cobora de la fermă cu bidoanele cu lapte în brațe. În cele din urmă a plecat. Statul ne-a întors spatele la amândoi.”
Pentru că oficialii de la București vorbesc des despre autofinanțarea administrațiilor locale, primarul Mihai Blejan întreabă cum este posibilă aceasta în lipsa investițiilor de bază: ” „ Cum să te autofinanțezi când nu ai apă, canalizare, asfalt? Ce investitor vine într-o comună fără utilități? Bugetul nostru este format în principal din ce încasăm de la oameni și din diferența primită de la bugetul de stat. Anul trecut am încasat de la persoane fizice sume modeste raportat la nevoi. Costurile pentru asfaltarea drumurilor sunt foarte mari, iar întreținerea iluminatului public înseamnă cheltuieli importante în fiecare an”
Reduceri impuse, administrații sufocate
Pe lângă toate acestea, reforma anunțată la nivel central și discuțiile despre reducerea personalului din administrațiile locale creează o stare de îngrijorare la nivelul primăriei. Se vorbește despre tăieri de posturi și restructurări, însă în comunele mici personalul este deja la limită. Fiecare angajat are mai multe atribuții, iar lipsa unui om înseamnă blocaje în activitate. În aceste condiții, orice reducere suplimentară riscă să afecteze direct funcționarea administrației locale: „„Întreb și eu pe cine să dau afară? Ani de zile nu am avut contabil. Nimeni nu voia să vină pentru salariul acesta, cu o răspundere atât de mare pe umeri. Este ușor să vorbești despre tăieri de posturi de la București. Abia am reușit să găsim un contabil după mult timp. Dacă reducem personalul, activitatea se blochează. Se spune că putem externaliza serviciile, dar asta înseamnă cheltuieli mai mari și dependență de firme din afară. În final, tot primăria plătește mai mult ”
Primarul consideră că orice reformă serioasă trebuie să înceapă cu digitalizarea reală a instituțiilor publice. El spune că este nevoie de sisteme informatice care să comunice între ele, de baze de date conectate și de schimb de informații automat între instituții, astfel încât oamenii să nu mai fie plimbați cu dosare și adeverințe de la un birou la altul. În prezent, mare parte din activitate înseamnă hârtii, copii după hârtii, ștampile și răspunsuri scrise care se arhivează tot pe suport fizic.
În opinia sa, abia după ce aceste proceduri vor fi simplificate și digitalizate se poate discuta serios despre reducerea aparatului administrativ. Altfel, o tăiere directă de posturi riscă să blocheze activitatea primăriilor, mai ales în comunele mici, unde personalul este deja redus și fiecare angajat are mai multe atribuții.
La Scundu, există însă și proiecte care au prins finanțare. Iluminatul public pe drumurile sătești a fost aprobat prin Administrația Fondului pentru Mediu. Prin GAL au fost obținute fonduri pentru 33 de camere de supraveghere performante, capabile să recunoască numerele de înmatriculare. Se lucrează și la proiectul pentru gaze, printr-un ADI cu alte localități din zonă.
Cu toate acestea, sentimentul dominant este unul de incertitudine. Măsurile de austeritate, taxele și impozitele ajustate, fondurile europene epuizate în doar câteva minute, proiectele eligibile fără finanțare au accentuat senzația că satele sunt lăsate să se descurce singure
La Scundu, anul 2026 a început cu multe griji și cu puține certitudini. După un 2025 încheiat cu datorii, administrația locală încearcă să țină echilibrul între proiecte începute, cheltuieli deja făcute și venituri limitate. În comună nu există nici industrie și nici investitori mari, bugetul se bazează în principal pe taxele plătite de oameni și pe sumele primite de la bugetul de stat
Măsurile de austeritate și majorarea taxelor impuse prin ordonanță au pus presiune suplimentară pe locuitori, mai ales că în Scundu trăiesc mulți bătrâni care se descurcă din pensia minimă. Pentru ei, fiecare leu contează. Cu toate acestea, sunt primii care vin la primărie să își plătească dările la timp, ne spune pruimarul.
În același timp, mai multe proiecte importante pentru comună stau blocate în faza de documentație. S-au plătit studii, avize și proiecte tehnice pentru apă și canalizare, pentru asfaltarea drumurilor comunale și a drumurilor de tarla. Actele sunt gata, dar axele de finanțare se lasă așteptate. În acest tablou tensionat, primarul social-democrat Mihai Blejan ne vorbește despre realitatea din teren și despre dificultățile prin care trece administrația locală:
„Am finalizat anul 2025 cu datorii. A fost un an greu și anul acesta se anunță și mai greu. Nu știu ce vor să facă oficialii de la București cu satele românești, probabil să le desființeze. Am multe proiecte care sunt în fază de documentație. Au necesitat bani pentru acte și sunt tot acolo, la documentație. Inclusiv proiectul de apă și canalizare, proiectul pentru asfaltarea drumurilor comunale și a celor de tarla. Partea bună este că avem documentațiile pregătite. Așteptăm deschiderea programelor de finanțare”
La Scundu, taxele și impozitele au fost ajustate la nivelul minim prevăzut de lege. Majorarea nu a fost o decizie locală, subliniază primarul: „”Și la noi s-a aplicat ordonanța privind majorarea taxelor și impozitelor, cu pragul minim. Consilierii de la AUR au avut grijă să le spună la cetățeni că primarul a mărit taxele, dar nu este adevărat. Noi aplicăm legea. Și eu cred că aceste majorări nu trebuiau să vină rapid in ultimele zile ale anului. Modalitatea de aplicare a făcut rău oamenilor. Aici oamenii sunt săraci, bătrâni, abia își duc traiul și orice leu în plus cântărește greu”
Aliniere la taxe, nu și la venituri
Primarul duce discuția mai departe și atinge tema alinierii la Uniunea Europeană. „„Ne batem cu pumnii în piept că suntem în UE, că trebuie să ne aliniem la UE în taxe și impozite, dar mulți dintre oameni trăiesc de pe o zi pe alta, săraci și bolnavi, bătrâni cu pensii de 1.300 de lei. Dacă ne aliniem la nivelul UE la taxe, atunci și acești bătrâni să aibă venitul unui pensionar din UE. Aici vin cu banii în batistă și sunt primii care își plătesc dările. Statul ce face pentru acești oameni?”
Dispută în Consiliu pe o finanțare importantă
În Consiliul Local au existat și tensiuni, inclusiv în cazul proiectului pentru modernizarea căminului cultural, care a fost respins la o ședință din cauza absenței unui consilier PSD. Voturile AUR și PNL au blocat investiția: ” „Am încremenit de supărare. Cum să respingi o oportunitate de finanțare? Ca să nu pierd proiectul am convocat imediat o nouă ședință. A venit consilierul nostru și proiectul a trecut. Nu este bine ca directivele de partid să fie mai importante decât interesul localității ”.
Primarul spune că și el și-ar fi dorit să urmeze o strategie simplă și logică: apă, canalizare, gaze, apoi asfalt și restul investițiilor. Însă realitatea este alta. Se aplică acolo unde se deschid linii de finanțare. Dacă apare o axă pentru iluminat, aplici pentru iluminat. Dacă este pentru camere de supraveghere, aplici acolo. Nu îți permiți să aștepți.
Fonduri epuizate în patru minute, proiect eligibil rămas fără bani
Problema banilor europeni este una care l-a frustrat profund. Proiectul pentru apă și canalizare a fost depus prin platforma MySMIS. În patru minute de la deschiderea apelului, fondurile s-au epuizat: ” „ Inițial, proiectul nostru a fost declarat eligibil. Avea punctaj pentru finanțare. Și totuși, nu a primit bani. Cum este posibil ca, în patru minute, să se termine fondurile? Este o cursă de viteză, nu o analiză serioasă a nevoilor ”. Proiectul prevede refacerea întregului sistem de apă și canalizare și extinderea în zonele unde nu există rețea. Instalația actuală, spune primarul, a fost realizată prost și necesită modernizare. Documentația a fost actualizată și va fi redepusă pe un nou program de finanțare.
Proiect anulat, investitor pierdut
Eșecul finanțării unui alt proiect, legat de asfaltare, a avut și consecințe directe. Un fermier care investise în zonă și-a închis afacerea: ”„ Omul a cumpărat tractoare, utilaje și vaci pentru lapte. I-am promis că asfaltez drumul către fermă. Proiectul de asfaltare a fost anulat de la finanțare, nu știu din ce motiv. Din păcate, am pierdut un investitor. S-a chinuit cât a putut. Când ploua, nu se putea circula pe drum. Cobora de la fermă cu bidoanele cu lapte în brațe. În cele din urmă a plecat. Statul ne-a întors spatele la amândoi.”
Pentru că oficialii de la București vorbesc des despre autofinanțarea administrațiilor locale, primarul Mihai Blejan întreabă cum este posibilă aceasta în lipsa investițiilor de bază: ” „ Cum să te autofinanțezi când nu ai apă, canalizare, asfalt? Ce investitor vine într-o comună fără utilități? Bugetul nostru este format în principal din ce încasăm de la oameni și din diferența primită de la bugetul de stat. Anul trecut am încasat de la persoane fizice sume modeste raportat la nevoi. Costurile pentru asfaltarea drumurilor sunt foarte mari, iar întreținerea iluminatului public înseamnă cheltuieli importante în fiecare an”
Reduceri impuse, administrații sufocate
Pe lângă toate acestea, reforma anunțată la nivel central și discuțiile despre reducerea personalului din administrațiile locale creează o stare de îngrijorare la nivelul primăriei. Se vorbește despre tăieri de posturi și restructurări, însă în comunele mici personalul este deja la limită. Fiecare angajat are mai multe atribuții, iar lipsa unui om înseamnă blocaje în activitate. În aceste condiții, orice reducere suplimentară riscă să afecteze direct funcționarea administrației locale: „„Întreb și eu pe cine să dau afară? Ani de zile nu am avut contabil. Nimeni nu voia să vină pentru salariul acesta, cu o răspundere atât de mare pe umeri. Este ușor să vorbești despre tăieri de posturi de la București. Abia am reușit să găsim un contabil după mult timp. Dacă reducem personalul, activitatea se blochează. Se spune că putem externaliza serviciile, dar asta înseamnă cheltuieli mai mari și dependență de firme din afară. În final, tot primăria plătește mai mult ”
Primarul consideră că orice reformă serioasă trebuie să înceapă cu digitalizarea reală a instituțiilor publice. El spune că este nevoie de sisteme informatice care să comunice între ele, de baze de date conectate și de schimb de informații automat între instituții, astfel încât oamenii să nu mai fie plimbați cu dosare și adeverințe de la un birou la altul. În prezent, mare parte din activitate înseamnă hârtii, copii după hârtii, ștampile și răspunsuri scrise care se arhivează tot pe suport fizic.
În opinia sa, abia după ce aceste proceduri vor fi simplificate și digitalizate se poate discuta serios despre reducerea aparatului administrativ. Altfel, o tăiere directă de posturi riscă să blocheze activitatea primăriilor, mai ales în comunele mici, unde personalul este deja redus și fiecare angajat are mai multe atribuții.
La Scundu, există însă și proiecte care au prins finanțare. Iluminatul public pe drumurile sătești a fost aprobat prin Administrația Fondului pentru Mediu. Prin GAL au fost obținute fonduri pentru 33 de camere de supraveghere performante, capabile să recunoască numerele de înmatriculare. Se lucrează și la proiectul pentru gaze, printr-un ADI cu alte localități din zonă.
Cu toate acestea, sentimentul dominant este unul de incertitudine. Măsurile de austeritate, taxele și impozitele ajustate, fondurile europene epuizate în doar câteva minute, proiectele eligibile fără finanțare au accentuat senzația că satele sunt lăsate să se descurce singure
La Scundu, anul 2026 a început cu multe griji și cu puține certitudini. După un 2025 încheiat cu datorii, administrația locală încearcă să țină echilibrul între proiecte începute, cheltuieli deja făcute și venituri limitate. În comună nu există nici industrie și nici investitori mari, bugetul se bazează în principal pe taxele plătite de oameni și pe sumele primite de la bugetul de stat
Măsurile de austeritate și majorarea taxelor impuse prin ordonanță au pus presiune suplimentară pe locuitori, mai ales că în Scundu trăiesc mulți bătrâni care se descurcă din pensia minimă. Pentru ei, fiecare leu contează. Cu toate acestea, sunt primii care vin la primărie să își plătească dările la timp, ne spune pruimarul.
În același timp, mai multe proiecte importante pentru comună stau blocate în faza de documentație. S-au plătit studii, avize și proiecte tehnice pentru apă și canalizare, pentru asfaltarea drumurilor comunale și a drumurilor de tarla. Actele sunt gata, dar axele de finanțare se lasă așteptate. În acest tablou tensionat, primarul social-democrat Mihai Blejan ne vorbește despre realitatea din teren și despre dificultățile prin care trece administrația locală:
„Am finalizat anul 2025 cu datorii. A fost un an greu și anul acesta se anunță și mai greu. Nu știu ce vor să facă oficialii de la București cu satele românești, probabil să le desființeze. Am multe proiecte care sunt în fază de documentație. Au necesitat bani pentru acte și sunt tot acolo, la documentație. Inclusiv proiectul de apă și canalizare, proiectul pentru asfaltarea drumurilor comunale și a celor de tarla. Partea bună este că avem documentațiile pregătite. Așteptăm deschiderea programelor de finanțare”
La Scundu, taxele și impozitele au fost ajustate la nivelul minim prevăzut de lege. Majorarea nu a fost o decizie locală, subliniază primarul: „”Și la noi s-a aplicat ordonanța privind majorarea taxelor și impozitelor, cu pragul minim. Consilierii de la AUR au avut grijă să le spună la cetățeni că primarul a mărit taxele, dar nu este adevărat. Noi aplicăm legea. Și eu cred că aceste majorări nu trebuiau să vină rapid in ultimele zile ale anului. Modalitatea de aplicare a făcut rău oamenilor. Aici oamenii sunt săraci, bătrâni, abia își duc traiul și orice leu în plus cântărește greu”
Aliniere la taxe, nu și la venituri
Primarul duce discuția mai departe și atinge tema alinierii la Uniunea Europeană. „„Ne batem cu pumnii în piept că suntem în UE, că trebuie să ne aliniem la UE în taxe și impozite, dar mulți dintre oameni trăiesc de pe o zi pe alta, săraci și bolnavi, bătrâni cu pensii de 1.300 de lei. Dacă ne aliniem la nivelul UE la taxe, atunci și acești bătrâni să aibă venitul unui pensionar din UE. Aici vin cu banii în batistă și sunt primii care își plătesc dările. Statul ce face pentru acești oameni?”
Dispută în Consiliu pe o finanțare importantă
În Consiliul Local au existat și tensiuni, inclusiv în cazul proiectului pentru modernizarea căminului cultural, care a fost respins la o ședință din cauza absenței unui consilier PSD. Voturile AUR și PNL au blocat investiția: ” „Am încremenit de supărare. Cum să respingi o oportunitate de finanțare? Ca să nu pierd proiectul am convocat imediat o nouă ședință. A venit consilierul nostru și proiectul a trecut. Nu este bine ca directivele de partid să fie mai importante decât interesul localității ”.
Primarul spune că și el și-ar fi dorit să urmeze o strategie simplă și logică: apă, canalizare, gaze, apoi asfalt și restul investițiilor. Însă realitatea este alta. Se aplică acolo unde se deschid linii de finanțare. Dacă apare o axă pentru iluminat, aplici pentru iluminat. Dacă este pentru camere de supraveghere, aplici acolo. Nu îți permiți să aștepți.
Fonduri epuizate în patru minute, proiect eligibil rămas fără bani
Problema banilor europeni este una care l-a frustrat profund. Proiectul pentru apă și canalizare a fost depus prin platforma MySMIS. În patru minute de la deschiderea apelului, fondurile s-au epuizat: ” „ Inițial, proiectul nostru a fost declarat eligibil. Avea punctaj pentru finanțare. Și totuși, nu a primit bani. Cum este posibil ca, în patru minute, să se termine fondurile? Este o cursă de viteză, nu o analiză serioasă a nevoilor ”. Proiectul prevede refacerea întregului sistem de apă și canalizare și extinderea în zonele unde nu există rețea. Instalația actuală, spune primarul, a fost realizată prost și necesită modernizare. Documentația a fost actualizată și va fi redepusă pe un nou program de finanțare.
Proiect anulat, investitor pierdut
Eșecul finanțării unui alt proiect, legat de asfaltare, a avut și consecințe directe. Un fermier care investise în zonă și-a închis afacerea: ”„ Omul a cumpărat tractoare, utilaje și vaci pentru lapte. I-am promis că asfaltez drumul către fermă. Proiectul de asfaltare a fost anulat de la finanțare, nu știu din ce motiv. Din păcate, am pierdut un investitor. S-a chinuit cât a putut. Când ploua, nu se putea circula pe drum. Cobora de la fermă cu bidoanele cu lapte în brațe. În cele din urmă a plecat. Statul ne-a întors spatele la amândoi.”
Pentru că oficialii de la București vorbesc des despre autofinanțarea administrațiilor locale, primarul Mihai Blejan întreabă cum este posibilă aceasta în lipsa investițiilor de bază: ” „ Cum să te autofinanțezi când nu ai apă, canalizare, asfalt? Ce investitor vine într-o comună fără utilități? Bugetul nostru este format în principal din ce încasăm de la oameni și din diferența primită de la bugetul de stat. Anul trecut am încasat de la persoane fizice sume modeste raportat la nevoi. Costurile pentru asfaltarea drumurilor sunt foarte mari, iar întreținerea iluminatului public înseamnă cheltuieli importante în fiecare an”
Reduceri impuse, administrații sufocate
Pe lângă toate acestea, reforma anunțată la nivel central și discuțiile despre reducerea personalului din administrațiile locale creează o stare de îngrijorare la nivelul primăriei. Se vorbește despre tăieri de posturi și restructurări, însă în comunele mici personalul este deja la limită. Fiecare angajat are mai multe atribuții, iar lipsa unui om înseamnă blocaje în activitate. În aceste condiții, orice reducere suplimentară riscă să afecteze direct funcționarea administrației locale: „„Întreb și eu pe cine să dau afară? Ani de zile nu am avut contabil. Nimeni nu voia să vină pentru salariul acesta, cu o răspundere atât de mare pe umeri. Este ușor să vorbești despre tăieri de posturi de la București. Abia am reușit să găsim un contabil după mult timp. Dacă reducem personalul, activitatea se blochează. Se spune că putem externaliza serviciile, dar asta înseamnă cheltuieli mai mari și dependență de firme din afară. În final, tot primăria plătește mai mult ”
Primarul consideră că orice reformă serioasă trebuie să înceapă cu digitalizarea reală a instituțiilor publice. El spune că este nevoie de sisteme informatice care să comunice între ele, de baze de date conectate și de schimb de informații automat între instituții, astfel încât oamenii să nu mai fie plimbați cu dosare și adeverințe de la un birou la altul. În prezent, mare parte din activitate înseamnă hârtii, copii după hârtii, ștampile și răspunsuri scrise care se arhivează tot pe suport fizic.
În opinia sa, abia după ce aceste proceduri vor fi simplificate și digitalizate se poate discuta serios despre reducerea aparatului administrativ. Altfel, o tăiere directă de posturi riscă să blocheze activitatea primăriilor, mai ales în comunele mici, unde personalul este deja redus și fiecare angajat are mai multe atribuții.
La Scundu, există însă și proiecte care au prins finanțare. Iluminatul public pe drumurile sătești a fost aprobat prin Administrația Fondului pentru Mediu. Prin GAL au fost obținute fonduri pentru 33 de camere de supraveghere performante, capabile să recunoască numerele de înmatriculare. Se lucrează și la proiectul pentru gaze, printr-un ADI cu alte localități din zonă.
Cu toate acestea, sentimentul dominant este unul de incertitudine. Măsurile de austeritate, taxele și impozitele ajustate, fondurile europene epuizate în doar câteva minute, proiectele eligibile fără finanțare au accentuat senzația că satele sunt lăsate să se descurce singure
[analyse_source url=”https://www.impactreal.ro/2026/02/13/intre-datorii-taxe-majorate-si-fonduri-epuizate-in-doar-cateva-minute-mihai-bejan-acuza-un-sistem-care-loveste-in-cei-mai-saraci/”]