[analyse_image type=”featured” src=”https://sansanews.ro/wp-content/uploads/2025/12/dezbatere-publica-696×396.jpghttps://sansanews.ro/wp-content/uploads/2025/12/dezbatere-publica-696×396.jpg”]
Instanța a desființat argumentele invocate de primarul Constantin Toma, duminică, la emisiunea “În fața ta”, găzduită de Digi24, cu privire la anularea contractului climatic al municipiului Buzău, celebrul M 100. Primarul a încercat să transforme înfrângerea administrativă într-o bătălie cu teoriile conspirației, însă motivarea instanței îl contrazice categoric. Judecătorii NU au anulat contractul din cauza codurilor QR, care ar conține simbolul Anticristului, ci pentru că municipalitatea a ignorat pași legali fundamentali. Potrivit motivării oficiale, magistrații au decis anularea hotărârii CLM prin care s-a aprobat Contractul Climatic al Municipiului Buzău din cauza lipsei de transparență față de cetățeni și a absenței unui studiu de impact obligatoriu pentru un proiect de asemenea anvergură.
Tribunalul a transmis motivarea deciziei prin care a fost anulată, pe fond, Hotărârea Consiliului Local Municipal nr. 176, din septembrie 2025, actul administrativ care vizează aprobarea Contractului Climatic al Municipiului Buzău.
Pronunțată pe data de 18 decembrie 2025, soluția de anulare a fost completată, recent, cu precizări clare referitoare la motivele care i-au determinat pe judecători să admită cererea expertului pe probleme de mediu Haritina Crăiță, de a anula hotărârea CLM Buzău, prin care s-a aprobat participarea orașului Buzău la misiunea de neutralitate climatică până în 2035.
În sprijinul cererii de anulare a contractului climatic, Haritina Crăiță a invocat lipsa de transparență și nerespectarea procedurii de dezbatere publică și a atras că atenția că celebrul hub “Mirror Mission Cities Hub Romania” nu este însăși Misiunea Europeană, ci o inițiativă la nivel național, care preia și adaptează în România obiectivele misiunii Uniunii Europene de a crea “orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic” până în 2030.
“În motivarea cererii, a învederat că, în fapt, în data de 30.09.2025 a fost aprobată HCLM pentru aprobarea Proiectului nr. 168/07.08.2025, în şedinţa publică la care a participat, propunând să nu se aprobe proiectul de hotărâre în forma prezentată, avand în vedere nerespectarea procedurii legiferate privind dezbaterile publice.
A învederat că prin acest proiect de hotărâre se propune aprobarea unui Contract Climatic al Municipiului Buzău care are în componență un Plan de acțiune, un Plan de investiții și Angajamentele de neutralitate climatică. Acest document, care a fost elaborat prin intermediul Mirror Mission Cities Hub România, se inspiră, atât în structura cât și în conținut, din metodologia elaborată de Comisia Europeană pentru elaborarea documentelor aferente Contractelor Climate City.”, se arată în motivarea hotărârii judecătorești a Tribunalului.
Instanța a mai constatat și încălcarea Legii 52/2003 de către autoritățile din Buzău, în sensul că, deși cetățenii au depus memorii prin care cereau detalii despre beneficiile financiare și riscurile proiectului, municipalitatea a ignorat aceste demersuri, încălcând dreptul buzoienilor de a participa la luarea deciziilor administrative.
Primăria nu
a realizat un studiu de impact care să fundamenteze proiectul de hotărâre
privind aprobarea contractului climatic, astfel încât cetățenii să cunoască efectele concrete —
economice, sociale și de mediu — ale noilor reguli, înainte ca acestea să fie
votate. Mai mult, potrivit legii, autoritatea locală avea obligația să publice
online un registru special cu toate sugestiile cetățenilor, nu doar o simplă
minută a ședinței.
Judecătorii au demontat argumentul conform căruia proiectele europene complexe, precum Contractul de Neutralitate Climatică al municipiului Buzău, ar ține loc de analiză de impact și au precizat clar că era nevoie de o secțiune specială de transparență decizională, pe site-ul Primăriei, în care să se precizeze clar cum vor fi afectate drepturile și libertățile cetățenilor, precum și modul în care propunerile lor au fost analizate și integrate în registrul prevăzut de Legea 52/2003.
“Referitor la motivul de nelegalitate al hotărârii legat de lipsa studiului de impact în procedura de adoptare a hotărârii atacate, instanța reține următoarele:
În drept, art. 7 alin. 2 din Legea nr. 52/2003 prevede că anunțul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoştinţa publicului și va cuprinde un studiu de impact şi/sau de fezabilitate, după caz”, ceea ce înseamnă că studiul de impact şi/sau de fezabilitate nu poate fi echivalent cu consultarea cetățenilor ci că el reprezintă un element necesar pentru ca această consultare să fie considerată ca fiind una legală şi efectivă.
Astfel, independent de identificarea corectă a instrumentelor de prezentare şi motivare incidente în cazul elaborării unei hotărâri de consiliu local cu caracter normativ, se retine că în cauză era necesară evaluarea preliminară a impactului, care presupune identificarea şi analizarea efectelor economice, sociale, de mediu, legislative şi bugetare pe care le produc proiectele și măsurile propuse.
Or, această fundamentare a actului normativ nu s-a realizat în cauză, toate susținerile pârâtului în referire la faptul că, însăşi structura și conținutul Contractului de Neutralitate Climatică (CCC) reprezintă, în esență, un instrument complex de analiză şi evaluare a impactului bazat pe date concrete și metodologii validate la nivel european nu atestă existența unei evaluări prealabile a impactului proiectelor şi măsurilor, in sensul dispozițiilor legale redate mai sus.
Nici faptul că toate proiectele și măsurile incluse in document au fost elaborate şi validate de experți specialişti în domenii precum energie, mobilitate urbană şi validate de experți specializați în domenii precum energie, mobilitate urbană, mediu, urbanism şi guvernanță socială, în baza unor analize tehnice, studii de specialitate şi metodologii științifice aliniate la standarde europene în materie de neutralitate climatică nu demonstrează realizarea evaluării prealabile neechivalând cu o analiză a impactului noii reglementări asupra drepturilor şi libertăților omului.
Mai mult, apărările părătului că la baza adoptării hotărârii au stat strategii locale preexistente, aprobate anterior de Consiliul Local al Municipiului Buzău, prin hotărâri valabile, iar impactul detaliat asupra mediului, economiei şi comunității se va evalua şi utlterior, pentru fiecare proiect în parte, contravine dispozițiilor sus-menționate conform cărora evaluarea preliminară a impactului se face anterior adoptării hotărârii şi presupune identificarea si analizarea efectelor economice, sociale, de mediu, legislative şi bugetare pe care le produc proiectele și măsurile propuse.”, se mai arată în cuprinsul motivării.
Instanța a mai constatat, în plus, și că propunerile formulate de buzoieni în timpul dezbaterilor publice nu au primit un răspuns justificat din partea autorităților, încălcându-le astfel dreptul de a participa activ la procesul decizional. Documentul arată că „interesul general” invocat de autoritatea locală nu poate fi pus în balanță cu drepturile cetățenilor, câtă vreme procesul de consultare a fost doar unul formal, nu unul efectiv.
Prin urmare,
Tribunalul a dat dreptate reclamantei Haritina Crăiță, constatând că hotărârea
de aprobare a Contractului Climatic a fost adoptată cu „vicii de nelegalitate”.
Clarificările recente ale instanței demontează și mitul finanțărilor exclusiv europene. Primarul Toma a susținut în nenumărate rânduri, inclusiv în emisiunea de la Digi 24, la care a participat, că Buzăul ar pierde enorm, respectiv 500 milioane euro, fiindcă modernizarea sa în acord cu principiile de neutralitate climatică depinde strict de liniile de finanțare de la Bruxelles. În realitate, prin înscrierea în programul “Mirror Mission Cities Hub România”, care este o variantă românească, nu europeană, devine evident că Buzăul nu pierde fonduri europene, ci accesează un mix strategic de resurse financiare. Deși pilonul central rămâne cel european, arhitectura financiară a programului românesc, din care facem parte, este mult mai complexă. Aceasta integrează Granturile Norvegiene (EEA and Norway Grants), resurse din Programul Național „Energie Verde M100”, dar și aporturi din bugetul local sau investiții atrase prin parteneriate public-private.
Această „confuzie” între sursele de finanțare, menținută constant în discursul public, dar demascată de la început de Haritina Crăiță, iar acum și de către instanță, arată încă o dată că, în administrația lui Constantin Toma, ambalajul european vinde mai bine decât realitatea.
Este important de precizat și că acțiunea în instanță i-a vizat pe primarul Constantin Toma, care a fost inițiatorul proiectului de hotărâre, precum și pe aleșii municipali care l-au aprobat, însă judecătorii au hotărât că doar CLM Buzău își păstrează calitatea procesuală.
Decizia nu este definitivă, administrația locală având posibilitatea de a formula recurs în termenul legal. Urmează ca aleșii municipali să decidă dacă vor ataca sentința cu recurs sau dacă vor proceda la o nouă adoptare, conform observațiilor instanței.
Instanța a desființat argumentele invocate de primarul Constantin Toma, duminică, la emisiunea “În fața ta”, găzduită de Digi24, cu privire la anularea contractului climatic al municipiului Buzău, celebrul M 100. Primarul a încercat să transforme înfrângerea administrativă într-o bătălie cu teoriile conspirației, însă motivarea instanței îl contrazice categoric. Judecătorii NU au anulat contractul din cauza codurilor QR, care ar conține simbolul Anticristului, ci pentru că municipalitatea a ignorat pași legali fundamentali. Potrivit motivării oficiale, magistrații au decis anularea hotărârii CLM prin care s-a aprobat Contractul Climatic al Municipiului Buzău din cauza lipsei de transparență față de cetățeni și a absenței unui studiu de impact obligatoriu pentru un proiect de asemenea anvergură.
Tribunalul a transmis motivarea deciziei prin care a fost anulată, pe fond, Hotărârea Consiliului Local Municipal nr. 176, din septembrie 2025, actul administrativ care vizează aprobarea Contractului Climatic al Municipiului Buzău.
Pronunțată pe data de 18 decembrie 2025, soluția de anulare a fost completată, recent, cu precizări clare referitoare la motivele care i-au determinat pe judecători să admită cererea expertului pe probleme de mediu Haritina Crăiță, de a anula hotărârea CLM Buzău, prin care s-a aprobat participarea orașului Buzău la misiunea de neutralitate climatică până în 2035.
În sprijinul cererii de anulare a contractului climatic, Haritina Crăiță a invocat lipsa de transparență și nerespectarea procedurii de dezbatere publică și a atras că atenția că celebrul hub “Mirror Mission Cities Hub Romania” nu este însăși Misiunea Europeană, ci o inițiativă la nivel național, care preia și adaptează în România obiectivele misiunii Uniunii Europene de a crea “orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic” până în 2030.
“În motivarea cererii, a învederat că, în fapt, în data de 30.09.2025 a fost aprobată HCLM pentru aprobarea Proiectului nr. 168/07.08.2025, în şedinţa publică la care a participat, propunând să nu se aprobe proiectul de hotărâre în forma prezentată, avand în vedere nerespectarea procedurii legiferate privind dezbaterile publice.
A învederat că prin acest proiect de hotărâre se propune aprobarea unui Contract Climatic al Municipiului Buzău care are în componență un Plan de acțiune, un Plan de investiții și Angajamentele de neutralitate climatică. Acest document, care a fost elaborat prin intermediul Mirror Mission Cities Hub România, se inspiră, atât în structura cât și în conținut, din metodologia elaborată de Comisia Europeană pentru elaborarea documentelor aferente Contractelor Climate City.”, se arată în motivarea hotărârii judecătorești a Tribunalului.
Instanța a mai constatat și încălcarea Legii 52/2003 de către autoritățile din Buzău, în sensul că, deși cetățenii au depus memorii prin care cereau detalii despre beneficiile financiare și riscurile proiectului, municipalitatea a ignorat aceste demersuri, încălcând dreptul buzoienilor de a participa la luarea deciziilor administrative.
Primăria nu
a realizat un studiu de impact care să fundamenteze proiectul de hotărâre
privind aprobarea contractului climatic, astfel încât cetățenii să cunoască efectele concrete —
economice, sociale și de mediu — ale noilor reguli, înainte ca acestea să fie
votate. Mai mult, potrivit legii, autoritatea locală avea obligația să publice
online un registru special cu toate sugestiile cetățenilor, nu doar o simplă
minută a ședinței.
Judecătorii au demontat argumentul conform căruia proiectele europene complexe, precum Contractul de Neutralitate Climatică al municipiului Buzău, ar ține loc de analiză de impact și au precizat clar că era nevoie de o secțiune specială de transparență decizională, pe site-ul Primăriei, în care să se precizeze clar cum vor fi afectate drepturile și libertățile cetățenilor, precum și modul în care propunerile lor au fost analizate și integrate în registrul prevăzut de Legea 52/2003.
“Referitor la motivul de nelegalitate al hotărârii legat de lipsa studiului de impact în procedura de adoptare a hotărârii atacate, instanța reține următoarele:
În drept, art. 7 alin. 2 din Legea nr. 52/2003 prevede că anunțul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoştinţa publicului și va cuprinde un studiu de impact şi/sau de fezabilitate, după caz”, ceea ce înseamnă că studiul de impact şi/sau de fezabilitate nu poate fi echivalent cu consultarea cetățenilor ci că el reprezintă un element necesar pentru ca această consultare să fie considerată ca fiind una legală şi efectivă.
Astfel, independent de identificarea corectă a instrumentelor de prezentare şi motivare incidente în cazul elaborării unei hotărâri de consiliu local cu caracter normativ, se retine că în cauză era necesară evaluarea preliminară a impactului, care presupune identificarea şi analizarea efectelor economice, sociale, de mediu, legislative şi bugetare pe care le produc proiectele și măsurile propuse.
Or, această fundamentare a actului normativ nu s-a realizat în cauză, toate susținerile pârâtului în referire la faptul că, însăşi structura și conținutul Contractului de Neutralitate Climatică (CCC) reprezintă, în esență, un instrument complex de analiză şi evaluare a impactului bazat pe date concrete și metodologii validate la nivel european nu atestă existența unei evaluări prealabile a impactului proiectelor şi măsurilor, in sensul dispozițiilor legale redate mai sus.
Nici faptul că toate proiectele și măsurile incluse in document au fost elaborate şi validate de experți specialişti în domenii precum energie, mobilitate urbană şi validate de experți specializați în domenii precum energie, mobilitate urbană, mediu, urbanism şi guvernanță socială, în baza unor analize tehnice, studii de specialitate şi metodologii științifice aliniate la standarde europene în materie de neutralitate climatică nu demonstrează realizarea evaluării prealabile neechivalând cu o analiză a impactului noii reglementări asupra drepturilor şi libertăților omului.
Mai mult, apărările părătului că la baza adoptării hotărârii au stat strategii locale preexistente, aprobate anterior de Consiliul Local al Municipiului Buzău, prin hotărâri valabile, iar impactul detaliat asupra mediului, economiei şi comunității se va evalua şi utlterior, pentru fiecare proiect în parte, contravine dispozițiilor sus-menționate conform cărora evaluarea preliminară a impactului se face anterior adoptării hotărârii şi presupune identificarea si analizarea efectelor economice, sociale, de mediu, legislative şi bugetare pe care le produc proiectele și măsurile propuse.”, se mai arată în cuprinsul motivării.
Instanța a mai constatat, în plus, și că propunerile formulate de buzoieni în timpul dezbaterilor publice nu au primit un răspuns justificat din partea autorităților, încălcându-le astfel dreptul de a participa activ la procesul decizional. Documentul arată că „interesul general” invocat de autoritatea locală nu poate fi pus în balanță cu drepturile cetățenilor, câtă vreme procesul de consultare a fost doar unul formal, nu unul efectiv.
Prin urmare,
Tribunalul a dat dreptate reclamantei Haritina Crăiță, constatând că hotărârea
de aprobare a Contractului Climatic a fost adoptată cu „vicii de nelegalitate”.
Clarificările recente ale instanței demontează și mitul finanțărilor exclusiv europene. Primarul Toma a susținut în nenumărate rânduri, inclusiv în emisiunea de la Digi 24, la care a participat, că Buzăul ar pierde enorm, respectiv 500 milioane euro, fiindcă modernizarea sa în acord cu principiile de neutralitate climatică depinde strict de liniile de finanțare de la Bruxelles. În realitate, prin înscrierea în programul “Mirror Mission Cities Hub România”, care este o variantă românească, nu europeană, devine evident că Buzăul nu pierde fonduri europene, ci accesează un mix strategic de resurse financiare. Deși pilonul central rămâne cel european, arhitectura financiară a programului românesc, din care facem parte, este mult mai complexă. Aceasta integrează Granturile Norvegiene (EEA and Norway Grants), resurse din Programul Național „Energie Verde M100”, dar și aporturi din bugetul local sau investiții atrase prin parteneriate public-private.
Această „confuzie” între sursele de finanțare, menținută constant în discursul public, dar demascată de la început de Haritina Crăiță, iar acum și de către instanță, arată încă o dată că, în administrația lui Constantin Toma, ambalajul european vinde mai bine decât realitatea.
Este important de precizat și că acțiunea în instanță i-a vizat pe primarul Constantin Toma, care a fost inițiatorul proiectului de hotărâre, precum și pe aleșii municipali care l-au aprobat, însă judecătorii au hotărât că doar CLM Buzău își păstrează calitatea procesuală.
Decizia nu este definitivă, administrația locală având posibilitatea de a formula recurs în termenul legal. Urmează ca aleșii municipali să decidă dacă vor ataca sentința cu recurs sau dacă vor proceda la o nouă adoptare, conform observațiilor instanței.
[analyse_source url=”https://sansanews.ro/negru-pe-alb-nu-si-a-bagat-d-coada-e-doar-nerespectarea-legii-instanta-a-lamurit-de-ce-a-anulat-contractul-m-100-adoptat-in-consiliul-local-buzau-unul-dintre-motive-drepturi-cetatenesti-inc/”]