Pierderi masive în rețelele de apă: aproape 40.000 de litri pierduți anual pentru fiecare român
România pierde anual peste 565 de milioane de metri cubi de apă potabilă din rețelele publice de distribuție, potrivit datelor oficiale raportate pentru anul 2024 către Comisia Europeană. Practic, aproape 50% din apa introdusă în sistemele publice nu ajunge să fie facturată consumatorilor, fiind pierdută prin avarii, conducte vechi sau consum necontorizat.
Informațiile apar într-un set de date tehnice standardizate, transmise de autoritățile române în cadrul aplicării Directivei europene privind apa potabilă (UE 2020/2184). Raportarea include situația a 47 de mari operatori regionali de apă, ale căror rezultate sunt prezentate agregat, fără identificarea directă a companiilor sau a zonelor deservite.
Peste jumătate de miliard de metri cubi de apă, pierduți într-un singur an
Conform raportării oficiale pentru 2024, în rețelele publice din România au fost introduși 1.226.147.819 metri cubi de apă (System Input Volume – SIV). Din această cantitate, doar 660.713.605 metri cubi au fost facturați efectiv consumatorilor (Revenue Water – RW).
Diferența de peste 565 de milioane de metri cubi reprezintă apa pierdută sau nefacturată, încadrată în categoria „Non-Revenue Water”. Autoritățile precizează că anul 2024 a fost considerat „reprezentativ pentru anii anteriori și pentru schimbările climatice recente”, ceea ce indică faptul că nivelul pierderilor este unul structural, nu excepțional.
Această categorie include pierderile fizice cauzate de conducte vechi și avarii, consumul necontorizat, furturile de apă și erorile de măsurare. În multe sisteme regionale, între 30% și 50% din apa tratată nu mai ajunge să fie facturată.
Pierderile, concentrate la un număr redus de operatori
Datele arată o concentrare puternică a pierderilor în cazul unui număr relativ mic de operatori regionali. Zece companii cumulează aproximativ 326 de milioane de metri cubi pe an, adică aproape 58% din totalul pierderilor naționale.
Pentru primii trei operatori din clasament, pierderile individuale depășesc 45–60 de milioane de metri cubi anual, iar alți șapte operatori înregistrează pierderi cuprinse între 19 și 34 de milioane de metri cubi pe an.
Un alt indicator relevant este volumul de apă pierdut raportat la lungimea rețelei. În document sunt menționate valori care depășesc 30.000 de metri cubi pierduți anual pe kilometru de conductă, în timp ce în multe regiuni nivelul se situează între 15.000 și 20.000 m³/km/an, de câteva ori mai mult decât în sistemele moderne din Europa de Vest.
Datele nu sunt auditate extern
Un aspect sensibil al raportării este lipsa unui audit extern independent. Pentru toți operatorii analizați, în coloana dedicată validării datelor apare mențiunea „No”, ceea ce indică faptul că informațiile provin exclusiv din auto-raportările companiilor de apă.
ANRSC a confirmat, într-un document oficial, că datele au fost colectate prin chestionare tehnice și financiare transmise operatorilor mari, centralizate la nivel național și ulterior comunicate Direcției Generale Mediu din cadrul Comisiei Europene, care a confirmat primirea lor.
Până în 2028, Comisia Europeană urmează să stabilească praguri oficiale de pierderi acceptabile la nivelul Uniunii. Statele membre care le vor depăși vor fi obligate să elaboreze planuri concrete de reducere a pierderilor și modernizare a rețelelor, într-un termen de doi ani de la adoptarea actului delegat.
„Nu este deloc derizoriu ca 50% din apă să fie pierdută”
Expertul în domeniul apei, Dan Rădulescu, afirmă că datele raportate confirmă o realitate cunoscută de ani de zile în sector.
„Nu este deloc derizoriu ca 50% din apă să fie pierdută, fie fizic – în marea majoritate –, fie prin erori tehnologice. Datele se aliniază cu raportările anterioare și cu realitatea din teren”, a explicat acesta.
El subliniază că situația este confirmată inclusiv de raportul Curtea de Conturi din 2024 privind politicile publice în domeniul serviciilor de apă și canalizare, precum și de rapoarte ale unor organizații internaționale.
„Problema nu este doar cunoscută, ci și extrem de greu de rezolvat. Sunt necesare investiții masive, înlocuirea infrastructurii vechi și perturbări majore ale activităților zilnice. Pasivitatea nu este o soluție – lucrurile se deteriorează pe măsură ce timpul trece”, avertizează expertul.
Aproape 40.000 de litri de apă pierduți anual pentru fiecare locuitor
Raportat la aproximativ 14,8 milioane de locuitori deserviți de utilitățile de apă, pierderile înseamnă peste 38 de metri cubi de apă pe cap de locuitor, adică aproape 40.000 de litri anual.
„Este echivalentul a o treime până la jumătate dintr-un vagon cisternă de apă pierdut anual pentru fiecare locuitor deservit”, explică Dan Rădulescu, subliniind impactul economic și de mediu al fenomenului.
Datele analizate se referă exclusiv la operatorii mari, ceea ce sugerează că situația reală la nivel național ar putea fi chiar mai gravă, dacă sunt luați în calcul și operatorii mici.
Problema pierderilor de apă se suprapune cu direcțiile stabilite la nivel european prin Strategia UE pentru reziliența apei, care pune accent pe eficiența utilizării resurselor, reducerea pierderilor și modernizarea infrastructurii, înaintea extinderii capacităților de producție.
Sursa: g4media.ro
România pierde anual peste 565 de milioane de metri cubi de apă potabilă din rețelele publice de distribuție, potrivit datelor oficiale raportate pentru anul 2024 către Comisia Europeană. Practic, aproape 50% din apa introdusă în sistemele publice nu ajunge să fie facturată consumatorilor, fiind pierdută prin avarii, conducte vechi sau consum necontorizat.
Informațiile apar într-un set de date tehnice standardizate, transmise de autoritățile române în cadrul aplicării Directivei europene privind apa potabilă (UE 2020/2184). Raportarea include situația a 47 de mari operatori regionali de apă, ale căror rezultate sunt prezentate agregat, fără identificarea directă a companiilor sau a zonelor deservite.
Peste jumătate de miliard de metri cubi de apă, pierduți într-un singur an
Conform raportării oficiale pentru 2024, în rețelele publice din România au fost introduși 1.226.147.819 metri cubi de apă (System Input Volume – SIV). Din această cantitate, doar 660.713.605 metri cubi au fost facturați efectiv consumatorilor (Revenue Water – RW).
Diferența de peste 565 de milioane de metri cubi reprezintă apa pierdută sau nefacturată, încadrată în categoria „Non-Revenue Water”. Autoritățile precizează că anul 2024 a fost considerat „reprezentativ pentru anii anteriori și pentru schimbările climatice recente”, ceea ce indică faptul că nivelul pierderilor este unul structural, nu excepțional.
Această categorie include pierderile fizice cauzate de conducte vechi și avarii, consumul necontorizat, furturile de apă și erorile de măsurare. În multe sisteme regionale, între 30% și 50% din apa tratată nu mai ajunge să fie facturată.
Pierderile, concentrate la un număr redus de operatori
Datele arată o concentrare puternică a pierderilor în cazul unui număr relativ mic de operatori regionali. Zece companii cumulează aproximativ 326 de milioane de metri cubi pe an, adică aproape 58% din totalul pierderilor naționale.
Pentru primii trei operatori din clasament, pierderile individuale depășesc 45–60 de milioane de metri cubi anual, iar alți șapte operatori înregistrează pierderi cuprinse între 19 și 34 de milioane de metri cubi pe an.
Un alt indicator relevant este volumul de apă pierdut raportat la lungimea rețelei. În document sunt menționate valori care depășesc 30.000 de metri cubi pierduți anual pe kilometru de conductă, în timp ce în multe regiuni nivelul se situează între 15.000 și 20.000 m³/km/an, de câteva ori mai mult decât în sistemele moderne din Europa de Vest.
Datele nu sunt auditate extern
Un aspect sensibil al raportării este lipsa unui audit extern independent. Pentru toți operatorii analizați, în coloana dedicată validării datelor apare mențiunea „No”, ceea ce indică faptul că informațiile provin exclusiv din auto-raportările companiilor de apă.
ANRSC a confirmat, într-un document oficial, că datele au fost colectate prin chestionare tehnice și financiare transmise operatorilor mari, centralizate la nivel național și ulterior comunicate Direcției Generale Mediu din cadrul Comisiei Europene, care a confirmat primirea lor.
Până în 2028, Comisia Europeană urmează să stabilească praguri oficiale de pierderi acceptabile la nivelul Uniunii. Statele membre care le vor depăși vor fi obligate să elaboreze planuri concrete de reducere a pierderilor și modernizare a rețelelor, într-un termen de doi ani de la adoptarea actului delegat.
„Nu este deloc derizoriu ca 50% din apă să fie pierdută”
Expertul în domeniul apei, Dan Rădulescu, afirmă că datele raportate confirmă o realitate cunoscută de ani de zile în sector.
„Nu este deloc derizoriu ca 50% din apă să fie pierdută, fie fizic – în marea majoritate –, fie prin erori tehnologice. Datele se aliniază cu raportările anterioare și cu realitatea din teren”, a explicat acesta.
El subliniază că situația este confirmată inclusiv de raportul Curtea de Conturi din 2024 privind politicile publice în domeniul serviciilor de apă și canalizare, precum și de rapoarte ale unor organizații internaționale.
„Problema nu este doar cunoscută, ci și extrem de greu de rezolvat. Sunt necesare investiții masive, înlocuirea infrastructurii vechi și perturbări majore ale activităților zilnice. Pasivitatea nu este o soluție – lucrurile se deteriorează pe măsură ce timpul trece”, avertizează expertul.
Aproape 40.000 de litri de apă pierduți anual pentru fiecare locuitor
Raportat la aproximativ 14,8 milioane de locuitori deserviți de utilitățile de apă, pierderile înseamnă peste 38 de metri cubi de apă pe cap de locuitor, adică aproape 40.000 de litri anual.
„Este echivalentul a o treime până la jumătate dintr-un vagon cisternă de apă pierdut anual pentru fiecare locuitor deservit”, explică Dan Rădulescu, subliniind impactul economic și de mediu al fenomenului.
Datele analizate se referă exclusiv la operatorii mari, ceea ce sugerează că situația reală la nivel național ar putea fi chiar mai gravă, dacă sunt luați în calcul și operatorii mici.
Problema pierderilor de apă se suprapune cu direcțiile stabilite la nivel european prin Strategia UE pentru reziliența apei, care pune accent pe eficiența utilizării resurselor, reducerea pierderilor și modernizarea infrastructurii, înaintea extinderii capacităților de producție.
Sursa: g4media.ro
Source URL: https://orasul-timisoara.ro/local-36670/