Rectorul UVT, Marilen Pirtea, despre riscurile Inteligenței Artificiale

Inteligența Artificială (IA) are un potențial major de transformare a educației, însă modul în care este utilizată în prezent poate afecta chiar esența procesului de învățare, avertizează rectorul Universitatea de Vest din Timișoara, prof.univ.dr. Marilen Pirtea. Declarațiile sunt făcute în contextul concluziilor raportului „A New Direction for Students in an AI World: Prosper, Prepare, Protect”, publicat în ianuarie 2026 de Center for Universal Education din cadrul Brookings Institution.

Potrivit rectorului UVT, raportul evidențiază un fenomen deja vizibil la nivel global: inteligența artificială a pătruns în viața elevilor mult mai rapid decât în sistemele de educație, generând un decalaj major. “Autorii acestui material analitic nu propun o analiză retrospectivă, ci un exercițiu de anticipare, prospectiv, menit să identifice din timp efectele negative ale utilizării Inteligenței Artificiale asupra copiilor și tinerilor“, subliniază Marilen Pirtea.

Acesta atrage atenția că IA nu mai este o tehnologie marginală, ci una omniprezentă, utilizată de elevi pentru teme, explicații, sprijin emoțional sau chiar socializare, de cele mai multe ori în afara unui cadru educațional clar. “Raportul insistă asupra unui aspect esențial și anume, învățarea nu este un proces strict cognitiv, ci unul profund social și emoțional. Dezvoltarea intelectuală a copiilor este strâns legată de relațiile cu profesorii și colegii, de capacitatea de autoreglare, de motivație și de sens. Din această perspectivă, utilizarea necritică a Inteligenței Artificiale ridică semne de întrebare serioase“, afirmă rectorul UVT.

În același timp, Marilen Gabriel Pirtea recunoaște că inteligența artificială poate aduce beneficii reale atunci când este integrată responsabil: “În anumite condiții, Inteligența Artificială poate extinde accesul la educație, poate sprijini elevii neurodivergenți, poate personaliza învățarea și poate elibera timp pentru profesori“. Problema apare, spune rectorul, atunci când aceste instrumente sunt utilizate fără baze pedagogice solide, situație în care “riscurile utilizării Inteligenței Artificiale în educație tind să domine avantajele“.

Printre riscurile identificate se numără dependența de instrumente IA, diminuarea gândirii critice, afectarea dezvoltării socio-emoționale și adâncirea inegalităților educaționale. “Ele sunt calitativ diferite, deoarece afectează capacitatea copiilor de a învăța pe termen lung. O educație care devine mai eficientă pe termen scurt, dar care slăbește autonomia, motivația și relațiile umane, riscă să-și piardă sensul“, avertizează rectorul UVT.

Raportul Brookings propune un cadru de acțiune structurat pe trei direcții: prosperitate, pregătire și protecție. “Elevii pot ‘prospera’ într-o lume a instrumentelor de Inteligență Artificială doar dacă tehnologia este folosită pentru a îmbogăți experiențele de învățare, nu pentru a le substitui“, explică Marilen Pirtea. Pregătirea presupune alfabetizare digitală pentru elevi, profesori și familii, iar protecția vizează siguranța, confidențialitatea și bunăstarea psihologică a copiilor, prin reguli clare și design etic.

Tensiuni similare sunt identificate și în mediul universitar, unde utilizarea inteligenței artificiale a devenit rapid o practică uzuală. “Fără cadre instituționale clare, AI poate încuraja strategii de supraviețuire academică în detrimentul formării gândirii critice, al autonomiei intelectuale și al relației pedagogice profesor–student“, avertizează rectorul UVT, subliniind rolul universităților în integrarea reflexivă a IA în misiunea lor educațională.

La nivel instituțional, Universitatea de Vest din Timișoara a făcut deja pași concreți în această direcție. „La începutul acestui an a fost adoptată, în Senatul UVT, o hotărâre care oficializează noul Regulament privind utilizarea Inteligenței Artificiale generative în procesul educațional”, a precizat rectorul Marilen Pirtea.

În concluzie, acesta subliniază că adevărata miză nu este prezența inteligenței artificiale în educație, ci modul în care este utilizată: “Fără o direcție clară, Inteligența Artificială riscă să accelereze procese care golesc de sens învățarea. Cu discernământ, însă, aceeași tehnologie poate susține o educație mai echitabilă, mai profundă și mai umană. Alegerea nu aparține algoritmilor, ci instituțiilor, profesorilor și decidenților“.