Dosarul nuclear iranian și arsenalul balistic: problemele care complică revenirea la acord. Negocieri cu…

Îmbogățirea uraniului ar putea fi principalul subiect de dispută în cadrul negocierilor dintre SUA și Iran, programate pentru vineri în Oman, dar punctul-cheie de dezacord este programul Iranului privind rachetele balistice, pe care SUA dorește să îl adauge pe agenda negocierilor, arată, într-o analiză, jurnaliștii France24.

Iranul și Statele Unite poartă vineri discuții în Oman, Teheranul insistând să se concentreze exclusiv pe programul său nuclear, în timp ce cererile Washingtonului depășesc acest subiect.

Cele două părți aflate în conflict au purtat mai multe runde de discuții nucleare mediate de Oman în 2025, dar războiul dintre Iran și Israel, în cadrul căruia Statele Unite au lansat atacuri asupra instalațiilor nucleare iraniene, a deraiat diplomația cu câteva zile înainte de data prevăzută pentru întâlnire.

Președintele american Donald Trump a amenințat cu noi acțiuni militare împotriva Iranului în urma represiunii sangeroase a protestelor antiguvernamentale în masă, dar a declarat, de asemenea, că Teheranul este deschis la un acord.

Statele Unite au afirmat că discuțiile trebuie să vizeze programul de rachete al Teheranului și sprijinul acordat grupurilor militante din regiune.

Iată câteva dintre problemele spinoase aflate în discuție:

Îmbogățirea uraniului

Principala dispută între Iran și SUA se referă la îmbogățirea uraniului.

Țările occidentale și Israelul, considerat singura țară din Orientul Mijlociu care deține arme nucleare, susțin că Iranul încearcă să obțină o bombă, lucru negat de republica islamică.

În timpul războiului dintre Iran și Israel din iunie anul trecut, Statele Unite au bombardat trei situri nucleare din Iran (n.r. Fordow, Natanz și Isfahan), Trump afirmând ulterior că atacurile au „distrus” programul nuclear, deși amploarea pagubelor rămâne necunoscută.

Experții spun că uraniul îmbogățit peste 20% poate avea potențiale aplicații militare, dar că îmbogățirea trebuie să ajungă la 90% pentru a produce o bombă.

Înainte de război, Iranul îmbogățea uraniul la 60%, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică a ONU, depășind cu mult limita de 3,67% permisă în cadrul unui acord nuclear, acum expirat, pe care Iranul l-a încheiat cu puterile mondiale în 2015.

Statele Unite s-au retras din acordul respectiv în 2018, iar Iranul a renunțat ulterior la angajamentele asumate în cadrul acordului, ca măsură de represalii.

Trump a cerut în repetate rânduri încetarea completă a îmbogățirii uraniului, o condiție mult mai strictă decât cea prevăzută în acordul din 2015.
Iranul, care susține că are dreptul la energie nucleară civilă, consideră această cerere o „linie roșie” și contrară Tratatului de neproliferare nucleară, la care este semnatar alături de alte 190 de națiuni.

Rezervele de uraniu

Locația rezervelor Iranului de peste 400 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit nu este clară după bombardamentele americane de anul trecut. Rezervele au fost văzute ultima dată de inspectorii AIEA pe 10 iunie.

„Materialele se află sub dărâmături (n.r. ale siturilor nucleare bombardate) și nu am încercat să le extragem… deoarece este periculos”, a declarat Ali Shamkhani, consilier al liderului suprem al Iranului, pentru mass-media libaneză săptămâna aceasta.

„Discutăm această problemă cu AIEA pentru a găsi o soluție, asigurând în același timp siguranța”, a adăugat el.

Iranul a suspendat toată cooperarea cu agenția nucleară a ONU la sfârșitul lunii septembrie, justificându-și decizia ca o represalie după ce sancțiunile ONU au fost reinstituite în legătură cu programul său nuclear.

Mai multe țări, printre care Rusia, s-au oferit să găzduiască stocul de uraniu îmbogățit al Teheranului ca măsură de siguranță, dar Iranul a refuzat.

„Nu există niciun motiv să mutăm materialele în străinătate când putem elimina sursele de îngrijorare” cu privire la utilizarea finală a acestora, a insistat Shamkhani.

„Nu avem intenția de a militariza programul nostru nuclear” și „prin urmare, putem dilua materialul de la 60 la, să zicem, 20 la sută”, a adăugat el „Dar, în schimb, trebuie plătit ceva”, a spus Shamkhani, făcând aluzie la cererea Iranului de ridicare a sancțiunilor.

Programul nuclear, un subiect fierbinte

Teheranul insistă ca discuțiile să se limiteze strict la problema nucleară și la ridicarea sancțiunilor și consideră că această cerere nu este negociabilă.
Dar Washingtonul și aliatul său Israelul fac presiuni pentru ca și alte nemulțumiri împotriva republicii islamice să fie incluse.

În 2018, retragerea Statelor Unite din acordul nuclear anterior a fost motivată în parte de absența restricțiilor în acordul privind programul de rachete balistice al Iranului, perceput ca o amenințare la adresa Israelului.

Potrivit rapoartelor mass-media, Israelul insistă acum să pună această problemă pe masa negocierilor, împreună cu politica Iranului de finanțare a grupurilor militante din Orientul Mijlociu, inclusiv Hezbollah în Liban, Hamas în Gaza și Houthi în Yemen.

Citește și:

Rusia se oferă să preia uraniul îmbogățit al Iranului pentru reducerea tensiunilor privind armele nucleare

Editor : C.A.