Analiză: Cum joacă România la ruleta gazului
România nu are propriile inițiative, nu știe să se pună în valoare, dar încearcă să rămână la intersecția rețelelor energetice care traversează de la Sud spre Nord și de la Est spre Vest această parte a continentului.
Peste tot în Europa se refac liniile de forță, se proiectează noi alianțe și se caută noi forme de cooperare pentru a ieși din impasul energetic în care se află continentul în încercarea desprinderii de gazul rusesc, pe fondul războiului din Ucraina. România, de pildă, a fost nevoită să importe anul trecut 70% din necesarul de gaz (Institutul Național de Statistică, ianuarie 2026). Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, susține însă că țara „este cea mai mare producătoare de gaze naturale din Europa”.
Declarația de la Hamburg
Poate că zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră ar putea schimba lucrurile, deși strategia exploatării nu e încă pusă la punct: dacă într-adevăr va începe exploatare în 2027, gazul extras trebuie depozitat și vândut imediat, e nevoie deci de o hartă clară a viitorului. În 2018, premierul de la Budapesta, Viktor Orbán a declarat că Ungaria va importa din România jumătate din gazul de care are nevoie, iar subalternul său, șeful companiei naționale de gaz Kristof Terhes, a spus răutăcios „Nu aveți petrochimie, România nu poate consuma tot acest gaz. Ce faceți cu el, un foc mare?”. Într-adevăr, România consumă circa 10 miliarde de metri cubi pe an, iar calculele arată că în total va fi extrasă din Neptun Deep o cantitate de 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Deocamdată s-au arătat interesate, pe lângă Ungaria, Germania și Austria.
În același timp, Germania împreună cu celelalte state nord-europene tocmai au semnat Declarația de la Hamburg cu obiectivul de a combina securizarea aprovizionării cu energie prin construirea de infrastructură comună în regiunea Mării Nordului, în special în domeniile energiei regenerabile și energiei eoliene. În textul convenit la Hamburg se precizează că „tensiunile geopolitice tot mai mari”, în special invazia rusă din Ucraina, „pun în pericol securitatea energetică” și cer „urgența unor acțiuni comune”.
Coridorul Vertical
În paralel cu acest Summit al Mării Nordului, unde au participat șefi de stat și de guvern din 9 state europene riverane la Marea Nordului, a avut loc o reuniune internațională pe aceeași temă la Atena. În capitala Greciei subiectul central a fost Coridorul Vertical cu axa centrală Grecia, Bulgaria, România, căreia i se adaugă două ramuri: i) una spre Vest: România, Ungaria, Slovacia și ii) alta spre Est: România, Moldova, Ucraina. Proiectul îi implică pe operatorii de gaz din cele șapte țări participante. Reuniunea de la Atena nu a fost la nivel înalt, dar au fost acolo oficiali și specialiști din toate statele axei centrale ale Coridorului Vertical, cu excepția României.