O cercetătoare născută în România va avea numele pus la loc de cinste în Turnul Eiffel, alături de Marie Curie. În ce domeniu s-a remarcat
Agnes Ullmann, o specialistă în microbiologie de origine română, se numără printre cele 72 de cercetătoare ale căror nume urmează să fie gravate pe o friză expusă în Turnul Eiffel din Paris, informează sortiraparis.com.
La primul etaj al Turnului Eiffel este expusă o friză pe care sunt gravate numele purtate de 72 de bărbați, cercetători, ingineri și industriași francezi, precum Gustave Eiffel, Leon Foucault, Augustin Fresnel, Augustin Louis Cauchy și Eugene Belgrand. De 130 de ani încoace, numele acestor savanți – aleși pentru că au adus onoare Franței între anii 1789 și 1889 – sunt scrise cu litere mari, aurii și în relief, simbolizând speranțele omenirii legate de progresele științei la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Lor li se vor alătura în curând 72 de cercetătoare, printre care legendara Marie Curie, născută în Polonia, dar consacrată în Franța, dar și Angelique du Coudray, o obstetriciană născută în 1712, Yvonne Bruhat, fiziciană și matematiciană decedată în 2025, dar și Agness Ullmann, o specialistă în microbiologie de origine română.
Anunțul a fost făcut de primărița din Paris, săptămâna trecută. Anne Hidalgo a prezentat astfel propunerile privind cele 72 de nume ale unor femei savante – specialiste în astronomie, matematică, medicină, adeseori uitate de istorie – ale căror nume vor fi înscrise pe Turnul Eiffel.
Agnes Ullmann (1927-2019) este o specialistă în microbiologie de origine română, naturalizată cetățean francez în 1966. Cu ajutorul lui Jacques Monod, ea a fugit din Ungaria în 1959 și s-a angajat la CNRS (1972-1992) și Institutul Pasteur (1978-1996), unde a fost numită șefă de laborator în 1978, apoi profesoară (1983). A scris aproape 200 de articole în publicații științifice și a contribuit la diverse cursuri în care lucrările practice ocupă un loc fundamental.
Colaboratoare apropiată a lui Jacques Monod și cercetătoare de renume internațional, ea a contribuit pe scară largă la avântul biologiei moleculare. Lucrările sale, în special cele privind mecanismele de reglare genetică (operon lactoză) și alosteria, s-au dovedit cruciale pentru dezvoltarea de noi tratamente și vaccinuri.
Ea s-a interesat în special de tusea convulsivă și a dezvoltat vaccinuri prin combinarea toxinei tusei convulsive modificate genetic cu fragmente antigenice.
Inițiat în martie 2025 de Primăria din Paris, Societatea de exploatare a Turnului Eiffel (SETE) și asociația Femmes & Sciences, acest proiect dorește să redea acestor femei ‘locul lor în Panteonul științific’, a transmis municipalitatea pariziană.
‘A venit timpul să le redăm femeilor locul care le revine în Turnul Eiffel, acest monument excepțional, admirat în lumea întreagă și proiectat de Gustave Eiffel pentru aduce un omagiu științei și oamenilor de știință! În curând, tinerele fete care vor privi Turnul Eiffel vor putea, și ele, să aibă ambiția de a deveni medic, matematiciană, chimistă, bioloagă, informaticiană, ingineră, fiziciană, astrofiziciană sau specialistă în climatologie. Avem nevoie de cercetători și de femei care să își imagineze ziua de mâine. Iată o perspectivă magnifică, ce trebuie să ne bucure pe toți și pe toate!’, a declarat primărița Anne Hidalgo într-un comunicat de presă.
Proiectul vizează gravarea numelor celor 72 de femei cercetătoare pe o friză ce va fi amplasată chiar deasupra frizei existente, la nivelul primului etaj. Lista va trebui să fie transmisă și supusă spre aprobare membrilor unui grup de trei academii cu competențe în aceste domenii (Științe, Medicină și Tehnologie). Membrii acestor academii vor formula apoi un aviz în ceea ce privește validarea oficială și definitivă a numelor cercetătoarelor.