Alcoolul si fumatul
Excesul de alcool merge mana in mana cu riscul crescut de cancer al gurii, laringelui, eso-fagului si ficatului, iar combinatia alcool-tutun e favorizanta pentru neoplasmele de cap si gat. Pe langa efectul toxic direct, alcoolul scade capacitatea de aparare a organismului, epuizand rezervele de betacaroten, acid folic, seleniu, tiamina si alte vitamine din grupul B, care au efect antioxidant si de inhibare a proliferarii celulelor canceroase.
Tutunul este de departe obiceiul cel mai periculos pentru aparitia cancerului, fiind asociat nu numai cu formele pulmonare, dar si cu tumorile de esofag, laringe, cavitate bucala, pancreas, vezica urinara sau chiar cancer de san.
Similar alcoolului, nicotina epuizeaza depozitele de acid folic si alte vitamine din grupul B si degradeaza cu viteza crescuta vitamina C antioxidanta. Fumatorii au in general o carenta cronica de vitamina C, cu niveluri scazute cu 30-40% fata de normal, prin urmare aportul de vitamina C trebuie sa fie cu 70% mai mare decat la nefumatori.
Grasimile
Studiile pe animale au aratat o evolutie mai rapida a cancerului in cazul unui aport crescut de grasime in dieta, observatie nedemonstrata insa pentru oameni. In prezent, inca este controversata teoria conform careia consumul crescut de grasimi saturate din carnea rosie si produsele lactate concentrate (cascaval) are o legatura directa cu incidenta cancerului de san, insa legatura cu cancerul de colon, uter, prostata si piele nu mai are nevoie de dovezi suplimentare.
Elementele care definesc consumul neadecvat de grasimi:
- Cantitatea – unul din mecanismele declansatoare ale cancerului este obezitatea rezultata in urma excesului de alimente hipercalorice, iar grasimea are cea mai mare densitate energetica (multe calorii concentrate intr-un volum mic).
- Tratamentul termic – un efect nociv direct al grasimii este obtinut prin expunerea acesteia la temperaturi inalte in timpul procesului de gatire. Compusii toxici din grasimea oxidata intra in organism si pot functiona ca agenti declansatori ai proceselor neoplazice.
- Provenienta – tipul de lipide din alimentatie este foarte important pentru sanatate, grasimile animale saturate si excesul de acizi grasi omega-6 (ulei de floarea-soarelui) avand rol favorizant pentru aparitia cancerului, in timp ce acizii grasi polinesaturati omega-3 (peste gras) sunt protectori cardiovasculari, scad riscul de cancer si de obezitate.
Acrilamida
Alimentele bogate in amidon (cartofi, chipsuri, produse de panificatie) dezvolta prin prajire sau coacere la temperaturi inalte acrilamida, o substanta cu risc cancerigen si cu efect toxic asupra sistemului nervos. Desi cauzalitatea directa nu a fost demonstrata, se recomanda evitarea produselor fainoase rumenite excesiv (paine arsa) si a cartofilor prajiti.
Carnea afumata, prajita sau bine rumenita
Aceste metode de preparare a carnii presupun fie prezenta hidrocarburilor aromatice cu risc cancerigen, fie a nitritilor – substante care se transforma in stomac in nitrosamine cancerigene.
Un fapt incontestabil este ca numai 20% din nitritii care se transforma in nitrosamine au origine exogena si provin din carne, restul nitritilor fiind produsi endogen, in urma metabolizarii nitritilor din legume. Aportul adecvat de vitamina C si E poate incetini sinteza de nitriti.
Rumenirea carnii la temperaturi ridicate, fie ca e vorba de prajire in ulei sau de gratarul cu carbuni, duce la formarea unor compusi cancerigeni care, odata ajunsi in organism, fie pot initia procese neoplazice, fie pot fi neutralizati de ficat.
Sarea in exces creste riscul de cancer de stomac, deoarece irita mucoasa gastrica si favorizeaza ulceratiile.
Consumul crescut de carne rosie sau mezeluri a fost deseori asociat cu cancerul de colon insa nimeni nu poate sa afirme ca exista o cauzalitate directa, asa ca recomandarile sunt facute pentru evitarea exceselor si nu trebuie sa incrimineze pe nedrept o intreaga clasa de alimente.
Aportul caloric
Riscul de cancer creste direct proportional cu indicele de masa corporala si implicit cu alimentatia hipercalorica, printr-un mecanism inca neelucidat. Obezitatea propriu-zisa este corelata cu multe forme de cancer (colon, sani, rinichi, esofag, uter), cazurile de deces prin neoplasm fiind cu 50% mai frecvente la persoanele cu BMI peste 40 (obezitate morbida).
In mod similar, limitarea aportului caloric inhiba procesele neoplazice si scade viteza de progresie a cancerului. Acest fenomen poarta numele de efect caloric si a fost demonstrat la animale, declansarea procesului neoplazic dupa expunerea la un agent cancerigen avand loc doar in conditii optime de hranire. Efectul caloric pare a fi o masura dietetica eficienta, mai ales pentru prevenirea cancerului pentru ca, odata instalata, boala va evolua indiferent de gradul de infometare al persoanei respective, susțin specialiștii.
