[analyse_image type=”featured” src=”https://sansanews.ro/wp-content/uploads/2026/02/FOTO-ARTICOL.jpghttps://sansanews.ro/wp-content/uploads/2026/02/FOTO-ARTICOL.jpg”]
Continuăm astăzi seria dezvăluirilor cu privire la interesul aparent al municipalității pentru dezvoltarea unei economii verzi în Buzău, prin “armonizarea” infrastructurii cu natura, despre care am relatat și AICI și încercăm să demonstrăm că apetitul nemăsurat al edililor pentru verde este, de fapt, pretextul de a toca cu nemiluita bani publici și europeni.
În timp ce activitatea Primăriei Buzău se concentrează pe proiecte de regenerare urbană și strategii verzi ambițioase, peisajul cotidian al orașului oferă o imagine dezolantă. Parcurile orașului, ca și celelalte spații verzi, au rămas blocate între promisiuni deșarte și paragină. Discursul regenerării, pe care îl repetă aproape obsesiv autoritățile locale, contrastează flagrant cu peisajul abandonului de pe întinderile lor. Administrația locală promovează intens conceptul de “oraș verde” în documente precum Strategia de Dezvoltare Urbană, însă cei care au ochi să vadă descoperă o realitate opusă: spații de recreere neîngrijite și investiții care într-un fel au arătat pe hârtie și altfel se prezintă după ce au prins contur. Modul în care sunt administrate parcurile municipale și spațiile verzi de către municipalitate ratează permanent scopul de a le oferi buzoienilor standardele de curățenie și estetică promise în campaniile de imagine.
Cei care conduc destinele orașului se băteau cu pumnul în piept, acum ceva vreme, că vor transforma Crângul în cel mai mare parc-pădure din Europa, dar se dovedesc incapabili să gestioneze parcurile urbane existente, care se degradează pe zi ce trece. Eșecul repetat în întreținerea spațiilor verzi ridică semne de întrebare legitime: cum ar putea aceeași administrație, care se împiedică de managementul unor grădini publice, să asigure supravegherea și conservarea durabilă a unei păduri-parc? Să lași pe mâna celor care conduc acum orașul administrarea unei păduri-parc, în condițiile în care actualele parcuri par abandonate chiar de către ei, este ca și cum ai încredința o navă spațială cuiva care nu știe să conducă o bicicletă. Toate acestea sunt dovada clară că la noi omul nu sfințește locul și că primarul orașului, Constantin Toma, nu crede cu adevărat într-un oraș verde. Chestiuni simple, elementare, care țin de mătură și făraș, demonstrează că preocuparea pentru estetică a Primăriei se oprește la nivelul declarațiilor, eșuând lamentabil în fața nevoilor primare de întreținere. Proiectele verzi sunt doar de suprafață, iar sustenabilitatea pare să fie mai degrabă o strategie de bugetare, decât una de mediu.
Miza verde, doar un paravan
Sub această fațadă ecologică, observăm că se cheltuiesc foarte mulți bani, dar nu se află niciun plan coerent, ci doar un apetit exagerat pentru consultanță, studii de fezabilitate, proiecte, toate devoratoare de bani publici și europeni, care nu lasă în urmă ceva de Doamne ajută. Numai în anul 2023, bugetul pentru capitolul „Protecția
Mediului” a fost rectificat până la aproximativ 36,42 milioane lei. Din această
sumă, o parte semnificativă a fost direcționată către întreținerea curentă a
celor aproximativ 191 ha de spații verzi de pe suprafața municipiului Buzău.
Conform Raportului Semestrial al Urbis Serv SRL Buzău,
bugetul previzionat pentru serviciile de întreținere a spațiilor verzi în anul 2024
a fost de 5.100.000 lei, însă suma realizată/cheltuită raportată a ajuns la
5.647.213 lei, reprezentând o depășire de aproximativ 10% față de planificarea
inițială. Pe parcursul anului, bugetul local a suferit mai multe rectificări (
exemplu: Rectificarea nr. 6 din decembrie 2024), care au ajustat creditele
bugetare pentru capitolul “Cultură, recreere și religie”, unde sunt
incluse de regulă spațiile verzi ale municipiului Buzău.
Și în anul 2025, Primăria a alocat resurse financiare
considerabile pentru întreținerea și modernizarea spațiilor verzi, incluzând
atât fonduri pentru funcționare, cât și pentru investiții majore:
- 270.000
lei au fost alocați pentru proiecte de tip PUZ care includ amenajarea de spații
verzi și parcări în zona Drăgaica. - Sunt
prevăzute fonduri pentru reamenajarea Parcului Sfinții Îngeri și alte spații
verzi centrale, corelate cu proiecte de parcări subterane și reorganizări
pietonale. - Proiectul
de reabilitare a infrastructurii rutiere și pietonale în cartierele Broșteni și
Dorobanți 1 include, de asemenea, componente dedicate amenajării spațiilor
verzi. - A fost
aprobată strategia „Buzău Comestibil” (septembrie 2025), care vizează
dezvoltarea spațiilor verzi productive și a livezilor urbane, reprezentând o
nouă direcție de cheltuieli pentru municipalitate.
Concluzia pe care o putem trage, așadar, este că nu viziunea ecologică îi mână în focurile revoluției verzi pe edilii Buzăului, ci doar disponibilitatea uriașă a liniilor de finanțare. Nimic sustenabil în teren , doar bani cheltuiți.
Starea actuală a parcurilor, dovada lipsei de capacitate administrativă sau a dezinteresului față tot ce înseamnă verde?
O plimbare pe aleile parcurilor din orașul nostru devine un exercițiu de indignare pentru orice cetățean, care realizează că nu oamenii sunt beneficiarii revoluției verzi inițiate de Primăria Buzău. Contrastul dintre sumele amețitoare care se investesc în “modernizarea” sau “întreținerea” lor și realitatea deplorabilă din teren este frapant. Banii publici par să se evaporeze înainte de a ajunge la rădăcina firului de iarbă, în vopseaua băncilor scorojite sau în pavajul ori asfaltul degradat. Ochiul liber vede doar alei degradate, piese de mobilier urban cu durata de viață depășită, copaci neîngrijiți, coșuri de gunoi prăpădite, dotări nefuncționale, etc. Toate laolaltă, aflate într-o stare evidentă de degradare, nu sunt altceva decât dovada nepăsării administrative. Se vehiculează sume impresionante pentru neutralitatea climatică, însă lipsește un concept unitar. Se plătesc proiecte care se bat cap în cap, ca niște piese de schimb pentru o mașinărie care nu a fost niciodată proiectată să funcționeze ca un întreg. La final, realizăm cu toții că s-au bifat doar indicatorii financiari ai proiectelor nu și o regenerare urbană reală, așa cum ni se promite de fiecare dată. Vă prezentăm, mai jos, câteva imagini din parcurile orașului. Fiecare în parte arată că, în timp ce pe noi, cetățenii, ne interesează finalitatea proiectelor pe care se cheltuiesc banii publici, interesul autorităților pare să fie orientat mai degrabă pe procesul administrativ al acestor proiecte și nu pe rezultatele concrete din teren.
Imagini care surprind starea de degradare cruntă în care a ajuns Parcul Tineretului, mai jos!
Fotografiile de mai jos demonstrează preocuparea autorităților pentru Parcul Crâng!
Rugina timpului peste grădinile boierești moștenite de la Alexandru Marghiloman!
Primăria
sfidează instanța și toacă banii în Pădurea Crâng
După cum se vede din cele prezentate mai sus, autoritățile se dovedesc incapabile să gestioneze până și parcurile urbane existente, care toate au zone extinse în paragină. De aceea, ideea administrării unei păduri-parc, care înseamnă un ecosistem mult mai vast și complex, pare de-a dreptul utopică. În timp ce o hotărâre judecătorească definitivă reconfirmă statutul de rezervație al Pădurii Crâng, administrația locală continuă o gestionare discutabilă. Obligată prin lege să aplice măsuri riguroase de conservare, Primăria alege să ignore prioritățile ecologice în favoarea unor cheltuieli care nu respectă normele impuse de instanță. Dar să o luăm cu începutul!
În anul 1995, Pădurea Crâng este declarată oficial arie protejată cu statut de rezervație naturală de interes județean, prin Hotărârea Consiliului Județean Buzău nr. 13/1995.
Prin hotărâre de Guvern, pădurea trece din administrarea Romsilva în proprietatea publică a municipiului Buzău, în ianuarie 2022, iar în luna septembrie CLM Buzău adoptă, prin HCL Nr.181/2022, Studiul de fundamentare pentru transformarea Crângului în pădure-parc, demers care a ignorat inițial statutul de arie protejată. Hotărârea a fost atacată în instanță de Haritina Crăiță, în calitate de expert de mediu și reprezentant al societății civile. După un an, în noiembrie 2023, Consiliul Județean Buzău inițiază un proiect pentru radierea Pădurii Crâng din lista ariilor naturale protejate de interes județean, dar hotărârea adoptată, HCJ60/2024 a fost și ea atacată în instanță de Haritina Crăiță. În martie 2025, instanța de fond a desființat HCLM 181/2022, care transforma Crângul în pădure-parc, iar în mai 2025, Curtea de Apel Ploiești a anulat definitiv hotărârea Consiliului Județean, restabilind statutul de rezervație naturală protejată a Pădurii Crâng.
Haritina Crăiță a declarat public că atacarea în instanța de contencios-administrativ a studiilor care au dus la modificarea statutului Pădurii Crâng, au avut ca scop nu doar reconfirmarea statutului de arie protejată a Crângului. Odată cu redobândirea statutului de arie protejată, spune ea, autoritățile aveau obligația de a proceda la cartarea corectă a zonelor tampon și responsabilizarea administrației locale pentru întreținerea pădurii și impunerea unor obligații de întreținere a pădurii în sarcina Primăriei.
În loc să ia în serios aceste obligații, conducerea Primăriei, deși știa bine că aruncă banii pe geam și totul va rămâne doar pe hârtie, a găsit de cuviință să comande și să plătească o nouă documentație pentru amenajarea unei fântâni arteziene în Pădurea Crâng și amplasarea unor busturi pe aleea principală, proiect care nu s-a putut concretiza din cauza deciziei instanței. Mai nou, studiul Academiei Române, comandat chiar de Primărie, nu doar că întărește statutul de rezervație naturală a Crângului, subliniază în plus că, în urma cercetărilor pe care le-a efectuat prin intermediul Institutului de Biologie, s-au descoperit elemente în plus, habitate noi, datorită cărora Crângul ar trebui declarat sit Natura 2000. Ce înseamnă acest lucru? Că în viitor Pădurea Crâng ar putea fi inclusă în rețeaua ecologică europeană care are ca scop conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatice de interes comunitar.
În concluzie, în loc de restaurare și protecție reală, asistăm la o risipă de fonduri pe proiecte care ignoră statutul legal actual și realitățile din teren.
Primăria
amenajat și cel de-al patrulea parc, în timp ce spațiile verzi existente zac în
paragină
În loc să reabiliteze infrastructura verde deja existentă, care suferă de o lipsă cronică de mentenanță, Primăria a ales, în anul 2019, să extindă suprafața de eșec amenajând și cel de-al patrulea parc în municpiul Buzău. Detalii AICI.
Valoarea totală a obiectului de investiții, cu TVA:21.149.521,48, din care C+M: 17.021.776,24 lei. Noul parc a fost amenajat în zona adiacentă Parcului Tineretului, mai exact pe terenul cuprins între fostul ștrand Tineretului și digul râului Buzău. În declarațiile oficiale, primarul Constantin Toma îl numește adesea „Extinderea Parcului Tineretului” și spune că a fost realizat prin “regenerarea unui fost teren degradat și se întinde pe o suprafață de peste 7 hectare” și că “face parte dintr-un plan mai amplu de revitalizare a zonei de nord a orașului, care include și viitorul Aqua Park Buzău”. Noua amenajare repetă erorile de proiectare și execuție care au transformat și restul parcurilor în spații neutilizabile. Specialiștii susțin că deși proiectul a vizat
regenerarea, transformarea unor zone cu vegetație spontană în parcuri
„ordonate” , cu gazon și pavaj, poate
reduce biodiversitatea nativă și reziliența ecosistemului local.
Din punct de vedere financiar, investiția este pusă sub semnul întrebării din cauza nevoii constante de irigare a gazonului și întreținere a mobilierului urban modern, într-un context de schimbări climatice, în care resursele de apă devin critice. Dovada clară că proiectul nu are nicio legătură cu regenerarea urbană, care presupune reducerea costurilor de întreținere. De când a fost inaugurat, s-au raportat foarte des probleme punctuale legate de drenajul deficitar al apei pluviale în anumite zone noi și rezistența scăzută în timp a materialelor folosite pentru pistele de biciclete sau alei.
Fiind un parc nou, arborii plantați sunt încă tineri, ceea ce face ca spațiul să nu fie agreat de buzoieni în timpul verii din cauza „insulelor de căldură” generate de zonele pavate, până la maturizarea vegetației.
Cifrele indică cheltuieli masive, iar starea precară a spațiilor verzi confirmă eșecul managementului local
Constatăm așadar absența unei strategii nu doar de dezvoltare durabilă, dar și de întreținere pe termen lung a parcurilor și spațiilor verzi la nivelul municipiului Buzău. Bugetele alocate pentru aceste obiectivce devin simple exerciții de risipă a banului public, fără rezultate palpabile la firul ierbii.
Autoritățile par depășite chiar și de sarcina elementară
de a întreține parcurile pe care le au deja în subordine. În loc de oaze de
recreere, asistăm la o gestionare deficitară care transformă fiecare proiect într-o
„gaură neagră” financiară. Rămânem doar cu facturi uriașe și cu un peisaj urban
dezolant, semn că banii contribuabililor sunt cheltuiți fără viziune și fără
responsabilitate.
Continuăm astăzi seria dezvăluirilor cu privire la interesul aparent al municipalității pentru dezvoltarea unei economii verzi în Buzău, prin “armonizarea” infrastructurii cu natura, despre care am relatat și AICI și încercăm să demonstrăm că apetitul nemăsurat al edililor pentru verde este, de fapt, pretextul de a toca cu nemiluita bani publici și europeni.
În timp ce activitatea Primăriei Buzău se concentrează pe proiecte de regenerare urbană și strategii verzi ambițioase, peisajul cotidian al orașului oferă o imagine dezolantă. Parcurile orașului, ca și celelalte spații verzi, au rămas blocate între promisiuni deșarte și paragină. Discursul regenerării, pe care îl repetă aproape obsesiv autoritățile locale, contrastează flagrant cu peisajul abandonului de pe întinderile lor. Administrația locală promovează intens conceptul de “oraș verde” în documente precum Strategia de Dezvoltare Urbană, însă cei care au ochi să vadă descoperă o realitate opusă: spații de recreere neîngrijite și investiții care într-un fel au arătat pe hârtie și altfel se prezintă după ce au prins contur. Modul în care sunt administrate parcurile municipale și spațiile verzi de către municipalitate ratează permanent scopul de a le oferi buzoienilor standardele de curățenie și estetică promise în campaniile de imagine.
Cei care conduc destinele orașului se băteau cu pumnul în piept, acum ceva vreme, că vor transforma Crângul în cel mai mare parc-pădure din Europa, dar se dovedesc incapabili să gestioneze parcurile urbane existente, care se degradează pe zi ce trece. Eșecul repetat în întreținerea spațiilor verzi ridică semne de întrebare legitime: cum ar putea aceeași administrație, care se împiedică de managementul unor grădini publice, să asigure supravegherea și conservarea durabilă a unei păduri-parc? Să lași pe mâna celor care conduc acum orașul administrarea unei păduri-parc, în condițiile în care actualele parcuri par abandonate chiar de către ei, este ca și cum ai încredința o navă spațială cuiva care nu știe să conducă o bicicletă. Toate acestea sunt dovada clară că la noi omul nu sfințește locul și că primarul orașului, Constantin Toma, nu crede cu adevărat într-un oraș verde. Chestiuni simple, elementare, care țin de mătură și făraș, demonstrează că preocuparea pentru estetică a Primăriei se oprește la nivelul declarațiilor, eșuând lamentabil în fața nevoilor primare de întreținere. Proiectele verzi sunt doar de suprafață, iar sustenabilitatea pare să fie mai degrabă o strategie de bugetare, decât una de mediu.
Miza verde, doar un paravan
Sub această fațadă ecologică, observăm că se cheltuiesc foarte mulți bani, dar nu se află niciun plan coerent, ci doar un apetit exagerat pentru consultanță, studii de fezabilitate, proiecte, toate devoratoare de bani publici și europeni, care nu lasă în urmă ceva de Doamne ajută. Numai în anul 2023, bugetul pentru capitolul „Protecția
Mediului” a fost rectificat până la aproximativ 36,42 milioane lei. Din această
sumă, o parte semnificativă a fost direcționată către întreținerea curentă a
celor aproximativ 191 ha de spații verzi de pe suprafața municipiului Buzău.
Conform Raportului Semestrial al Urbis Serv SRL Buzău,
bugetul previzionat pentru serviciile de întreținere a spațiilor verzi în anul 2024
a fost de 5.100.000 lei, însă suma realizată/cheltuită raportată a ajuns la
5.647.213 lei, reprezentând o depășire de aproximativ 10% față de planificarea
inițială. Pe parcursul anului, bugetul local a suferit mai multe rectificări (
exemplu: Rectificarea nr. 6 din decembrie 2024), care au ajustat creditele
bugetare pentru capitolul “Cultură, recreere și religie”, unde sunt
incluse de regulă spațiile verzi ale municipiului Buzău.
Și în anul 2025, Primăria a alocat resurse financiare
considerabile pentru întreținerea și modernizarea spațiilor verzi, incluzând
atât fonduri pentru funcționare, cât și pentru investiții majore:
- 270.000
lei au fost alocați pentru proiecte de tip PUZ care includ amenajarea de spații
verzi și parcări în zona Drăgaica. - Sunt
prevăzute fonduri pentru reamenajarea Parcului Sfinții Îngeri și alte spații
verzi centrale, corelate cu proiecte de parcări subterane și reorganizări
pietonale. - Proiectul
de reabilitare a infrastructurii rutiere și pietonale în cartierele Broșteni și
Dorobanți 1 include, de asemenea, componente dedicate amenajării spațiilor
verzi. - A fost
aprobată strategia „Buzău Comestibil” (septembrie 2025), care vizează
dezvoltarea spațiilor verzi productive și a livezilor urbane, reprezentând o
nouă direcție de cheltuieli pentru municipalitate.
Concluzia pe care o putem trage, așadar, este că nu viziunea ecologică îi mână în focurile revoluției verzi pe edilii Buzăului, ci doar disponibilitatea uriașă a liniilor de finanțare. Nimic sustenabil în teren , doar bani cheltuiți.
Starea actuală a parcurilor, dovada lipsei de capacitate administrativă sau a dezinteresului față tot ce înseamnă verde?
O plimbare pe aleile parcurilor din orașul nostru devine un exercițiu de indignare pentru orice cetățean, care realizează că nu oamenii sunt beneficiarii revoluției verzi inițiate de Primăria Buzău. Contrastul dintre sumele amețitoare care se investesc în “modernizarea” sau “întreținerea” lor și realitatea deplorabilă din teren este frapant. Banii publici par să se evaporeze înainte de a ajunge la rădăcina firului de iarbă, în vopseaua băncilor scorojite sau în pavajul ori asfaltul degradat. Ochiul liber vede doar alei degradate, piese de mobilier urban cu durata de viață depășită, copaci neîngrijiți, coșuri de gunoi prăpădite, dotări nefuncționale, etc. Toate laolaltă, aflate într-o stare evidentă de degradare, nu sunt altceva decât dovada nepăsării administrative. Se vehiculează sume impresionante pentru neutralitatea climatică, însă lipsește un concept unitar. Se plătesc proiecte care se bat cap în cap, ca niște piese de schimb pentru o mașinărie care nu a fost niciodată proiectată să funcționeze ca un întreg. La final, realizăm cu toții că s-au bifat doar indicatorii financiari ai proiectelor nu și o regenerare urbană reală, așa cum ni se promite de fiecare dată. Vă prezentăm, mai jos, câteva imagini din parcurile orașului. Fiecare în parte arată că, în timp ce pe noi, cetățenii, ne interesează finalitatea proiectelor pe care se cheltuiesc banii publici, interesul autorităților pare să fie orientat mai degrabă pe procesul administrativ al acestor proiecte și nu pe rezultatele concrete din teren.
Imagini care surprind starea de degradare cruntă în care a ajuns Parcul Tineretului, mai jos!
Fotografiile de mai jos demonstrează preocuparea autorităților pentru Parcul Crâng!
Rugina timpului peste grădinile boierești moștenite de la Alexandru Marghiloman!
Primăria
sfidează instanța și toacă banii în Pădurea Crâng
După cum se vede din cele prezentate mai sus, autoritățile se dovedesc incapabile să gestioneze până și parcurile urbane existente, care toate au zone extinse în paragină. De aceea, ideea administrării unei păduri-parc, care înseamnă un ecosistem mult mai vast și complex, pare de-a dreptul utopică. În timp ce o hotărâre judecătorească definitivă reconfirmă statutul de rezervație al Pădurii Crâng, administrația locală continuă o gestionare discutabilă. Obligată prin lege să aplice măsuri riguroase de conservare, Primăria alege să ignore prioritățile ecologice în favoarea unor cheltuieli care nu respectă normele impuse de instanță. Dar să o luăm cu începutul!
În anul 1995, Pădurea Crâng este declarată oficial arie protejată cu statut de rezervație naturală de interes județean, prin Hotărârea Consiliului Județean Buzău nr. 13/1995.
Prin hotărâre de Guvern, pădurea trece din administrarea Romsilva în proprietatea publică a municipiului Buzău, în ianuarie 2022, iar în luna septembrie CLM Buzău adoptă, prin HCL Nr.181/2022, Studiul de fundamentare pentru transformarea Crângului în pădure-parc, demers care a ignorat inițial statutul de arie protejată. Hotărârea a fost atacată în instanță de Haritina Crăiță, în calitate de expert de mediu și reprezentant al societății civile. După un an, în noiembrie 2023, Consiliul Județean Buzău inițiază un proiect pentru radierea Pădurii Crâng din lista ariilor naturale protejate de interes județean, dar hotărârea adoptată, HCJ60/2024 a fost și ea atacată în instanță de Haritina Crăiță. În martie 2025, instanța de fond a desființat HCLM 181/2022, care transforma Crângul în pădure-parc, iar în mai 2025, Curtea de Apel Ploiești a anulat definitiv hotărârea Consiliului Județean, restabilind statutul de rezervație naturală protejată a Pădurii Crâng.
Haritina Crăiță a declarat public că atacarea în instanța de contencios-administrativ a studiilor care au dus la modificarea statutului Pădurii Crâng, au avut ca scop nu doar reconfirmarea statutului de arie protejată a Crângului. Odată cu redobândirea statutului de arie protejată, spune ea, autoritățile aveau obligația de a proceda la cartarea corectă a zonelor tampon și responsabilizarea administrației locale pentru întreținerea pădurii și impunerea unor obligații de întreținere a pădurii în sarcina Primăriei.
În loc să ia în serios aceste obligații, conducerea Primăriei, deși știa bine că aruncă banii pe geam și totul va rămâne doar pe hârtie, a găsit de cuviință să comande și să plătească o nouă documentație pentru amenajarea unei fântâni arteziene în Pădurea Crâng și amplasarea unor busturi pe aleea principală, proiect care nu s-a putut concretiza din cauza deciziei instanței. Mai nou, studiul Academiei Române, comandat chiar de Primărie, nu doar că întărește statutul de rezervație naturală a Crângului, subliniază în plus că, în urma cercetărilor pe care le-a efectuat prin intermediul Institutului de Biologie, s-au descoperit elemente în plus, habitate noi, datorită cărora Crângul ar trebui declarat sit Natura 2000. Ce înseamnă acest lucru? Că în viitor Pădurea Crâng ar putea fi inclusă în rețeaua ecologică europeană care are ca scop conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatice de interes comunitar.
În concluzie, în loc de restaurare și protecție reală, asistăm la o risipă de fonduri pe proiecte care ignoră statutul legal actual și realitățile din teren.
Primăria
amenajat și cel de-al patrulea parc, în timp ce spațiile verzi existente zac în
paragină
În loc să reabiliteze infrastructura verde deja existentă, care suferă de o lipsă cronică de mentenanță, Primăria a ales, în anul 2019, să extindă suprafața de eșec amenajând și cel de-al patrulea parc în municpiul Buzău. Detalii AICI.
Valoarea totală a obiectului de investiții, cu TVA:21.149.521,48, din care C+M: 17.021.776,24 lei. Noul parc a fost amenajat în zona adiacentă Parcului Tineretului, mai exact pe terenul cuprins între fostul ștrand Tineretului și digul râului Buzău. În declarațiile oficiale, primarul Constantin Toma îl numește adesea „Extinderea Parcului Tineretului” și spune că a fost realizat prin “regenerarea unui fost teren degradat și se întinde pe o suprafață de peste 7 hectare” și că “face parte dintr-un plan mai amplu de revitalizare a zonei de nord a orașului, care include și viitorul Aqua Park Buzău”. Noua amenajare repetă erorile de proiectare și execuție care au transformat și restul parcurilor în spații neutilizabile. Specialiștii susțin că deși proiectul a vizat
regenerarea, transformarea unor zone cu vegetație spontană în parcuri
„ordonate” , cu gazon și pavaj, poate
reduce biodiversitatea nativă și reziliența ecosistemului local.
Din punct de vedere financiar, investiția este pusă sub semnul întrebării din cauza nevoii constante de irigare a gazonului și întreținere a mobilierului urban modern, într-un context de schimbări climatice, în care resursele de apă devin critice. Dovada clară că proiectul nu are nicio legătură cu regenerarea urbană, care presupune reducerea costurilor de întreținere. De când a fost inaugurat, s-au raportat foarte des probleme punctuale legate de drenajul deficitar al apei pluviale în anumite zone noi și rezistența scăzută în timp a materialelor folosite pentru pistele de biciclete sau alei.
Fiind un parc nou, arborii plantați sunt încă tineri, ceea ce face ca spațiul să nu fie agreat de buzoieni în timpul verii din cauza „insulelor de căldură” generate de zonele pavate, până la maturizarea vegetației.
Cifrele indică cheltuieli masive, iar starea precară a spațiilor verzi confirmă eșecul managementului local
Constatăm așadar absența unei strategii nu doar de dezvoltare durabilă, dar și de întreținere pe termen lung a parcurilor și spațiilor verzi la nivelul municipiului Buzău. Bugetele alocate pentru aceste obiectivce devin simple exerciții de risipă a banului public, fără rezultate palpabile la firul ierbii.
Autoritățile par depășite chiar și de sarcina elementară
de a întreține parcurile pe care le au deja în subordine. În loc de oaze de
recreere, asistăm la o gestionare deficitară care transformă fiecare proiect într-o
„gaură neagră” financiară. Rămânem doar cu facturi uriașe și cu un peisaj urban
dezolant, semn că banii contribuabililor sunt cheltuiți fără viziune și fără
responsabilitate.
[analyse_source url=”https://sansanews.ro/paradoxul-investitiilor-in-spatiile-verzi-din-buzau-unde-doar-contabilitatea-infloreste-sub-pretextul-sustenabilitatii-parcurile-orasului-au-fost-abandonate/”]