[analyse_image type=”featured” src=”https://60m.ro/wp-content/uploads/2026/02/bogog_psd.webp”]
De notat că instanța a lăsat nesoluționată latura civilă și a menținut sechestrul, lăsând liberă calea unei posibile recuperări a remunerației primite de fosta consilieră a lui Bodog pe cale civilă.
Într-un caz similar în care s-a dispus condamnarea fostului lider PSD, Liviu Dragnea, la o pedeapsă de 3 ani și jumătate cu executare, cele două angajate fictiv la Protecția Copilului Teleorman nu ar fi venit la serviciu, dar nici nu ar fi prestat vreo activitate, ci doar au încasat salariu – arată instanța.
Completul în cazul Bodog a fost prezidat de nimeni alta decât șefa ÎCCJ, judecătoarea Lia Savonea, și a fost alcătuit din magistrații Adrian Glugă, Gheorghe Valentin Chitidean, Lavinia Valeria Lefterache și Lucia Tatiana Rog.
Decizia a fost luată în unanimitate. Cel puțin două judecătoare din complet, Lavina Lefterache și Lucia Rog, sunt cunoscute în sistemul de justiție drept profesioniste, bine-pregătite și de bună credință. În plus, judecătoarea Rog a făcut parte din completul care l-a condamnat pe Liviu Dragnea în 2019.
Dragnea a fost găsit vinovat că, în calitate de șef al CJ Teleorman, a angajat fictiv două funcționare la Protecția Copilului Teleorman. Acestea nu au venit la serviciu și nici nu au prestat vreo activitate, dar au încasat salariu. În schimb, ar fi muncit la partid, la PSD Teleorman.
Fostul ministru al Sănătății Florin Bodog și ex-consiliera sa personală, Olivia Andreea Marcu (fostă Baciu), au fost trimiși în judecată de DNA în 2021 în mandatul fostului șef DNA Crin Bologa.
Bodog a fost acuzat de abuz și fals, iar consiliera de complicitate la abuz. Potrivit procurorilor, Bodog ar fi angajat-o fictiv pe consilieră, care a încasat salariu timp de un an, peste 75.000 de lei, fără să vină la serviciu și – a susținut DNA – fără să presteze vreo activitate prin care s-a angajat prin contract.
De notat că la fond, în decembrie 2024, completul de 3 judecători al ÎCCJ l-a condamnat pe Florin Bodog la 2 ani cu suspendare.
Citește mai jos pe larg motivarea Înaltei Curți. Intertiturile și sublinierile bold aparțin redacției.
”Examinând hotărârea atacată atât din oficiu, cât prin prisma motivelor de apel formulate şi susţinute oral, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată următoarele:
Acuzațiile formulate de Direcţia NaţionalăAnticorupţie – Secţia de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie, ca urmare a unui procesul verbal de sesizare din oficiu din data de 06.06.2019, au privit infracțiunile de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (…) și fals intelectual, în formă continuată, (…).
În situația de fapt, acuzarea a arătat că în perioada ianuarie-decembrie 2017, Bodog Florian Dorel, în calitate de ministru al sănătății, cu încălcarea dispozițiilor legale, deși cunoștea că numita Marcu (fostă Baciu) Olivia Andreea, angajată în funcția de consilier al ministrului sănătății, nu s-a prezentat la serviciu şi nu a prestat activităţile la care era obligată prin contractul individual de muncă şi fişa postului, a semnat foile colective de prezență atestând în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă.
În acest mod, pe de o parte, Marcu (fostă Baciu) Olivia Andreea a obținut foloase patrimoniale necuvenite, constând în plata drepturilor salariale, precum şi operarea în carnetul de muncă a vechimii în muncă corespunzătoare, iar pe de altă parte a fost prejudiciat bugetul Ministerului Sănătății cu valoarea salariilor încasate de aceasta.
Instanța de fond, prin sentința penală nr. 588 din 03 decembrie 2024 pronunţată în dosarul nr. (…)/2021 a dispus achitarea inculpatului Bodog Florian Dorel pentru trei infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată (…) (ce vizează contractul individual de muncă nr. (…)/07.02.2017, contractul individual de muncă nr. (…)/29.06.2017 şi declaraţia pe propria răspundere înregistrată sub nr. (…)/30.10.2017), deoarece fapta nu există.
A încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului Bodog Florian Dorel pentru infracţiunea de fals intelectual în forma unităţii legale a infracţiunii continuate (…) ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale.
L-a condamnat pe inculpatul Bodog Florian Dorel pentru săvârșirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit în formă continuată, iar pe inculpata Marcu (fostă Baciu) Olivia Andreea pentru complicitate în formă continuată la săvârșirea aceleiași infracțiuni (…).Instanța de fond a reţinut că Marcu (fostă Baciu) Olivia Andreea
(i) nu s-a prezentat la locul de muncă, cu excepţia zilei de 29.06.2017,
(ii) nu a prestat activităţile la care aceasta era obligată prin contractul individual de muncă şi fişa postului (…), cu excepţia asigurării reprezentării la congresul „Zilele Stomatologiei Bănățene” de la Timișoara, în zilele de 04 şi 05 mai 2017 şi a celor desfăşurate ca urmare a prezenţei sale la sediul Ministerului Sănătăţii din data de 29.06.2017, iar Bodog Florian Dorel, în calitate de ministru al sănătății, cunoștea că Marcu (fostă Baciu) Olivia Andreea, consilier al ministrului sănătății, nu s-a prezentat la serviciu şi nu a prestat activităţile la care era obligată prin contractul individual de muncă şi fişa postului.
În consecință, în sentința apelată, instanța de fond a reținut că Marcu (fostă Baciu) Olivia Andreea nu s-a prezentat și nu a prestat activitate potrivit celor două contracte individuale de muncă, cu câteva excepții:
pentru contractul individual de muncă nr. 571/07.02.2017: reprezentarea la „Zilele Stomatologiei Bănățene” (Timișoara, 4–5.05.2017) și prezența la Ministerul Sănătăţii la 29.06.2017;
pentru contractul individual de muncă nr. 584/29.06.2017: reprezentarea la Europlan 2017 (Zalău, 16.11.2017).În susținerea existenței participației penale sub forma complicității, s-a apreciat că activitatea inculpatei a constat tocmai în acceptarea unei situații de aparență, respectiv că, deși figura angajată și încasa salariu, nu s-ar fi prezentat efectiv la serviciu, conduita sa fiind de natură să susțină hotărârea autorului infracțiunii de abuz în serviciu de a continua conduita ilicită.
Deși acuzațiile din prezenta cauză au ca punct de plecare caracterul fictiv al angajării și, decurgând din acesta, absența activităților care ar fi trebuit să fie desfășurate de un consilier al unui ministru, totuși, prin chiar situația de fapt reținută de instanța de fond sunt constatate activități desfășurate de Marcu (fostă Baciu) Olivia Andreea în considerarea funcției de consilier al ministrului.
Care e diferența față de cazul Dragnea
Dosarele în care s-au formulat acuzații de angajări fictive se referă la persoane angajate în instituții publice sau companii care au încasat salarii fără a presta efectiv activitatea/munca pentru care au fost angajate, implicând acuzații de săvârșire a unor infracțiuni care au afectat bugetul public (abuz în serviciu și, subsecvent acestei infracțiuni, cea de fals intelectual ori, în unele cazuri, infracțiunea de evaziune fiscală).
Hotărârile judecătorești care au stabilit elementele care stau la baza unei soluții prin care se constată vinovăția pentru săvârșirea unei infracțiuni de abuz în serviciu (infracţiune din care au decurs celelalte acuzații) au avut în vedere evaluarea probelor privind existența sau inexistența activităților în considerarea cărora persoana a fost angajată.
Analiza a fost deopotrivă utilă pentru a stabili răspunderea penală a persoanei care a determinat angajarea, cât și pentru stabilirea răspunderii penale a persoanei care a fost angajată.
Astfel, în practica judiciară au fost probate doua categorii de situații de fapt: unele în care caracterul fictiv este evidențiat de absența oricărei activități prestate și altele în care, deși nu există prezență fizică, au fost efectuate activitățile în considerarea cărora persoana a fost angajată.
Doar în prima categorie de situații de fapt practica judiciară a motivat existența răspunderii penale decurgând din elementele de tipicitate ale infracțiunii de abuz în serviciu.
În consecință, soluțiile de condamnare au avut ca situație de fapt comună, atât pentru reținerea răspunderii penale în cazul infracțiunilor de abuz în serviciu (determinată de angajare efectivă), cât și pentru reținerea răspunderii penale pentru diverse infracțiuni de fals (răspundere penală determinată de actele întocmite cu ocazia sau pentru angajare fictivă), caracterul fictiv al angajării, evaluat în raport de existența sau inexistența unei activități prestate, pregătire a persoanei pentru funcția pe care a fost angajată, prezența sau absența de la locul de muncă.
Astfel, au fost reținute elementele de tipicitate ale infracțiunilor de abuz în serviciu, respectiv complicitate la abuz în serviciu, pentru cazuri în care:
în schimbul unor foloase necuvenite, inculpații au menţinut cu încălcarea legii, în posturi, două angajate care nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor de muncă, desfăşurându-și de fapt activitatea la sediul unei organizaţii locale de partid;
au existat evaluări formale și superficiale, lipsite de conținut și fără scop legal, doar cu scopul de a crea unor inculpați vocația pentru a îndeplini condițiile detașării la o anumită instituție;
caracterul formal și fictiv al angajărilor a fost realizat în baza unor proceduri derulate în mod abuziv și cu încălcarea prevederilor legale în domeniu (prevăzute de Codul administrativ, Codul muncii etc), în urma cărora au fost angajate persoane pe posturi de ingineri, deși nu aveau studii de specialitate în domeniul respectiv;
prin încălcarea cu ştiinţă a atribuţiilor de serviciu prevăzute de lege de către un director executiv, care, deşi cunoştea faptul că inculpatul nu s-a prezentat la serviciu şi nu a respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişele postului:
– a semnat şi aprobat fişa de evaluare a performanţelor profesionale pentru anul respectiv, în condiţiile în care rubricile privitoare la data, funcţia, numele, prenumele şi semnătura şefului ierarhic care a întocmit-o nu erau completate;
– a aprobat fişa de evaluare a performanţelor profesionale pentru anul respectiv (fişă întocmită şi semnată în mod abuziv), în care se atesta în mod nereal o perioadă ca fiind lucrată, iar activitatea angajatei era evaluată ca pozitivă;
– a emis şi semnat dispoziţia, prin care a dispus promovarea acesteia, cu consecinţa creşterii, la care se adaugă sporul de vechime şi alte sporuri;
– a dispus în mod nelegal, plata drepturilor salariale către aceasta;
– nu a întreprins niciun demers pentru sancţionarea acesteia, având în vedere că nu s-a prezentat la serviciu şi nu a prestat activităţile la care era obligată prin contractul individual de muncă şi fişa postului, fapte care au fost de natură să aducă inculpatei angajate fictiv avantaje patrimoniale necuvenite, respectiv plata drepturilor salariale, precum şi operarea în carnetul de muncă a vechimii în muncă corespunzătoare;
persoanele care, deşi erau angajate la o instituție în subordinea consiliului local, nu au venit la locul de muncă şi și-au desfăşurat întreaga activitate la sediul unui partid.
Care a fost situația în cazul consilierei lui Bodog
În opoziție cu situația de fapt reținută în cazul soluțiilor de condamnare, în cauza de față, persoana angajată în calitate de consilier al ministrului avea calificarea necesară pentru activitatea în considerarea căreia fusese angajată, a întocmit lucrări decurgând din calificarea respectivă și a fost prezentă, ca reprezentant al ministrului, la diverse conferințe care țineau de specificul profesiei sale.
Astfel, acuzația în materie penală pleacă, nu de la absența activităților prestate, ci de la aceea că, deși a fost prezentă, în numele ministrului, la un număr de activități, zilele lucrate sunt nesemnificative ca număr, pentru a justifica un caracter real al angajării respectivei consiliere.
Dreptul penal sancționează însă producerea unei vătămări concrete, certe și dovedite și nu un anumit mod de organizare a muncii prestate de o persoană care avea calificările necesare desfășurării unor activități a căror existență este dovedită de probele din dosar.
De altfel, argumentul prezenței efective la serviciu, ca element unic al evaluării caracterului fictiv al activității și respectiv angajării unei persoane, este infirmat de chiar soluțiile de clasare date de Ministerul Public, care au evaluat existențaunei activități prestate conform fișei postului și nu în mod necesar doar proba prezenței la serviciu.
De exemplu, în dosarul de urmărire penală nr. (…)/P/2021 al Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Bacău s-a pronunțat o soluție de clasare pentru fapte în legătură cu angajarea unei persoane la Departamentul secretariatului tehnic – Direcția secretariate tehnice, registratură şi arhivă – al Cabinetului vicepreşedintelui, in perioada 26.05.2020 – 01.09.2020, reținându-se că, deşi nu a fost prezent fizic la locul de muncă, respectiv Camera Deputaților, acesta a lucrat la domiciliu și a îndeplinit sarcinile trasate de şeful său. Procurorul a reținut că, față de natura atribuțiilor menționate în fişa postului, nu se poate face dovada că nu şi-a îndeplinit sarcinile de serviciu, chiar dacă, în perioada vizată, s-a implicat și în campania electorală a candidatului.
Deși soluția de clasare se bazează pe o situație de fapt care cronologic a fost plasată în timpul pandemiei, munca de la domiciliu, atunci când produsul acesteia este probat, respectiv dacă se dovedește că au fost realizate activitățile solicitate persoanei a cărei angajare este pusă sub semnul întrebării, reprezintă un argument acceptat pentru a înlătura caracterul fictiv al angajării.
În cauza de față angajarea consiliere ministrului a fost făcută în considerarea unei specializări care ținea de statistica medicală pentru care aceasta avea calificările necesare, respectiv doctorat în cibernetică și biostatistică, cadru didactic în învățământul superior (probe necontestate de acuzare) pe baza cărora a făcut lucrări pentru dezvoltarea politicii Ministerului, respectiv a programului în considerarea căreia ministrul a fost numit în Guvern, și a fost prezentă la conferințe.
O specializare extrem de specifică, dar în strânsă legătură cu direcțiile de dezvoltare a politicii Ministerului din perioada respectivă ce infirmă concluzia acuzării în sensul că angajarea ar fi fost fictivă.
Numărul de ore petrecut efectiv în biroul de consilier de la sediul Ministerului ori prezența efectivă alături de ministru se evaluează coroborat, alături de proba existenței unor activități de consiliere.
Dezvoltările teoretice care au stat la baza unor programe specifice care țineau de statistică au fost realizate cu ajutorul consilierei, a cărei specializare era legată de domeniul respectiv și care desfășura o activitatea și în cadru academic concentrată pe aceeași specializare:
conferențiar universitar, cu studii în domeniul statisticii, atât în România, cât și în SUA, doctor în cibernetică și biostatistică, cadru didactic universitar la Universitatea din Cluj Napoca și Universitatea din Oradea.
Niciuna dintre probele care atestau specializările respective nu au fost contestate de către Ministerul Public, care a arătat însă că nu au existat acte la care aceasta să își fi adus contribuția în perioada în care a fost consilier al Ministrului.
În legătură cu acest aspect, Bodog Florian Dorela declarat următoarele:
”Activitatea doamnei era necesară pentru a demonstra scriptic că există diferenţe între spitale în ceea ce priveşte preţul achiziţiilor pe care le făceam. Specialiştii din minister nu s-au implicat într-o astfel de activitate şi atunci a fost necesar să apelez la serviciile doamnei pe care o cunoşteam ca fiind specializată pe acest domeniu de biostatistică şi informatică medicală. Se specializase în SUA, iar la momentul la care i-am propus, a renunţat la o parte din norma de catedră de la Universitatea Babeş din Cluj. A desfăşurat activitate efectivă de analiză statistică a unor date care i-au fost puse la dispoziţie, iar rezultatele analizei au fost transmise grupului de lucru constituit la nivelul guvernului. Doamna Marcu mi le-a transmis mie, iar eu le-am pus la dispoziţie guvernului. După plecarea mea din minister, aceste date au fost valorificate. Ştiu că a fost constituită Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice în Domeniul Sănătăţii.
(…)Activitatea de bază a fost cea legată de analiza despre care am spus şi a mai făcut şi o analiză a costurilor medicamentelor, coroborat cu datele de la Agenţia Naţională a Medicamentelor. Era o asumare în programul de guvernare de reducere a preţurilor la medicamente, fapt care avea ca risc dispariţia unor medicamente de pe piaţă, ceea ce s-a şi întâmplat.
Modul de lucru susținut de cei doi acuzați din prezenta cauză este confirmat și de martorii audiați în apel, ale căror declarații au fost redate în cele ce preced:
– Martorul Armean Petru a declarat următoarele:
”Consilierul personal primeşte atribuţiile direct de la ministru. Comunicare cu ministrul se face fie direct, fie prin mijloacele la distanţă, prin e-mail sau WhatsApp. Răspundeam în funcţie de ceea mi se cerea, să mă prezint la o conferinţă, să reprezint ministerul, pe domnul ministru sau să dau anumite interpretări unor probleme de sănătate, de legislaţie.
Întrebare: Existau dispoziţii verbale ale ministrului pentru consilier?
Răspuns: Majoritatea erau verbale sau prin directorul de cabinet, prin telefon sau pe WhatsApp.
Întrebare: Existau întâlniri formale în şedinţe de lucru între ministru şi consilieri?
Răspuns: Nu a fost nicio întâlnire cu toţi consilierii sub formă de şedinţă de lucru. Fiecare consilier primea sarcinile de la ministru.
– Cu privire la acuzația formulată, Martora Enache Daniela-Petruţa a arătat:
Întrebare: Sarcinile primite de la ministru erau întotdeauna în scris sau şi verbale?
Răspuns: Erau doar verbale.
Întrebare: Răspunsurile punctuale se făceau doar în scris?
Răspuns: Eram chemaţi şi întrebaţi. Nu aş putea spune că răspunsul era consemnat de cineva, dacă eram întrebată ce s-a înâmplat la o anumită şedinţă la care participasem, povesteam şi nu se făcea nicio minută în acest sens.
– De asemenea, potrivit declarației martorei Martora Petrache Daria Elena se precizează că:
”Existau două tipuri de consilieri, cei care își desfășurau activitatea preponderent în afara instituției, suplinind ministrul în întâlniri la care domnia sa nu putea participa și o altă categorie de consilieri, din care am făcut și eu parte, care își desfășura activitatea exclusiv la cabinet, cu atribuții preponderent administrative, mai exact corespondența internă și externă care era extrem de complexă. Gestionam și întâlnirile de la sediu și conferințele de presă în care participa ministrul, directorii de minister și secretarii de stat.”
– Martora Şandru Anca afirmă următoarele:
Întrebare: ”Vi s-a cerut vreun raport de activitate în legătură cu activităţile zilnice prestate?
Răspuns: Nu.”
– Martora Costin Vica Iuliana a susținut:
(…) legat de regimul şi statutul consilierilor personali ai miniştrilor, din perspectiva programului şi a raporturilor de lucru, arăt următoarele:
”Activitatea era stabilită de către directorul de cabinet al ministrului. Programul de lucru îl stabileşte în mod curent directorul de cabinet împreună cu ministrul. Cadrul activităţilor efective (mod de lucru, în scris sau prin instrucţiuni verbale; pin prezenţă efectivă sau de la distanţă şi aşa mai departe) erau stabilite de către directorul de cabinet împreună cu ministrul, cel puţin aşa ştiu. Aşa era practica şi este şi în prezent.
(…) Este cert că a venit în legătură cu declaraţiile de avere (n.n. inculpata). Îmi amintesc că era împreună cu directorul de cabinet sau cu o altă colegă. Ştiu că am mai văzut-o însă nu aş putea să spun dacă o dată sau de mai multe ori şi în ce circumstanţe.
– Din declarația martorei Ciobanu Ana Maria rezultă:
”Activitatea era centrată pe muncă individuală şi la cabinetul domnului ministru, m-am ocupat în principal cu elaborarea proiectelor de lege specifice domeniului sănătăţii care au presupus foarte multă cercetare. Activitatea o desfăşuram atât la sediul ministerului, cât şi acasă. Comunicarea cu domnul ministru pe aspectele de interes profesional, o făceam prin e-mail, WhatsApp şi alte mijloace de comunicare, precum telefonul. Primeam atât instrucţiuni scrise, cât şi verbale.”
– Martorul Cruceru Alexandru a declarat următoarele:
”Nu îmi aduc aminte să fi făcut şi nici să mi se fi cerut un raport de activitate.
– Martorul Popa Florian a reiterat cele declarate de martorul Armean Petru, în legătură cu activitatea consilierilor arătând:
”Nu am participat la şedinţe în cadrul ministerului organizate formal cu toţi consilierii domnului ministru. Nu erau obişnuite astfel de şedinţe. Nu am întocmit niciodată rapoarte scrise de activitate pe marginea activităţilor pe care le desfăşuram în calitatea mea. Nu existau intermediari în raporturile cu ministrul, informările/răspunsurile le dădeam personal acestuia. Nu am întocmit în scris note, rapoarte, situaţii etc. care să concretizeze activitatea mea propriu-zisă. Ştiu că şi alţi consilieri ai ministrului îşi desfăşurau activitatea într-un regim similar cu cel expus de mine.”
– Martora Bejan Dochiana Sabina a declarat următoarele:
”Era o comunicare permanentă între mine şi domnul ministru. Aceasta se făcea atât verbal, cât şi în scris, prin WhatsApp, sub formă de mesaje sau draft de documente pe care le elaboram sau la care lucram. Nu s-a solicitat să întocmim rapoarte privitoare la propria noastră activitatea şi consider că nu se impunea acest lucru.
În ceea ce priveşte regimul prezenţei efective la sediul ministerului pe timpul desfăşurării activităţii, vă pot spune că erau tot consilieri personali care desfăşurau o activitate mai degrabă administrativă. Aceştia erau prezenţi efectiv la sediul ministerului. Era şi o altă categorie de consilieri care nu se afla sub acest regim de prezenţă efectivă, adică tot timpul, este vorba despre consilierii pe probleme din domenii specifice.
Cât priveşte situaţia inculpatei Marcu Olivia, pot spune că am cunoscut-o. Activitatea dumneaei se derula de la distanţă, respectiv de la Oradea. Ştiu că se agrease să îl reprezinte pe domnul ministru la diverse evenimente, întâlniri, congrese, în zona de vest a ţării. Ştiu acest lucru de la ambii inculpaţi. Ştiu că urma să fie implicată şi în domeniul de activitate al domniei sale, statistică, informatică medicală. Doamna era asistent universitar la facultatea din Oradea.
Pot indica evenimente la care inculpata l-a reprezentat pe domnul ministru. Îmi amintesc de o conferinţă la Zalău şi încă una la Timişoara, posibil şi la Cluj.”
Dreptul penal nu sancționează, prin infracțiunea de abuz în serviciu, un anumit mod de organizare a muncii prestate de o persoană care avea calificările necesare desfășurării unor activități conforme cu fișa postului, a căror existență este dovedită de probele din dosar.
Abuzul în serviciu decurge doar din caracterul fictiv al angajării. Un mod de organizare a muncii prin care sunt atinse unele dintre obiectivele stabilite prin contractul de muncă/fișa postului exclude caracterul fictiv al angajării.
În consecință, evaluarea elementelor de tipicitate a infracțiunilor, care formează obiectul prezentei acuzații, plecând de la numărul mic de zile în care a fost efectiv prezentă la activitățile desfășurate de Ministerul Sănătății, nu poate conduce la stabilirea răspunderii penale pentru infracțiunile de abuz în serviciu și infracțiunile subsecvente decurgând din aceeași acuzație, respectiv infracțiunile de fals, atunci când este probată o activitate desfășurată conform fișei postului.
Infracțiunea de abuz în serviciu, conform jurisprudenței ce precede, a fost reținută în cazul unor angajări fictive, care presupun o situație de fapt contrară celei care ar fi decurs din contractul de muncă/ fișa postului, iar nu din absența atingerii obiectivelor activității desfășurate.
Or, în cauză, participarea unui specialist în domeniul statisticii medicale, în calitate de reprezentant al Ministrului Sănătății, la conferințe cu caracter medical, confirmă caracterul real al angajării respectivei persoane.
În egală măsură, caracterul fictiv al angajării consilierei este infirmat de activitățile prestate, reținute încă din faza de urmărire penală, având în vedere că aceste activități se înscriau în fișa postului și erau conforme cu pregătirea profesională a persoanei angajate.
Ceea ce se evaluează în legătură cu acuzația formulată este realitatea activităților prestate, iar nu locul în care au fost prestate (dupa cum a stabilit într-o altă cauză, citată mai sus, Direcția Națională Anticorupție).
O angajare reală presupune o activitate desfășurată în condițiile contractului de muncă/ fișei postului. Faptul ca era singurul consilier al Ministrului Sănătății cu o specializare în domeniul statisticii medicale, dă credibilitate declarației adminstrată ca probă în apel, în sensul că Ministrul a avut nevoie de expertiza consilierului inclusiv în legătură cu proiectul pilot privind achiziţia centralizată de medicamente, derulat începând cu luna iulie 2017, şi nu doar pentru a-l reprezenta pe ministru la conferințele reținute în Rechizitoriu (Timișoara – 4–6.05.2017 și Sălaj – 16.11.2017).
Dreptul penal nu poate fi utilizat pentru a sancționa deficiențe de organizare instituțională sau lipsa unor mecanisme de control intern.
Astfel, abuzul în serviciu nu poate fi reținut în situația în care activitatea profesională se desfășoară de la distanță, iar natura atribuțiilor nu presupune o prezență fizică obligatorie.
În cazul consilierului personal, activitatea este prin definiție preponderent intelectuală și consultativă, necuantificabilă în parametri ce țin de pontaj.
Lipsa prezenței fizice nu este echivalentă cu lipsa activității, iar absența unor documente formale (ordine de deplasare, rapoarte scrise) nu poate fundamenta automat concluzia inexistenței muncii prestate.
În plus, prin angajarea respectivei consiliere nu s-a urmărit, de către niciunul dintre cei trimiși în judecată, crearea unui venit suplimentar pentru Marcu (fostă Baciu) Olivia Andreea, în absența unei activități desfășurate de către aceasta.
Probele au condus la concluzia, necontestată de către acuzare, că Marcu (fostă Baciu) Olivia Andreea a fost angajată cu o normă parțială în cadrul cabinetului Ministrului, a renunțat la unele dintre activitățile didactice, pentru a putea să își desfășoare activitatea de consiliere, nu a solicitat decontarea cheltuielilor determinate de deplasările la conferințe.
Eventualele nereguli legate de modul de executare a raportului de muncă țin, cel mult, de răspunderea administrativă, disciplinară sau civilă, iar nu de cea penală.
Probele administrate au condus la concluzia că cel puțin unele dintre atribuțiile din fișa postului au fost îndeplinite.Exercitarea acestora într-o manieră suficient de conformă cu cerințele contractuale justifică absența caracterului fictiv al angajării (care se reflectă atât asupra autorului cât și a complicelui), dar și, subsecvent, la absența infracțiunii de fals intelectual care se presupune că ar fi fost comisă pentru a consolida aparența caracterului real al angajării.Astfel, infracțiunea de fals intelectual, reținută în Rechizitoriul din cauza de față, are un caracter subsecvent, de instrument al comiterii infracţiuni de abuz în serviciu, fiind deci indisolubil legată de abuzul în serviciu.
Or, în măsura în care elementele constitutive ale abuzului în serviciu nu sunt întrunite, nici infracțiunea de fals intelectual nu poate fi reținută în mod autonom, întrucât aceasta este lipsită de scopul infracțional care să îi confere relevanță penală.
Falsul intelectual nu constituie un scop în sine, ci, în cauza de față, este reținut doar ca mijloc de realizare sau de ascundere a infracțiunii principale, aceea de abuz în serviciu, astfel că în speță, semnarea sau întocmirea documentelor aferente raportului de muncă nu au avut drept scop inducerea în eroare a unei autorități ori producerea unui efect juridic distinct, ci a reprezentat strict formalizarea administrativă a unui raport juridic existent, apreciat ulterior de acuzare ca fiind nelegal. O astfel de calificare ex post nu poate transforma acte administrative uzuale în infracţiuni de fals intelectual.
Mențiunile din foile de prezență nu reprezintă atestări necorespunzătoare adevărului în sensul art. 321 C.pen., întrucât funcția de consilier personal permite prestarea activității de la distanță, iar semnarea acestora nu echivalează cu certificarea unei prezențe fizice, ci o formalitate administrativă lipsită de relevanță penală.
În consecință, falsul intelectual subsecvent urmează soarta juridică a infracţiunii principale, astfel că, în absența abuzului în serviciu, acesta este lipsit de autonomie penală, neputând justifica atragerea răspunderii penale distincte, iar lipsa elementelor de tipicitate obiectivă pentru infracțiunea de abuz în serviciu determină absența infracțiunii de fals intelectual.
Față de cele ce preced,
I. În baza (….), va admite apelurile declarate de inculpaţii Marcu (fostă Baciu) Olivia Andreea şi Bodog Florian Dorel împotriva sentinţei penale nr. (…) din data de 3 decembrie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, în dosarul nr. (…)/2021.
Va desființa în parte sentința penală nr. (…) din 03 decembrie 2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală în dosarul nr. (…)/2021 și rejudecând:
În baza (…). va achita inculpatul Bodog Florian Dorel pentru infracţiunea de fals intelectual în forma unităţii legale a infracţiunii continuate prevăzută de (…)
În baza (…), va achitainculpatul Bodog Florian Dorel pentru infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit în formă continuată prevăzută de (…)
În baza (…), va achitainculpata Marcu (fostă Baciu) Olivia Andreea pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit sub forma complicităţii în formă continuată prevăzută de (…)
În baza (…), va lăsa nesoluționată acţiunea civilă.
În baza (…), va menține măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa din data de 26.08.2021 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, Secția de combatere a corupției, în dosarul nr. (…)/P/2019 până la concurenţa sumei de 74,461.14 lei., pe un termen de 30 de zile calculat de la data de 19 ianuarie 2026.”, este un fragment relevant din motivarea ÎCCJ.
[analyse_source url=”https://60m.ro/lia-savonea-l-a-spalat-si-pe-fostul-ministru-psd-al-sanatatii-florin-bodog-acuzat-ca-si-a-angajat-fictiv-consiliera/”]