Strategia UE pentru metale rare. România, între riscuri industriale și oportunități strategice

România este identificată ca având un rol potențial important în strategia Europei de securizare și diversificare a aprovizionării cu elemente de pământuri rare, potrivit studiului “EY Rare earths: hidden leverage beneath the surface”, fiind menționată ca parte a unui grup de țări care contribuie la potențialul regional mai larg.

Însă
raportul subliniază că accesul la zăcăminte sau resurse nu este
suficient pentru reducerea dependenței de China, din cauza
capacităților limitate de rafinare și separare existente în
Europa. Astfel, rolul României este încadrat în context regional,
însă fără a fi evidențiate capacități industriale sau proiecte
specifice deja funcționale

Uniunea
Europeană încearcă să reducă această dependență prin
intermediul unor inițiative legislative, precum Critical Raw Materials Act (CRMA), care țintește reducerea dependenței de un singur stat terț. CRMA stabileste că, până în 2030, UE trebuie să extragă cel puțin
10% din necesarul anual al materiilor prime critice, să proceseze
40% și să acopere 25% prin reciclare, limitând totodată
dependența de un singur stat terț la maxim 65% din necesar.

Comisia Europeană evidențiază și potențialul reciclării magneților permanenți și
necesitatea reconstrucției lanțurilor de aprovizionare europene,
subiect abordat și în proiectele oficiale dedicate consumului global de magneți, semiconductori și alte componente necesare mașinilor electrice, denumite generic REE pentru
e-mobility, precum REESilience (Resilient and sustainable critical
raw materials REE supply chains for the e-mobility and renewable
energy ecosystems and strategic sectors).

În acest context,
cercetătorii din cadrul REESilience au analizat în profunzime
alternativele la sursele chineze de REE, evaluând pentru intervalul
2022-2035 evoluția disponibilității, a volumelor și a dinamicii
prețurilor. Analiza se bazează pe un mix de informații provenite
din studii de specialitate, date industriale și interviuri cu
experți și ia în calcul atât resursele primare, reprezentate de
exploatări miniere, cât și resursele secundare, rezultate din
reciclarea produselor ajunse la finalul ciclului de viață. Pe acest
fundament a fost construită o bază de date extinsă care
cartografiază potențialul surselor de materii prime.

În
acest cadru instituțional,România
ar putea urmări o implicare activă în inițiativele regionale din
Europa Centrală pentru diversificarea aprovizionării cu elemente de
pământuri rare, consolidând rolul său într-un lanț valoric
strategic susținut de Uniunea Europeană. Comisia Europeană a
anunțat un pachet de 47 de proiecte de minerit pentru materiale
critice în 13 state membre, iar România are trei proiecte în
domeniul pământurilor rare și mineralelor critice: exploatarea
grafitului la Baia de Fier (Gorj), magneziului la Budureasa (Bihor)
și cuprului la Rovina (Hunedoara), pentru care sunt alocate în
total aproximativ 615 milioane de euro, proiecte declarate strategice
și vizate pentru simplificarea procedurilor de autorizare și acces
la finanțare europeană.

În
paralel, la nivel guvernamental, Ministerul Energiei din România a
comunicat că a primit o ofertă de la compania Critical Metals Corp
(deținută de European Lithium) pentru un acord exploratoriu cu
Nuclearelectrica și filiala sa FPCU Feldioara, care ar putea permite
construirea unei fabrici de procesare a pământurilor rare în
România, folosind concentratele extrase din zăcământul Tanbreez
din Groenlanda. În această inițiativă, proiectul ar permite
procesarea la Feldioara a până la 50 % din producția acelor
pământuri rare, vizând crearea unei capacități industriale
europene de top și transformarea României într-un furnizor
constant pentru industrii cheie, precum microprocesoare, aerospațială
sau apărare.

România ar trebui să actualizeze harta resurselor critice

România
ar trebui să adopte o abordare coerentă și orientată spre
investiții, prin lansarea unui program național de analiză și
explorare geologică, care să actualizeze harta resurselor critice,
să digitalizeze integral arhivele geologice și să pună la
dispoziția investitorilor validați un Atlas Național al Resurselor
Critice, accesibil online și actualizat în timp real.

În
paralel, este recomandată accelerarea și clarificarea cadrului de
autorizare, prin modernizarea legislației miniere, digitalizarea
completă a procedurilor de licențiere, reducerea blocajelor
administrative și prioritizarea proiectelor declarate strategice, în
linie cu cerințele europene.

De
asemenea, România trebuie să construiască o strategie națională
de reciclare a materialelor critice, având în vedere obiectivul
stabilit de Uniunea Europeană ca minimum 25% din necesarul de
materii prime critice să provină din reciclare până în 2030,
prin dezvoltarea unei infrastructuri dedicate colectării și
recuperării magneților permanenți, bateriilor și deșeurilor de echipamente electrice și elecronice (DEEE).

Pentru
a facilita implementarea acestor direcții, este esențială crearea
unei Platforme Naționale pentru Parteneriate Strategice, de tip
one-stop-shop, care să centralizeze toate procesele relevante pentru
investitori, de la autorizarea rapidă a proiectelor strategice și
ghidarea privind legislația, stimulentele și finanțările
europene, până la coordonarea dialogului cu autoritățile locale
și facilitarea parteneriatelor tehnologice și financiare, oferind
investitorilor un singur punct de contact și un parcurs clar,
predictibil și accelerat pentru investițiile în resurse critice.

Pământurile rare în context global

Cele
17 elemente din categoria rare
earths (pământuri rare),
alături de scandiu și ytriu, sunt critice datorită proprietăților
magnetice, optice și electrice unice, fiind utilizate masiv în
vehicule electrice, turbine eoliene, senzori, lasere,
telecomunicații, imagistică medicală, centre de date AI și
sisteme militare avansate, în timp ce consumul global de magneți
REE este estimat să crească anual cu până la 9% în următorul
deceniu, conform EY
– Rare earths: hidden leverage beneath the surface.

Deși
din punct de vedere geologic multe dintre aceste elemente sunt
relativ abundente, natura lor dispersată le face dificil de
exploatat, necesitând procese tehnice complexe, consum intensiv de
apă și energie, precum și gestionarea subproduselor radioactive.
Întregul ecosistem global depinde în mod critic de China, care
domină extracția (aprox. 70%), rafinarea (peste 90%) și producția
de magneți permanenți (94%), consolidându-și poziția printr-un
regim de controale la export tot mai strict instaurat între
2020-2025, ce include limitări asupra unor elemente, precum
gadoliniu, disprosiu, terbiu, lutețiu sau ytriu, precum și
restricții extrateritoriale privind tehnologiile și produsele ce
conțin chiar și urme de REE de origine chineză.

„Aceste măsuri au
generat perturbări semnificative în Europa, unde întârzierile la
aprobarea licențelor de export au dus la opriri repetate ale
liniilor de producție, afectând în special industriile de
automobile, electronice și electrocasnice”, arată experții EY în analiza privind metalele rare.

Potrivit acestora, chiar
dacă China deține aproape jumătate din rezervele mondiale,
multiple proiecte emergente în Australia, Brazilia, SUA, Africa,
Canada, Kazahstan sau Uzbekistan, precum și în Europa Centrală,
încearcă să creeze alternative viabile, deși lipsa capacităților
de rafinare rămâne principalul blocaj global. Cu toate acestea,
proiecte legislative, precum Critical Raw Materials Act (CRMA)
țintesc reducerea dependenței de un singur stat terț.

Dependența
critică de China 

Statele
membre UE se află într-un punct în care transformarea industrială
este puternic condiționată de lanțurile globale ale materialelor
rare critice, deoarece Uniunea Europeană nu produce suficient REE și
își acoperă astfel 98% din necesarul de magneți permanenți din
importuri provenite din China, magneți considerați de Comisia
Europeană drept componente vitale pentru motoarele vehiculelor
electrice și turbine eoliene.
Această dependență este accentuată de monopolul Chinei la nivel
global în extracția, producția și rafinarea materialelor rare.
Mai mult, statul chinez furnizează aproximativ 70% din importurile
zonei euro, iar restricțiile sale de export din 2025 au redus
livrările de magneți către Europa cu aproximativ 75% într-o
singură lună, generând perturbări și chiar opriri de producție
în industria auto europeană.

Importanța
acestor materiale pentru mobilitatea electrică este fundamentală,
întrucât motoarele EV cu magnet permanent sunt considerate de
Comisia Europeană drept cele mai eficiente dispozitive de tracțiune
dezvoltate până acum și depind de elemente precum neodim,
praseodim, disprosiu și terbiu.
CORDIS (Community Research and Development Information Service), o
platformă oficială a Comisiei Europene care prezintă rezultatele
proiectelor de cercetare și inovare finanțate prin programele UE,
subliniază la rândul său că REE sunt cruciale pentru magneți,
semiconductori și alte componente esențiale utilizate în vehicule
electrice și energie regenerabilă, într-un lanț global dominat
aproape complet de China.