ULTIMA ORĂ: Economia României a intrat în recesiune tehnică

România a intrat oficial în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după ce Produsul Intern Brut a scăzut în termeni reali cu 1,9% în trimestrul al patrulea, comparativ cu cel de-al treilea. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, aceasta este a doua contracție trimestrială consecutivă, după ce și în trimestrul al treilea economia a înregistrat o scădere de 0,2% față de perioada precedentă, îndeplinind astfel definiția statistică a recesiunii.

Recesiunea tehnică reprezintă situația în care economia unei țări înregistrează o scădere a Produsului Intern Brut timp de două trimestre consecutive. Deși pe ansamblul întregului an 2025 s-a înregistrat o creștere firavă de 0,6%, contracția din ultimele șase luni confirmă oficial că economia s-a oprit din creștere și a început să se contracte. Aceasta este a cincea recesiune tehnică prin care trece România în ultimii 15 ani.

Institutul Național de Statistică a operat și revizuiri semnificative ale datelor anterioare, recalculând evoluția economică și pentru trimestrele precedente. Astfel, primul trimestru din 2025, anunțat inițial ca fiind unul de creștere, a fost revizuit la o scădere de 0,6%. Noile date arată că România a mai trecut printr-o recesiune tehnică și la începutul anului 2024, indicând o perioadă extinsă de stagflație, marcată de creștere economică lentă și inflație ridicată.

Pentru cetățeni, efectele recesiunii se traduc printr-o prudență sporită în cheltuieli, în condițiile în care prețurile cresc mai repede decât salariile. Oamenii încep să amâne achizițiile de folosință îndelungată și să reducă cheltuielile neesențiale. În mediul de afaceri, recesiunea aduce o înghețare a planurilor de viitor. Scăderea comenzilor noi, scumpirea creditelor și instabilitatea fiscală fac ca investițiile să fie amânate, iar angajările sistate, ceea ce contribuie la creșterea numărului de șomeri.

Pe piața creditului, băncile devin mai selective, o tendință vizibilă deja în scăderea creditării în lei pentru companii, ceea ce reduce resursele necesare pentru o eventuală relansare economică. Scăderea încrederii în economie este confirmată și de indicele CONFIDEX, care semnalează o percepție prudentă a antreprenorilor, influențată de instabilitatea politică și economică. Deși managerii manifestă o viziune pesimistă asupra economiei naționale, cel mai mic grad de îngrijorare apare atunci când se referă la propriul business, asupra căruia simt că dețin controlul.

Cele mai frecvente temeri ale managerilor rămân legate de scăderea vânzărilor și a comenzilor, menționate de 43% dintre respondenți, dar se observă și o creștere semnificativă a îngrijorărilor legate de majorarea taxelor și impozitelor. Analiza sectorială relevă o imagine mixtă: Comerțul și Industria par a fi cele mai echilibrate, în timp ce Construcțiile și Transporturile rămân precaute. Sectoare precum IT și Agricultura sunt mai pesimiste, IT-ul fiind afectat de schimbările fiscale și de ascensiunea inteligenței artificiale, iar Energia, deși are potențial, suferă din cauza lipsei de sprijin instituțional.

Privind în viitor, antreprenorii și managerii rămân rezervați, existând un scepticism cu privire la cât de „sănătoasă” va fi o eventuală creștere a PIB-ului. „PIB-ul va crește, oarecum ușor artificial, prin creșterea valorii pe care o cerem pe lucruri. OK, PIB-ul va crește, dar nu știu cât de profitabil va fi, nu știm cum vom sta cu deficitul”, consideră Ciprian Harabagiu, Decalex. În acest context, devine esențială o educație pentru reziliență, așa cum subliniază Ion Lixandru, CEO Romtrailer: „Trebuie să te pregătești, să îți formezi o educație pentru reziliență, nu ca cei care, dacă au avut un an bun, cheltuie tot ce au agonisit”.